Semne timpurii ale declinului cognitiv: modul în care șofăm poate indica riscuri viitoare
Concluziile sugerează că monitorizarea obiceiurilor la volan ar putea deveni un instrument important în identificarea timpurie a riscurilor asociate bolii Alzheimer sau accidentelor rutiere, scrie Science Alert. Cum se schimbă comportamentul la volan Echipa de cercetare a analizat datele de mobilitate rutieră pentru 56 de persoane diagnosticate cu tulburare cognitivă ușoară (MCI), comparându-le cu 242 de participanți fără probleme cognitive, având vârsta medie de 75 de ani. Într-un interval de monitorizare de până la 40 de luni, dispozitivele GPS instalate în vehicule au înregistrat automat rutele și frecvența deplasărilor. Studiul arată că persoanele cu MCI: conduc mai rar, aleg mai puține destinații, preferă rute familiare și simple, depășesc viteza mai rar. Chiar și după ajustarea datelor în funcție de vârstă, nivel de educație și risc genetic pentru Alzheimer, diferențele s-au menținut constant. Doar analiza datelor GPS a identificat corect persoanele cu MCI în 82% dintre cazuri, iar combinarea lor cu evaluările cognitive standard a ridicat acuratețea la 87%. Un instrument de monitorizare non-invaziv Potrivit neurologului Ganesh Babulal, unul dintre autorii studiului, monitorizarea comportamentului rutier este „o metodă discretă, cu impact redus, care poate reflecta capacitatea cognitivă reală a unei persoane”. Cercetătorii subliniază că șofatul implică coordonare, atenție și memorie – funcții afectate în stadiile incipiente ale declinului cognitiv. Următorul pas va fi extinderea cercetării la grupuri mai numeroase și mai diverse, incluzând factori suplimentari precum tipul de vehicul, zona geografică și alte afecțiuni medicale. În paralel, echipa accentuează nevoia de a respecta autonomia, confidențialitatea și drepturile persoanelor monitorizate, chiar dacă studiul ar putea preveni viitoare accidente prin intervenții precoce.
Pacienții cu hipersomnie idiopatică nu se simt niciodată complet treji. Un studiu dezvăluie realitatea unei tulburări rare
Cercetătorii au analizat sute de mărturii online ale pacienților și au descoperit că mulți dintre ei nu se simt niciodată complet treji, trăind mereu într-o stare intermediară între somn și veghe. Pacienții cu hipersomnie idiopatică descriu senzația de a trăi „sub apă” Pentru a înțelege mai bine viața celor afectați, cercetătorii au analizat 346 de conținuturi online publicate de 123 de persoane din mai multe țări, între 2012 și 2022. Materialele – postări, bloguri și podcasturi – au fost colectate de pe platforme precum Facebook și Reddit, folosind termeni precum „povestea pacientului cu hipersomnie idiopatică” sau „impactul hipersomniei asupra relațiilor”. Rezultatele au arătat că pacienții suferă de somn neodihnitor, lipsă totală de energie și episoade de comportament automat – realizarea de acțiuni fără amintirea lor ulterioară. Mulți descriu viața cu hipersomnie idiopatică ca pe o existență „sub apă”, din care nu se pot trezi complet niciodată. Impact emoțional și social al hipersomniei idiopatice Dincolo de epuizarea fizică, hipersomnia idiopatică are consecințe profunde asupra relațiilor personale, a activităților zilnice și a sănătății mintale. Multe persoane se confruntă cu anxietate, depresie și izolare. Un pacient a declarat: „Este un testament al unui terapeut excelent și al propriei mele voințe că am învățat să trăiesc cu hipersomnia idiopatică suficient de bine încât să vreau să rămân în viață.” Cercetarea despre hipersomnie idiopatică poate îmbunătăți tratamentele Deși studiul se bazează pe experiențele celor care și-au împărtășit public poveștile, concluziile oferă o perspectivă autentică asupra provocărilor zilnice cu care se confruntă pacienții. Cercetătorii subliniază că aceste informații pot contribui la îmbunătățirea îngrijirii medicale, la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și la creșterea conștientizării despre hipersomnia idiopatică în rândul medicilor și al publicului.
