Samsung ar putea folosi o versiune Snapdragon 8 Elite Gen 5 pe 2nm, exclusiv pentru Galaxy S26

Dacă până acum expresia „for Galaxy” semnala doar folosirea unei versiuni ușor supratactată a celui mai performant chipset Qualcomm, anul acesta Samsung ar putea scoate asul din mânecă dezvăluind o versiune Snapdragon 8 Elite Gen 5 obținută folosind un proces de fabricație de ultimă generație. Până la urmă, dacă actuala versiune Exynos 2600 este un cip pe 2nm, de ce ai „sabota” vârful de gamă Galaxy Ultra cu un cip pe 3 nanometri? În timp ce Xiaomi și alți producători de telefoane cu Android primesc versiunea Snapdragon 8 Elite Gen 5 pe 3nm, livrată direct din fabricile TSMC, Samsung pare că și-a produs propria versiune SD 8 Elite Gen 5 pe 2nm, care ar urma să echipeze măcar unele modele Galaxy din gama flagship. Știam de ceva timp că producția de cipuri pe 2nm obținute în fabricile Samsung Foundry a demarat mai devreme și cu mai multe cipuri funcționale per waffer de siliciu decât la rivalul TSMC. Ce nu știam este cum anume va folosi Samsung capacitatea de producție nou disponibilă. Va încerca pur și simplu să producă cât mai multe cipuri Exynos 2600 pentru echiparea propriei familii de dispozitive, sau va face loc și pentru clienți de rang înalt, cum ar fi Qualcomm. Aparent, versiunea SD 8 Elite Gen 5 pe 2nm există de ceva timp și a fost trimisă în loturi de evaluare către partenerul Qualcomm, compania americană stabilind dacă va trimite sau nu o comandă serioasă de cipuri înapoi către Samsung Foundry. Iar zvonuri recente sugerează că impresiile obținute au fost favorabile. Conform unui raport de la Hankyung Korea Market , Qualcomm intenționează să relanseze cel mai recent chipset emblematic pentru dispozitive mobile, Snapdragon 8 Elite Gen 5, într-o versiune pe 2nm livrată de Samsung Foundry. Practic, este același SoC pe care îl știm deja, dar cu frecvențe mărite și mai eficient în privința consumului de energie. Cea ce nu știm cu certitudine este dacă Samsung intenționează să îl utilizeze în mod exclusiv pentru următoarea sa gamă de telefoane emblematice non-pliabile, Galaxy S26, sau vom vedea și o ediție „refresh” de care să beneficieze și alți producători smartphone. În prezent, Qualcomm produce Snapdragon 8 Elite Gen 5 folosind procesul de fabricație de 3 nm de la TSMC. Chiar dacă este apreciată pentru nivelul de performanță oferit, actuala implementare pune destule probleme în ce privește ținerea sub control a temperaturilor și consumul de baterie. Așa că nu e o surpriză să auzim că Qualcomm „a finalizat designul cipului de 2 nm cu Samsung Electronics” și derulează deja teste de performanță și optimizare împreună cu partenerul sud-coreean. Potrivit dezvăluirilor apărute în presa sud-coreeană, Samsung Foundry a trimis către Qualcomm mostre ale cipului Snapdragon 8 Elite Gen 5 bazat pe procesul său GAA de 2nm pentru evaluare, obținerea aprobării pentru utilizare fiind doar o formalitate în pregătirea unei colaborări extinse. Având în vedere informațiile nou apărute, zvonurile despre stocuri insuficiente de cipuri Exynos 2600 pot fi puse într-o lumină complet diferită, indicând nu un eșec al procesului de fabricație pe 2 nm dezvoltat de Samsung Foundry, ci o realocare atent calculată a capacității de producție, urmărind echiparea întregii serii de telefoane Galaxy S26 cu chipseturi pe 2nm produse chiar de Samsung.