Traiul într-o societate inegala poate avea un impact negativ asupra creierului copiilor – studiu
Studiul realizat pe mai mult de 10.000 de tineri din SUA a descoperit modificări în dezvoltarea creierului copiilor din familii bogate și cu venituri mai mici din zone cu rate mai mari de inegalitate, care erau asociate și cu o sănătate mentală mai precară. Concluziile sugerează că „inegalitatea creează un mediu social toxic” care „modelează literalmente modul în care se dezvoltă mințile tinere”, au afirmat cercetătorii. Experți de la King’s College London (KCL), Universitatea din York și Universitatea Harvard au analizat imagini RMN ale creierului a 10.071 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani din 17 state americane, care au participat la studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD). Echipa a măsurat inegalitatea prin evaluarea modului în care veniturile sunt distribuite în mod egal în societate. Statele cu rate mai mari au fost New York, Connecticut, California și Florida, în timp ce Utah, Wisconsin, Minnesota și Vermont au înregistrat diferențe de venituri mai mici, potrivit The Guardian. Folosind imagini scanate, cercetătorii au studiat suprafața și grosimea regiunilor cortexului – stratul exterior ridat al creierului – inclusiv zonele utilizate pentru memorie, atenție, emoții și limbaj. De asemenea, au analizat legăturile dintre diferite regiuni ale creierului și modificările fluxului sanguin care indicau activitatea creierului. Studiul a constatat că cei care trăiesc în zone cu rate mai mari de inegalitate aveau o suprafață redusă a cortexului și conexiuni modificate între diferite zone ale creierului, indiferent de circumstanțele individuale, cum ar fi venitul familiei și educația. Inegalitatea veniturilor, „un factor determinant” Experții au afirmat că rezultatele, publicate în Nature Mental Health, au arătat că inegalitatea veniturilor era „un factor determinant unic la nivel societal pentru dezvoltarea neurologică și sănătatea mintală, independent de statutul socio-economic individual”. Dr. Divyangana Rakesh, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe de la KCL, a declarat: „Nu este vorba doar de venitul individual al familiei, ci de modul în care venitul este distribuit în societate. Atât copiii din familii bogate, cât și cei din familii cu venituri mai mici au prezentat modificări ale dezvoltării neurologice și am stabilit că acest lucru are un impact durabil asupra bunăstării”. Cercetătorii au explorat, de asemenea, modul în care aceste modificări ale creierului ar putea avea un impact asupra sănătății mintale. Echipa a utilizat date din chestionare completate când copiii aveau 10 și 11 ani și a constatat că sănătatea mintală era mai precară în cazul celor care trăiau în societăți inegale. Reducerea inegalităților „este o necesitate pentru sănătatea publică” Prof. Kate Pickett, coautoare a studiului de la Universitatea din York, a declarat că rezultatele arată că reducerea inegalităților „nu ține doar de economie, este o necesitate pentru sănătatea publică”. Ea a spus: „Modificările cerebrale pe care le-am observat în regiunile implicate în reglarea emoțiilor și atenția sugerează că inegalitatea creează un mediu social toxic care modelează literalmente modul în care se dezvoltă mințile tinere, cu consecințe asupra sănătății mintale și impacturi care pot dura o viață întreagă. Acesta este un progres semnificativ în înțelegerea modului în care inegalitatea la nivel social afectează sănătatea mintală”. Rakesh a spus: „Impozitarea progresivă, rețelele de siguranță socială sporite și asistența medicală universală ar putea contribui la atenuarea factorilor de stres care afectează în mod disproporționat copiii din societățile mai inegale. Inițiativele de construire a comunității și investițiile în infrastructura publică ar putea, de asemenea, atenua efectele negative ale inegalității prin promovarea încrederii și a coeziunii sociale”. Studiile viitoare s-ar putea concentra pe inegalitățile din Marea Britanie, a spus Rakesh. „Suntem interesați să vedem cum se compară aceste constatări la nivel mondial”, a spus ea. „De exemplu, mai multe zone din Marea Britanie se caracterizează printr-o inegalitate ridicată a veniturilor. Londra prezintă o inegalitate semnificativă, cu locuitori atât foarte bogați, cât și foarte săraci. „Cercetările viitoare ar putea examina inegalitatea veniturilor în Marea Britanie la nivel de județe și cartiere pentru a investiga dacă se observă efecte similare”.