Samsung: scumpirea viitoarelor modele smartphone și laptopuri este probabil inevitabilă

Chiar dacă în ultimii ani Samsung și-a făcut o reputație bună prin stabilitatea prețurilor și predictibilitatea dotărilor oferite pe dispozitivele din portofoliu, acționarii companiei și consumatorii deopotrivă au acum motive serioase de îngrijorare, șeful departamentului de marketing global al Samsung, Wonjin Lee, avertizând cu ocazia unei declarații oferite la CES 2026 că prețul electronicelor ar putea crește din cauza lipsei stocurilor de memorii. Potrivit lui Lee, Samsung nu dorește să transfere aceste costuri către clienții săi, dar compania are în vedere „reevaluarea” acestora pentru a reflecta penuria de componente. Dacă plănuiești să-ți cumperi un nou smartphone, tabletă sau laptop, probabil că nu ar trebui să amâni prea mult decizia, scumpirea galopantă a soluțiilor de memorie RAM și stocare internă făcând practic inevitabil transferul efortului financiar către consumatori. Prima etapă a trecut aproape neobservată, unii producători „optimizând” deja costurile de fabricație prin renunțarea la anumite dotări considerate neesențiale (ex. revenirea la aliajul din aluminiu pentru telefoanele iPhone 17, readucerea în ofertă a laptopurilor cu 4GB memorie RAM), însă de acum scumpirile sunt aproape inevitabile. Mai rău, sunt șanse mari ca scumpirile să vină la pachet cu noi compromisuri la partea de specificați, anumite dispozitive nou lansate dovedindu-se până la urmă inferioare celor din generația de anul trecut. În mod ironic, avertismentele despre scumpiri au apărut după ce Samsung a majorat deja prețurile cipurilor sale de memorie, cu până la 60%. Iar cu scumpiri atât de abrupte este greu de crezut că producătorii de computere sau telefoane vor absorbi costurile. Mai rău, producătorii care concurau până acum prin argumentul unui raport performanță-preț superior s-ar putea vedea nevoiți să amâne sau chiar să anuleze cu totul lansarea unor produse, împuținând și mai mult opțiunile rămase. Iar în tabăra Samsung, Google și a altor câteva branduri de telefoane premium, promovarea aproape obsesivă a îmbunătățirilor bazate pe aportul inteligenței artificiale s-ar putea lovi de un zid, mulți consumatori ajungând fie la concluzia când nu au chiar atât de mare nevoie de funcțiile prezentate, sau că le pot obține în mare parte prin actualizarea software-ului instalat pe dispozitivele existente. Dar în timp ce Samsung, Micron și alți producători de memorii se bucură de câștiguri rapide obținute prin concentrarea și prioritizarea livrărilor de memorii și microprocesoare către clienții bogați din industria centrelor de procesare cloud, blocajul prefigurat în piața electronicelor de consum ar putea avea efecte pe termen lung, forțând schimbarea obiceiurilor consumatorilor care până mai ieri își schimbau telefonul, laptopul sau tableta la fiecare 1-2 ani. Iar când efectele penuriei de cipuri vor trece, ar putea fi deja prea târziu pentru unele branduri care se luptau deja să rămână pe linia de plutire.
O scurtă istorie a TCL, cel mai mare brand chinezesc de TV-uri din lume

Fix în perioada în care în Shenzhen se ridica primul zgârie-nori al Chinei și țara se deschidea timid și paranoic înspre economia liberă, la 100 de km de Shenzhen, în orășelul Huizhou din provincia Guangdong, doi prieteni apropiați, Li Dongsheng și Luca Situ, întemeiau o mică firmă producătoare de casete audio numită TTK. Dacă numele amintește de celebra companie japoneză TDK, asemănarea nu este deloc întâmplătoare. De la TTK la TCL: copiere, adaptare, supraviețuire TTK era… o chinezărie, una dintre acele firme care copiau nu doar produsele, ci căutau să se și numească asemănător cu companiile well-established, gen Abibas–Adidas, Mike–Nike etc. Evident că manevra n-a ținut, pentru că, în 1985, TDK i-a dat în judecată pentru încălcarea proprietății intelectuale, iar TTK și-a schimbat numele ca pe șosete, redenumindu-se TCL, inițialele de la Telekom Corporation Limited. 20 de ani mai târziu, prin 2014, în dulcele stil chinezesc, aveau să-și reinterpreteze aceste inițiale ca însemnând The Creative Life. What ever that means. Dar anticipam. Întorcându-ne la origini, în anii ’80, casetele produse de ei și telefoanele lor fixe erau foarte populare în China, iar la începutul anilor ’90 au început să construiască și primele televizoare color, care au fost bine primite și cumpărate de zeci de mii de familii chineze. Secretul celor de la TCL în acele vremuri a fost scalarea într-un ritm extraordinar și, în felul acesta, au reușit să-și zdrobească numeroșii competitori domestici. Li Dongsheng, fondatorul TCL, făcea pe atunci o remarcă profetică: am făcut, zicea el, The Right Thing at the Right Time in the right place with the right people. Tot Li Dongsheng mai spunea așa: „Cererea pentru electronice și electrocasnice era mare în acele vremuri, iar companiile chinezești, printre care și TCL, au învățat să promoveze produse ieftine într-o manieră rapidă și localizată. Am creat centre de distribuție în fiecare oraș, care controlau fiecare mic retailer local. Ceea ce ne-a făcut puternici a fost faptul că am lansat produse noi rapid, la fel de rapid am implementat politici noi și, prin urmare, încasările au venit și ele rapid.” Dar la inceputul anilor 2000 lucrurile au devenit complicate prin aparitia a nenumarate firme chinezesti care faceau exact acelasi lucru pe piata locala, iar TCL erau gata sa se sufoce. Clientii incepusera sa caute TV-uri din ce in ce mai subtiri si mai mari, deziderate care iata au ramas neschimbate pana in ziua de azi, iar nou venitii ofereau exact asta, amenintand TCL cu extinctia. Primii pași spre expansiunea TCL Salvarea a venit din afară: în 2001, China a fost admisă în Organizația Mondială a Comerțului, ceea ce a însemnat că TCL nu trebuia să se mai bată doar pe piața domestică, extrem de aglomerată, în care cererea oricum începuse să scadă, ci i se deschidea în față o lume întreagă. În 2002, TCL a achiziționat activele și mărcile comerciale ale celebrului brand german Schneider, cunoscut oficial sub numele de Schneider Rundfunkwerke AG, o companie cu o istorie de peste 100 de ani, pentru 8,2 milioane de euro. Interesant este că, în 2001, Schneider vânduse în Europa peste 400 de mii de televizoare, un număr care depășea vânzările combinate ale primilor șapte producători chinezi de pe piața europeană. Dar TCL a făcut această mișcare în ideea de a fenta barierele tarifare și de a-și îmbunătăți vizibilitatea și imaginea de brand în Europa. Trei ani mai târziu, în 2005, TCL închidea fabrica Schneider din Germania, pe motiv de prețuri prea mari de producție. Apoi a venit rândul celor de la Thomson, un reper în industria de electronice, o marcă franceză ce pionierase televizoarele color. TCL deținea 67% din noul joint venture și, la momentul respectiv, deal-ul părea o afacere bună pentru Thomson, care își vânduse business-ul de TV-uri tocmai pentru că bătea vântul schimbării în industrie, iar CRT-urile pe care le fabricau ei nu mai erau competitive. Dar TCL au fost, de fapt, cei deștepți, pentru că s-au ales cu brandul, cu inginerii talentați ai lui Thomson și cu accesul pe piața din Franța. Dongsheng a considerat că fereastra de timp oferită de business-ul de CRT-uri al lui Thomson este suficientă cât să propulseze TCL pe scena internațională. Mai mult, abilul CEO al celor de la TCL a luat pentru treaba asta și Legiunea de Onoare, cea mai înaltă decorație a statului francez. Fabrica din Polonia a celor de la Thomson a fost și ea un pion extrem de important pentru expansiunea TCL în Europa, aflându-se într-un punct strategic, în apropierea celebrului port Gdansk. TV-urile asamblate aici au putut fi rapid transportate la Hamburg, Frankfurt sau Paris într-o singură zi și puteau ajunge oriunde în Europa în maximum trei zile. Așadar, tariful de 14% impus de europeni pe TV-urile importate nu mai era o problemă. Fabrica din Polonia a creat și alte avantaje pentru TCL în termeni de logistică, management al timpului, costuri și capacitate de producție. Deci scalarea despre care vorbea Li Dongsheng nu era doar o vorbă-n vânt. Alcatel și anii pierderilor. Globalizarea nu vine gratis Tot în 2004, TCL puneau mâna pe încă un brand cu o istorie fabuloasă, unul de care mulți dintre voi ați auzit cu siguranță: Alcatel. Nu în întregime, ci doar afacerea de telefoane mobile. Fondată în 1898, Alcatel era o multinațională, tot franceză, care producea echipamente și servicii în domeniul telecom în peste 130 de țări. TCL deținea 55% dintre acțiunile noului grup, iar Alcatel restul de 45%. Acest aranjament făcea din TCL prima companie din istorie care să achiziționeze business-ul de telefoane mobile al unei companii vestice majore. Dar ascensiunea TCL n-a fost un galop de sănătate. În 2004–2005, pe fondul scăderii cererii de televizoare și telefoane mobile, dar și în urma achizițiilor menționate mai înainte, TCL au avut pierderi uriașe, de ordinul sutelor de milioane de dolari, și au fost etichetați pe bursa din Shenzhen drept o investiție riscantă. Așadar, drumul spre globalizare a fost plin de hopuri, dâmburi și controverse, TCL ratând, în acest proces, și câteva oportunități istorice: n-au reușit să dezvolte tehnologia LCD pentru televizoarele lor
Samsung a dezvăluit Exynos 2600, primul chipset pe 2nm pentru dispozitive mobile