Moștenitorul imperiului de 1 miliard de euro creat de tatăl său trage un serios semnal de alarmă după moartea subită a campionului
Tatăl său a ridicat un imperiu de peste 1 miliard de euro, însă decesul tragic al lui Ricky Hatton l-a dat cu totul peste cap. Eddie Hearn a vorbit despre sănătatea mintală după moartea subită a celebrului pugilist, care dovedește încă o dată că imaginea de duri a boxerilor este doar o mască. Semnal de alarmă după moartea fulgerătoare a campionului Ricky Hatton Tatăl său Barry a construit un adevărat colos de peste 1 miliard de euro, însă decesul intempestiv al lui Ricky Hatton l-a bulversat total. Eddie Hearn, președintele Matchroom, în vârstă de 46 de ani, a adus în discuție sănătatea mintală, după moartea subită a celebrului pugilist, care dovedește că imaginea de duri a boxerilor este doar o mască și că „toată lumea cedează la un moment dat”, scrie thesun.co.uk. „Nu sunt deloc ca tatăl meu când vine vorba de gânduri despre sănătatea mintală. Trăim într-o societate, în special în cazul bărbaților, care nu vorbesc suficient de mult, iar acum vedem luptători care se chinuiesc. Ricky Hatton, care a decedat recent, este un bun exemplu de a arăta o față curajoasă. Uneori este doar o mască. În sport, în general, este dificil să nu-ți arăți masculinitatea, dar mai ales în box, pentru că oamenii îl văd ca pe o slăbiciune sau o vulnerabilitate dacă nu ești macho sau dur, iar mulți dintre ei nu sunt, mai ales când un luptător este învins sau cariera sa se încheie. Oamenii nu își dau seama că, atunci când Anthony Joshua a pierdut în fața lui Daniel Dubois, i-a luat mult timp să se recupereze emoțional după aceea. Este genul de tip care, nici măcar pentru mine sau pentru cei mai apropiați prieteni ai lui, nu ar da semne că va ceda, dar în adâncul sufletului, l-a durut foarte mult, l-a durut foarte mult”, a spus Eddie Hearn într-un nou episod din serialul „The Greatest Showmen”, difuzat pe Netflix. Discuția bulversantă avută cu tatăl său. „Tot ce trebuie să faci este să te uiți în oglindă și să spui: Sunt fericit” Eddie a vorbit în serialul de pe cunoscuta platformă despre stresul și presiunea din industrie, dar și despre cum a fost taxat extrem de dur, pentru că a trăit din numele și averea tatălui său. Acesta dezvăluie o conversație avută cu tatăl său despre fericire și ce răspuns șocant a primit din partea acestuia. „Îmi amintesc că am avut o conversație cu tatăl meu despre cum să fii fericit și mi-a spus: «Tot ce trebuie să faci este să te uiți în oglindă și să spui: Sunt fericit». M-am gândit «Uau, nu pot să cred că spui asta cu adevărat». Sănătatea mintală este, desigur, reală, dar trebuie să fii dur și cu ea, dar el este doar pe un alt spectru. Nu văd nimic greșit în a merge la terapie, dar asta e o evoluție a mea, pentru că poate acum 10 ani nu aș fi mers la terapie. Mulți oameni vor spune: «Eddie nu arată nicio emoție, e rece», dar așa am fost crescut. Deși am fost extrem de iubit de părinții mei. Nu erau genul de părinți care să mă încurajeze să stau în poala lor ore întregi. Mi s-a arătat multă dragoste, dar și dragoste dură. Deși am crezut că educația mea a fost foarte normală în anumite privințe, de fapt nu a fost normală în altele”, a concluzionat Eddie Hearn.