Punând capăt zvonurilor din ultima vreme, Samsung a anunțat oficial Exynos 2600, primul chipset pentru dispozitive mobile obținut folosind o tehnologie de fabricație pe 2nm. În cazul de față este vorba de un proces Gate-All-Around (GAA) pe 2nm dezvoltat în fabricile Samsung Foundry, primul din industrie disponibil la scară comercială. Comparat predecesorului Exynos 2500, noul chipset aduce schimbări arhitecturale semnificative, îndepărtându-se de configurațiile tradiționale de bază pentru a favoriza accelerarea algoritmilor machine learning și performanțele în jocuri. Exynos 2600 vine cu un CPU deca-core bazat pe cea mai recentă arhitectură Armv9.3 . Spre deosebire de designul „tri-cluster” (nuclee mari, medii și mici) al predecesorului său, Exynos 2600 înlocuiește nucleele „mici” de eficiență cu nuclee „medii” pentru a lărgi gama de performanță: Un nucleu principal Arm C1-Ultra, conceput pentru a accelera timpul de răspuns și performanța IPC Două clustere intermediare împărțite în trei nuclee de înaltă performanță pentru aplicații multi-threaded și șase nuclee de înaltă eficiență pentru gestionarea proceselor de fundal. Această schimbare, combinată cu suportul pentru Scalable Matrix Extension 2 (SME2), are ca rezultat o îmbunătățire de 39% a performanței de calcul a procesorului (potrivit datelor furnizate de Samsung) și o reducere a latenței de răspuns pentru sarcinile de inteligență artificială rulate în mod on-device. Inteligență artificială și securitate îmbunătățite Inteligența artificială reprezintă un punct central pentru Exynos 2600. Unitatea de procesare (NPU) integrată promite o creștere cu 113% a performanței AI generative în comparație cu generația anterioară. Asta va permite cipului să gestioneze local modele AI mai mari și mai complexe, facilitând sarcini precum editarea imaginilor în timp real și funcțiile avansate de asistență AI. Pentru a susține aceste capabilități integrate, Samsung a introdus mecanisme de securitate îmbunătățite: Criptografie post-cuantică (PQC): Exynos 2600 este primul SoC mobil care dispune de PQC hibrid bazat pe hardware, oferind protecție bazată pe ROM, concepută pentru a securiza datele împotriva viitoarelor amenințări criptografice. Securitate virtualizare: Izolare îmbunătățită la nivel hardware pentru procesele sensibile. GPU-ul Xclipse 960 și caracteristicile de gaming Pentru grafică, SoC-ul integrează GPU-ul Exynos Xclipse 960. Potrivit Samsung, noua arhitectură oferă dublul performanței de calcul față de modelul anterior și o îmbunătățire cu 50% a ray tracing-ului. Cipul introduce și Exynos Neural Super Sampling (ENSS™). Această tehnologie bazată pe inteligență artificială gestionează upscaling-ul rezoluției și generarea de cadre, despre care Samsung susține că poate face ca experiențele de joc să fie de până la trei ori mai fluide, funcționând în limitele bugetelor stricte de putere a dispozitivelor mobile. ISP-ul (Procesorul de Semnal de Imagine) din Exynos 2600 acceptă senzori de cameră de până la 320MP și încorporează un nou Sistem de Percepție Vizuală (VPS) . VPS-ul permite ISP-ului să recunoască și să proceseze detalii fine dintr-un cadru în timp real, reducând consumul de energie în timpul fotografierii cu până la 50%. Alte caracteristici de imagistică includ: Reducerea zgomotului video prin învățare profundă (DVNR): Optimizată pentru captura video în condiții de lumină slabă. Codec APV: Adoptat pentru a îmbunătăți precizia culorilor și detaliile pentru înregistrări video la nivel profesional. Pentru a menține aceste niveluri de performanță, Samsung a implementat Heat Path Block (HPB) , o premieră pentru industria SoC-urilor mobile.8 Această tehnologie, împreună cu materialele EMC High-k, optimizează calea de transfer termic și reduce rezistența termică cu 16%, permițând temperaturii interne să rămână stabilă în timpul sarcinilor de lucru intense, cum ar fi jocurile high-end. Principalele avantaje Exynos 2600 Tehnologia de fabricație Samsung GAA de 2 nanometri (nm) CPU deca-core cu 1 procesor ARM Cortex-C1 Ultra pentru putere maximă de procesare la 3,8 GHz, 3 procesoare ARM C1-Pro la 3,25 GHz și 6 procesoare ARM C1-Pro la 2,75 GHz pentru performanță optimă GPU Samsung Xclipse 960, arhitectură AMD RDNA 3, ray tracing accelerat hardware (RT) și umbrire cu rată variabilă (VRS) Stocare UFS 4.1, memorie LPDDR5X Motor NPU AI integrat cu NPU MAC de 32K + DSP Criptografie post-cuantică bazată pe hardware Până la 320MP în modul cameră unică, cameră unică 108MP la 30fps, cameră duală 64MP+32MP la 30fps Decodare până la 8K: 60 fps cu HEVC (H.265) pe 10 biți, VP9, AV1, Codare până la 8K: 30 fps cu HEVC (H.265) pe 10 biți, VP9 Afișaj de până la 4K/WQUXGA la 120Hz, QHD+ la 144Hz 5G NR Sub-6GHz 9.64 Gbps (DL) / 2.55 Gbps (UL), 5G NR mmWave 12.1 Gbps (DL) / 3.67 Gbps (UL), LTE Cat.24 8CA 3Gbps (DL) / Cat.22 4CA 422Mbps (UL) Wi-Fi 7, Bluetooth 6.0, GNSS Samsung Exynos 2600 va echipa în prima etapă doar unele versiuni Galaxy S26, disponibile în anumite piețe de desfacere și regiuni, așteptate pentru lansare la începutul anului 2026. Dar pe termen ceva mai lung ne putem aștepta să vedem Exynos 2600 în echiparea mai multor modele de telefoane pliabile Samsung, precum și viitoarea serie Galaxy S26 FE. Iar într-un scenariu ideal pentru producătorul sud-coreean, Exynos 2600 va ajunge să echipeze și dispozitivele altor producători devenind un competitor cât se poate de real și credibil pentru procesoarele Qualcomm Snapdragon și Mediatek Dimensity.