OMS solicită țărilor să crească cheltuielile pentru sănătatea mintală
Aceasta este una dintre avertismentele Organizației Mondiale a Sănătății din două rapoarte publicate marți, unul privind politicile guvernamentale în materie de sănătate mintală și altul privind bunăstarea mintală. Împreună, rapoartele, care compară ratele afecțiunilor de sănătate mintală și politicile din 2021 și, respectiv, 2024, indică faptul că țările încearcă să recupereze decalajul, întrucât tulburările de sănătate mintală grevează bugetele naționale de sănătate și contribuie în mod semnificativ la invaliditate, potrivit Politico. Cheltuieli pentru sănătatea mintală Guvernele din regiunea europeană a OMS au cheltuit 51.76 dolari pe cap de locuitor în 2024 pentru sănătatea mintală, mult mai mult decât orice altă regiune la nivel global. Următoarea regiune cu cele mai mari cheltuieli este America, cu 6.86 dolari pe cap de locuitor. Țările europene cheltuiesc, de asemenea, o proporție mai mare din bugetul lor total pentru bunăstarea mintală, cu 4.5% comparativ cu media globală de 2.1%. Cifra de 2.1% a rămas la același nivel ca în 2017 și 2020, fără dovezi ale unor cheltuieli mai mari la niciun nivel de venit, au declarat luni reporterilor oficialii OMS. În general, țările cu venituri ridicate cheltuiesc mult mai mult pentru sănătatea mintală decât țările cu venituri mici și medii. În toate regiunile OMS, prevalența estimată a tulburărilor mintale a crescut din 2001, cele mai mari creșteri având loc în regiunea Americii (de la 15.3% la 17.1% în 2021) și în regiunea europeană (de la 14% la 15.4%). La nivel global, peste 1 miliard de persoane trăiau cu o tulburare de sănătate mintală, potrivit datelor din 2021. Prevalența tulburărilor de sănătate mintală este, în general, distribuită uniform pe regiuni, deși Europa are rate mai mici de tulburări de anxietate decât în alte părți ale lumii, cu 3.7% din populație, comparativ cu 4.4% la nivel global. Europa și Asia de Sud-Est au rate mai mari de tulburări de dezvoltare intelectuală decât rata globală de 1.2%, cu 1.8% și 2.7%. Cheltuielile insuficiente pentru sănătatea mintală împiedică accesul oamenilor la serviciile de care au nevoie, a declarat luni OMS reporterilor. Doar 9% dintre persoanele cu depresie și 40% dintre persoanele cu psihoză beneficiază de tratament. „Acestea sunt cifrele care trebuie să ne îngrijoreze”, a declarat Dévora Kestel, director al departamentului OMS pentru boli netransmisibile și sănătate mintală.
O conversație zilnică cu prietenii ajută sănătatea mintală, reduce stresul și crește sistemul imunitar
Un studiu arată că discuțiile zilnice cu prietenii pot aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală. O simplă conversație reduce stresul, întărește sistemul imunitar și diminuează suferința fizică și emoțională. Cercetarea, publicată în Communication Research, indică faptul că o conversație cu un prieten în fiecare zi poate crește nivelul de fericire și poate scădea stresul până la finalul zilei. Studiile anterioare au demonstrat că vorbitul despre problemele altora poate scădea stresul, poate întări sistemul imunitar și poate reduce suferința fizică și emoțională. „În timp ce alte cercetări privind bunăstarea se concentrează pe lucruri precum gândurile de recunoștință sau jurnalul, cercetarea de față este asupra a ceea ce putem face în interacțiunile noastre pentru a ne îmbunătăți bunăstarea. Acest lucru ne oferă o listă valoroasă de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și îmbunătăți zilele”, a spus Jeffrey Hall, cercetător la Universitatea din Kansas. Studiul a fost realizat ținând cont de efectele pandemiei de Coronavirus, mai ales că anii lungi de distanțare socială și munca de acasă au afectat în mod negativ sănătatea mintală și emoțională a multor persoane. „Micile momente de conexiune sunt atât de importante pentru noi, ca parte a experienței umane”, a explicat Thea Gallagher, doctorand și profesor asistent clinic la Departamentul de Psihiatrie de la NYU Langone Health, membru al echipei de cercetare. „După Covid, mulți dintre noi încă lucrăm de acasă și avem un contact social limitat. Oamenii s-au mutat și s-au schimbat. Viețile sunt diferite. Găsirea locurilor de conexiune este atât de importantă pentru sănătatea mintală. Conexiunea socială și comunitatea au un efect mare în atenuarea depresiei și a anxietății,” a adăugat aceasta, citată de Healthline. Concluziile studiului arată că simpla discuție cu prietenii, chiar și pe perioade scurte, ajută sănătatea mintală. Cercetarea a inclus 900 de participanți din cinci universități americane, înainte, în timpul și după pandemie. Aceștia au fost rugați să practice unul dintre cele șapte comportamente de comunicare într-o zi, apoi să raporteze seara nivelul de stres, conexiune, anxietate, bunăstare, singurătate și calitatea zilei. Cele șapte comportamente au fost: discuții despre reapropiere, conversații cu sens, glume, gesturi de grijă față de ceilalți, ascultare, aprecierea celorlalți și a opiniilor lor, și oferirea de complimente sincere. Aceste comportamente au sporit sentimentul de conexiune dintre participanți și au redus stresul, conform relatărilor acestora. Experții spun adesea că unii oameni pot simți reticență în a contacta pe cineva, iar pentru unii chiar și o interacțiune minimă poate fi dificilă. De asemenea, discuțiile despre sănătatea mintală devin tot mai acceptate, iar asta ajută oamenii să acorde o mai mare importanță bunăstării lor. „Această experiență colectivă traumatică, pandemia, pe care am avut-o ca comunitate globală, aduce în prim-plan cât de importantă este sănătatea mintală și cât de mult o parte din viața de zi cu zi a fost afectată”, a explicat Naomi Torres-Mackie, psiholog clinician la Spitalul Lenox Hill, citată tot de Healthline.
Dispozitiv care monitorizează efortul intelectual. Angajații pot preveni suprasolicitarea
Oamenii de știință au inventat un dispozitiv care să monitorizeze efort intelectual: un tatuaj electronic, lipit pe frunte, care anunță când apare stresul. Cercetătorii spun că dispozitivul s-ar putea dovedi valoros în rândul piloților, al personalului medical și al altor profesii în care gestionarea volumului de muncă intelectuală este esențială pentru prevenirea problemelor de sănătate, potrivit The Guardian. „Pentru acest tip de scenariu cu cerere și miză mari, sperăm să avem în cele din urmă acest decodor al volumului de muncă intelectuală în timp real, care poate oferi oamenilor un avertisment și o alertă, astfel încât aceștia să se poată autoregla sau să poată cere AI sau unui coleg să le facă o parte din muncă”, a declarat Dr. Nanshu Lu, unul dintre autorii cercetării de la Universitatea Texas din Austin, adăugând că dispozitivul ar putea nu numai să ajute angajații să evite greșelile grave, ci și să le protejeze sănătatea. Cum funcționează e-tattoo E-tattoo este compus dintr-o parte realizată dintr-un material conductor pe bază de grafit care se fixează pe frunte cu ajutorul unei folii adezive conductoare. Patru electrozi EEG pătrați, poziționați pe frunte, detectează fiecare o regiune diferită a activității cerebrale – cu un electrod de referință în spatele urechii – în timp ce electrozii EOG dreptunghiulari, plasați vertical și orizontal în jurul ochilor, furnizează date despre mișcările ochilor. Fiecare dintre electrozii extensibili este acoperit cu un material conductor suplimentar. Dispozitivul, care este personalizat și de unică folosință, este conectat la un circuit imprimat flexibil reutilizabil cu ajutorul benzii conductoare, în timp ce o baterie ușoară poate fi atașată la dispozitiv. Metode clasice de evaluare a volumului de muncă intelectuală În jurnalul Device, Lu și colegii săi descriu modul în care utilizarea chestionarelor pentru a investiga volumul de muncă mintală este problematică, nu în ultimul rând deoarece oamenii nu sunt capabili să judece în mod obiectiv efortul cognitiv și acestea sunt de obicei efectuate după o sarcină. În prezent, dispozitivele existente de electroencefalografie (EEG) și electrooculografie (EOG), care