Samsung pare că va opri producția de SSD-uri SATA, în curând (Update)

UPDATE: Nu, SSD-urile Samsung pentru consumatori nu vor dispărea. Un purtător de cuvânt al companiei a negat zvonurile conform cărora Samsung intenționează să elimine treptat producția de SSD-uri SATA: ”Zvonul privind eliminarea treptată a SSD-urilor Samsung SATA sau a altor SSD-uri este fals.” După Micron, care a confirmat retragerea brandului Crucial pentru consumatori, acum și Samsung dă emoții utilizatorilor din piața retail, chiar dacă anunțul vizează un domeniu mai degrabă de nișă. Pe scurt, dacă deții deja un SSD Samsung din familia celor cu format 2.5 inch, sau asemănătoare celor cu interfață M.2, dar conectate în modul SATA, află că probabil nu vei mai găsi o soluție echivalentă pentru upgrade rapid. Pentru clarificare, problema este una sistemica, cererea uriașă alimentată de industria centrelor de procesare AI generând penurii de componente pe întreg lanțul ce aprovizionare cu soluții de memorie NAND Flash și cip-uri RAM. Însă potrivit canalului YouTube Moore’s Law Is Dead, Samsung va anunța în ianuarie 2026 sistarea pe termen nedefinit a producției de SSD-uri SATA. Pentru clarificare, măsura nu se va aplica imediat, ci ”în următorii câțiva ani”. Asta pe hârtie, dar între timp, Samsung probabil că va opri vânzarea acestor produse către clienți noi (clienți care nu au deja un contract cu Samsung pe care acesta trebuie să îl îndeplinească). Adică, pentru consumatorii de rând, din piața retail. Samsung și Micron, pact pentru desființarea pieței de PC-uri custom? Dacă nu se întâmplă vreo minune între timp, singura modalitate de a achiziționa un SSD Samsung va fi să îl comanzi împreună cu un PC pre-asamblat, opțiunile rămase pentru PC-uri curtom și utilizatori care doresc să își configureze propriul PC devenind mai puține și (probabil) mult mai costisitoare. Cel puțin până la noi ordine, Samsung va continua producția de SSD-uri PCIe, cum ar fi 990 Pro, 990 Evo, 980 Pro, 980 și 970 Evo Plus. Dar după încheierea acestor serii de producție sunt șanse mari pentru retragerea companiei din afacerea cu SSD-uri SATA, deoarece are profituri mai mici în comparație cu SSD-urile PCIe NVMe. Printre SSD-urile SATA pe care le vinde Samsung se numără 870 Evo, 870 Qvo și 860 Evo. Din nou, nu ar fi deloc un lucru rău dacă măsura s-ar limita strict la argumentul tehnologiei folosite, SATA fiind deja o interfață cu importanță mai degrabă istorică, decât din perspectiva performanțelor oferite. Odată cu încheierea vânzărilor de SSD-uri SATA de către Samsung prețul soluțiilor de acest tip va crește în mod substanțial, punând presiune pe upgrade-ul la alternative NVMe, conducând în mod inevitabil și la scumpirea celor din urmă.
Samsung a lansat un nou încărcător super fast de 60W. E mai scump decât te-ai aștepta

Samsung EP-T6010 60W Super Fast Charging Adapter este cea mai nouă adiție la oferta de încărcătoare Samsung originale, complet opționale dar cu prețuri care ar trebui să te pună pe gânduri, după ce scoți telefonul tău din cutie și realizezi că adaptorul de alimentare lipsește din pachetul cu accesorii. Samsung oferea deja adaptorul Samsung EP-T5020, cu putere de 50W, disponibil la un preț comparabil. Așa că merită pusă întrebarea: de ce ai vrea să plătești din nou, doar pentru a beneficia de puterea maximă de 60W (pentru un singur dispozitiv conectat). În plus, adaptorul nu vine cu un cablu USB-C inclus, acesta trebuind comandat separat. Și nici nu te gândi că poți folosi cablul USB-C inclus în pachetul telefonului. Acesta este limitat la puterea de 25W. Așa că pentru a te bucura de viteze la încărcare mai mari va trebui să cheltui alți bani pentru achiziționarea unui cablu Samsung-original, certificat pentru puterea de 60W sau mai mult. Dincolo de eticheta de accesoriu Samsung original, EP-T6010 nu este cu nimic mai special decât alte adaptoare AC semnate de branduri recunoscute de accesorii, unele oferind viteze de încărcare și mai mari, eventual, la jumătate din prețul său. Dar pentru că este lansat acum, putem presupune că aceasta va fi viteza de încărcare maximă suportate pentru viitorul flagship Galaxy S26 Ultra. Cu preț de 52.9 euro, Samsung EP-T6010 folosește cu standardul de încărcare PD/PPS și este garantat să funcționeze fără probleme cu orice dispozitiv compatibil din catalogul producătorului sud-coreean. Însă dacă te gândești să-ți cumperi un adaptor AC Samsung doar pentru reputația bună a acestui brand de electronice, află că funcționarea acestuia la vitezele de încărcare trecute pe etichetă nu este garantată în compania dispozitivelor fabricare de alți producători, chiar dacă acestea suportă protocolul PD/PPS. În practică, probabilitatea ca adaptoarele Samsung să comute într-un mod compatibil (limitând viteza de încărcare), sau să refuze încărcarea este destul de mare. Probleme pot apărea și la folosirea de cabluri USB-C semnate de alți producători de accesorii, dacă acestea nu trec de verificările automate realizate din „motive de siguranță” la conectarea dispozitivului de încărcat. Specificații Samsung EP-T6010 Protocol de încărcare Super Fast Charging 2.0 (max. 60W), PD 3.1, PDO/PPS max. 60W, Low Standby Power Consumption (
Cât costă să înlocuiești ecranul Galaxy Z TriFold? Un insider Samsung ne oferă răspunsul

Samsung Galaxy Z TriFold a debutat în piața din China și alte câteva regiuni cu un preț de 2500 de dolari, afișându-se cu finisaje din fibră de carbon ce amintesc de mode supercar. Dar spre deosebire de alternativa HUAWEI Mate XT Ultimate, modelul Samsung nu este prezentat doar că o bijuterie tehnologică, producătorul sud-coreean proiect noul model trifold pentru a fi deopotrivă un telefon practic și durabil. Dar dacă totuși îl scapi pe jos… și se strică? Chiar dacă prețul afișat nu e neapărat cel mai mare, Galaxy Z TriFold ar putea fi cu ușurință cel mai costisitor telefon lansat vreodată de Samsung, prețul componentelor, manopera asamblării și dezvoltarea îndelungată a tehnologiilor de cea mai înaltă clasă până sub semnul întrebării profitul (sau poate lipsa acestuia) pentru fiecare exemplar vândut. Iar cu tehnologii de nivelul unui supercar, costul reparațiilor nu poate fi decât unul pe măsură. Așa că nu ai nevoie de prea multă imaginație pentru a deduce costul eventualelor reparații neacoperite de garanția comercială. Spre deosebire de mai rezonabilul Z Fold7, Galaxy Z TriFold oferă un ecran cu 50 % mai mare din punct de vedere al suprafeței, dar exponențial mai complicat din punct de vedere ingineresc. Aici avem două zone de pliere cu angrenaje mecanice care trebuie să se potrivească perfect, toleranțele fiind atât de mici încât ecranul de schimb nu poate fi instalat decât într-un centru de service special utilat de Samsung cu echipamentele necesare pentru această intervenție. Chiar dacă Samsung încă nu oferă un preț oficial pentru înlocuirea ecranului Galaxy Z TriFold, un insider pe nume yeux1122 relatează pe blogul său că operațiunea ar costa 1,657 milioane sau 1,834 milioane de won (~1.123 dolari sau ~1.243 dolari). Iar dacă ghinionul nu e chiar atât de mare, atunci repararea ecranului secundar amplasat pe capac va costa 137.000 sau 226.000 de won (~93 dolari sau ~153 dolari). Acestea ar fi costurile valabile în centre de reparații din China. Totuși, costul reparației este înjumătățit de Samsung pentru utilizatorii care prezintă dovada achiziției telefonului dintr-un canal oficial, respectiv cardul de garanție. Însă ajutorul este oferit o singură dată, eventualele intervenții ulterioare pentru înlocuirea ecranului urmând să fie suportate integral de consumator. În orice caz, costul întreg de reparare a ecranului pliabil este comparabil cu prețul de lansare al modelului Galaxy S25 Ultra în Coreea, respectiv, aproximativ jumătate din prețul telefonului de nou. Merită amintit că înlocuirea ecranului unui telefon HUAWEI Mate XT costa la momentul lansării aproximativ 1019 euro, tarif ce include și costul manoperei într-un centru de service autorizat. Așa că prețul cerut de Samsung se înscrie cumva în „normalul” intervențiilor de reparare a unui smartphone trifold.
Samsung pare că va lansa echiparea Galaxy S26 cu Exynos 2600 doar pentru utilizatorii din Coreea de Sud

Chiar dacă l-a anunțat în mod oficial, venind cu promisiuni maximale despre performanțele și eficiența noului chipset, Samsung încă are probleme cu accelerarea producției de serie, devenim tot mai clar că producătorul sud-coreean pur și simplu nu va avea suficiente cipuri Exynos 2600 disponibile pentru lansarea Galaxy S26. Spre deosebire de alternativa Snapdragon 8 Elite „for Galaxy”, care folosește un proces de fabricație 3nm GAA furnizat de TSMC și trecut deja prin multiple revizii, Exynos 2600 beneficiază de un proces de fabricație Samsung 2nm GAA superior în multe privințe (performanță, eficiență). Prin urmare, nu ar fi o surpriză chiar atât de mare să vedem că alternativa Galaxy S26 cu motorizare Exynos este de fapt superioară celei bazată pe Qualcomm. Iar Samsung chiar ar vrea să arată asta lumii întregi, preferabil printr-o lansare în piețele globale. Dar potrivit informațiilor apărute în publicația Digi Times, procesorul Exynos 2600 ar putea debuta doar pe piața locală, Coreea de Sud. Schimbarea de plan ar fi fost decisă din cauza problemelor persistente de randament obținute cu nodul de fabricație pe 2nm, Astfel, Samsung va folosi contractele existente cu Qualcomm pentru acoperirea necesarului de cip-uri. Conform ultimelor rapoarte, Exynos 2600 ar fi deja în producție de serie, Samsung păstrând stocurile de cipuri deocamdată insuficiente pentru echiparea unor modele smartphone viitoare. Conform unei listări apărute în catalogul Geekbench 6, Exynos 2600 a reușit să obțină scoruri single-core și multi-core de 3.455, respectiv 11.621, nucleul de performanță atingând frecvența de 3,80 GHz. Cu toate acestea, sunt șanse mari ca optimizări aduse pe parcurs lungească avantajul în fața alternativei Snapdragon 8 Elite Gen 5. Fără a oferi măsurători exacte de performanță, testele GPU realizate de Samsung poziționează Exynos 2600 cu 75% mai rapid decât A19 Pro, respectiv cu 29% mai rapid decât Snapdragon 8 Elite Gen 5. La capitolul performanțe AI, Exynos 2600 ar fi de șase ori mai rapid decât Apple A19 Pro cu al său Neural Engine.
One UI 8.5, lansat în versiune beta. Acoperire pe regiuni și lista dispozitivelor eligibile

Chiar dacă mai sunt cel puțin 2 luni până să vedem noul firmware în echiparea Galaxy S26, Samsung dă undă verde extinderii campaniei de testare One UI 8.5 beta cu dispozitive din generația actuală. Vestea mai puțin bună ar fi că noul firmware nu ajunge la toată lumea, Samsung limitând accesul în actuala etapă de testare la doar câteva țări: SUA, Coreea de Sud și Europa (Germania, Marea Britanie). Poți verifica chiar acum dacă te afli într-una din regiunile geografice eligibile accesând aplicația Samsung Members, unde ar trebui să apară cartonaș cu invitația pentru testarea celei mai recente versiuni One UI. Bazat pe Android 16, firmware-ul One UI 8.5 Beta poate fi instalat pe telefoane Galaxy S26, S25+ și S25 Ultra. În schimb, Samsung a decis să lase pe dinafară proprietarii modelelor FE și Edge. Dar este în conformitate cu strategia obișnuită a Samsung, producătorul sud-coreean limitând în mod tradițional campaniile One UI beta la trioul principal de dispozitive Galaxy S. Cu toate acestea, au apărut informații despre existența unei versiuni firmware care poate fi instalată și pe telefoane Galaxy S24 Ultra. însă cel mai probabil aceasta nu este distribuită prin canalul oficial de beta testing. Cu puțin timp rămas până la momentul de lansare Galaxy S26, firmware-ul One UI 8.5 se află deja într-un stadiu avansat de pregătire, actuala etapă fiind mai degrabă despre identificarea și remedierea bug-urilor rămase în codul aplicațiilor. Bine de știut, instalarea firmware-ului beta nu-ți garantează în mod automat acces la funcțiile exclusive Galaxy S26, acestea urmând să fie deblocate abia în versiunea oficială de firme rulând pe telefoanele nou lansate. Comparat tranziției de la One UI 7.x la One UI 8.0, versiunea 8.5 reprezintă un upgrade mai consistent, noul firmware conținând multe dinte îmbunătățirile care nu au fost gata la timp pentru actualizarea din vară, centrată mai degrabă pe modernizarea experienței vizuale. Spre exemplu, One UI 8 deblochează întregul potențial al Now Bar prin integrarea acestuia cu funcția Live Updates din Android 16. A doua fază, mai extinsă, a campaniei Beta va veni mai târziu și probabil va adăuga țări precum India și Polonia la programul beta. Back to top button
Samsung dezvoltă lentile foto cu zoom optic continuu pentru viitoare telefoane Galaxy

Samsung dezvoltă o interpretare proprie pentru lentile foto cu zoom optic variabil întâlnite deja la telefoane de Sony Xperia, noua soluție tehnică având potențialul să elimine cu totul nevoia pentru camere foto secundare. Următorul model Galaxy Edge ar putea veni echipat cu o cameră principală „universală”, capabilă să ofere zoom ajustabil în intervalul 1x-9x fără tranziții în trepte, la fel ca la un aparat foto profesional. Totul la calitate optică, folosind un modul foto nu mai mare decât o cameră periscope obișnuită. Tehnologia Continuous Camera Zoom promite să elimine atât camera cu zoom optic intermediar (ex. 3X), cât și camera periscope cu zoom optic extins. Concret viitorul tău smartphone va avea nevoie doar de camera ultra wide și camera principală cu zoom optic ajustabil. În funcție de tipul lentilelor folosite și constrângerile de spațiu, nivelul de apropiere a imaginii ar putea atinge valoarea 3x pe telefoane Galaxy Edge, 5x pe telefoane Galaxy non-Ultra și 9-10x pe modelul Ultra, iar asta fără compromisuri majore în ce privește calitatea imaginii. Totuși, informații obținute pe surse arată că Samsung nu este complet încrezător în prima generație a acestui produs, producătorul sud-coreean colaborând mai întâi cu brandul chinez Tecno, care va „testa” noul sortiment de lentile pe propriile modele de telefoane, lansate la scară comercială pentru consumatorii din China. Astfel, Tecno anunță două obiective cu zoom optic pentru telefoane: Dual-Mirror Reflect Telephoto și Freeform Continuum Telephoto. Samsung și Largan (o firmă taiwaneză) vor fabrica aceste module teleobiective. Tecno precizează că modulul Dual-Mirror Reflect Telephoto este gata chiar de anul viitor pentru utilizare în modele telefoane nou lansate, în timp ce modulul Freeform Continuum Telephoto va fi disponibil pentru utilizare comercială un an mai târziu. Modulul Dual-Mirror Reflect Telephoto folosește două oglinzi pentru a focaliza lumina și este, de asemenea, cu 50% mai mic decât obiectivele zoom tradiționale. De asemenea, creează în mod natural efecte bokeh și este similar cu obiectivele disponibile pentru camere DSLR și mirrorless. Spre deosebire de obiectivul cu zoom oferit pe aparate foto convenționale, lentilele dezvoltate de Samsung vor avea formă asimetrică și dispunere pe orizontală, ajustarea nivelului de zoom funcționând nu prin apropierea-depărtarea elementelor conținute în modul unei camere foto extrem de compactă. Potrivit dezvăluirilor apărute în publicația sud-coreeană TheElec, Samsung intenționează să ofere noul modul foto mai întâi partenerilor din industrie, iar dacă experimentul să dovedește a fi unul reușit, probabil că vom vedea tehnologia Continuous Camera Zoom implementată și pe telefoane Galaxy sau iPhone. Sună bine, dar tehnologia vine și cu un dezavantaj major: sistemul de lentile reduce aproximativ la jumătate cantitatea de lumină care ajunge pe senzorul optic. Altfel spus, poți avea telefoane compacte și cu zoom optic de nivel ridicat, însă plătești pentru asta prin reducerea calității imaginii. Până la un punct, poți compensa acest dezavantaj prin selectarea unui senzor de imagine mai performant. Însă chiar și așa, performanțele în condiții de lumină slabă vor avea cu siguranță de suferit. Modulul teleobiectiv Freeform Continuum este oarecum similar cu soluțiile pentru zoom optic continuu oferite deja de Sony și LG. Este un modul de periscop cu zoom continuu care acoperă plaje de la 1x la 9x. Prin urmare, nu mai este nevoie de o cameră teleobiectivă separată, deoarece camera principală preia acest rol folosind senzorul optic mai performant cu care vine echipată. Altfel spus, soluția Freeform Continuum prezintă avantaje incontestabile în ce privește simplificarea aranjamentului de camere foto pentru smartphone și nici nu vine cu penalizarea sus amintită în ce privește captarea luminii în condiții de fotografiere dificilă. Dar cu toate acestea, divizia MX a Samsung nu se grăbește să adopte tehnologia în forma sa actuală, semn că mai sunt anumite limitări rămase de rezolvat. Limitări care probabil nu țin neapărat de calitatea imaginii, ci de faptul că sistemul încă nu poate fi miniaturizat suficient de mult pentru a încăpea în carcasa unui smartphone cu adevărat Slim. Momentan direcția aleasă de Samsung este obținerea unor telefoane cât mai subțiri cu putință, oferind în același timp funcții puternice. Sistemul de zoom continuu pentru camera tele ar putea face modulul foto mai gros, afectând designul subțire al telefonului. De aici și decizia sud-coreenilor de a-l oferi mai întâi altor producători de telefoane.