pot fi utilizate pentru a evalua volumul de muncă mentală prin măsurarea undelor cerebrale și, respectiv, a mișcărilor ochilor, sunt cablate, voluminoase și predispuse la măsurători eronate generate de mișcări. La polul opus se află dispozitivul „e-tattoo”, ușor, flexibil și fără fir. Ce spun testele După ce a constatat că e-tattoo funcționează la fel de bine ca dispozitivele EEG și EOG tradiționale pentru monitorizarea undelor cerebrale și a mișcărilor ochilor, echipa a testat tehnologia pe șase participanți. Echipa a constatat că, pe măsură ce sarcina devenea mai dificilă, diferitele tipuri de unde cerebrale detectate prezentau schimbări în activitate care corespundeau unui volum mai mare de muncă intelectuală. Echipa a introdus apoi datele EEG și EOG, împreună cu numerele „N”, într-un algoritm de învățare automată. După o perioadă de antrenament, cercetătorii au constatat că algoritmul a avut rezultate mai bune decât șansa la prezicerea volumului de muncă intelectuală al unui participant pe baza datelor EEG și EOG. Cât costă e-tattoo Lu a declarat că dispozitivul complet – inclusiv cipul și bateria – ar trebui să coste mai puțin de 200 de dolari. Echipa dezvoltă acum abordarea, astfel încât semnalele să poată fi decodate de microprocesorul dispozitivului și trimise către o aplicație pentru a alerta utilizatorul în cazul în care solicitarea intelectuală este prea mare.
Studiu. Injecțiile pentru pierderea în greutate pot fi bune și pentru sănătatea mintală
Un studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Berna, Elveția, a constatat că injecțiile folosite pentru pierderea în greutate sunt benefice și pentru starea de spirit, bunăstarea și calitatea vieții mai mult decât insulina și alte medicamente, scrie The Guardian. Cercetarea a fost prezentată la Congresul european privind obezitatea de la Malaga, Spania și a constatat că injecțiile pentru pierderea în greutate sunt sigure și eficiente pentru adulții care iau medicamente pentru boli mintale grave. Beneficii și în cazul celor fără boli mintale Pentru adulții fără boli mintale, injecțiile de scădere în greutate au avut un efect benefic mai mare asupra sănătății mintale decât insulina și alte medicamente antidiabetice. Dr. Sigrid Breit, de la Universitatea din Berna, a fost unul dintre autorii studiului și a declarat, potrivit sursei citate, că „aceste rezultate sunt deosebit de importante pentru persoanele cu tulburări mintale severe, care sunt de trei ori mai susceptibile de a trăi cu obezitate decât populația generală.”
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Oprește netul, întinerește-ți mintea: descoperirea surprinzătoare care îți poate reseta creierul
De câte ori nu ți-ai spus că ai nevoie de o pauză de la telefon, dar ai eșuat lamentabil după cinci minute de scroll pe rețelele sociale? Un studiu recent de la Universitatea British Columbia ar putea oferi motivația supremă: oprirea accesului la internet pe telefonul mobil ar putea întineri creierul cu până la zece ani. Da, ai citit bine – doar două săptămâni fără internet mobil au avut un impact semnificativ asupra funcției cognitive a participanților, îmbunătățindu-le concentrarea, reducând anxietatea și chiar îmbunătățindu-le somnul. Cercetarea a implicat 400 de persoane – studenți și adulți activi profesional – care au folosit o aplicație special concepută pentru a bloca accesul la internet de pe smartphone-urile lor. Apelurile și mesajele text au fost permise, însă tot ce înseamnă rețele sociale, navigare web sau aplicații online a devenit inaccesibil timp de două săptămâni. Rezultatul? Capacitatea participanților de a se concentra asupra unei singure sarcini – cunoscută ca „atenție susținută” – a crescut semnificativ. În unele cazuri, nivelurile de concentrare s-au ridicat la nivelul celor observate în rândul persoanelor cu un deceniu mai tinere. Este un semnal clar că internetul mobil, deși util și distractiv, poate deveni un factor perturbator major pentru sănătatea mentală. Natura, oamenii și liniștea: antidepresivele naturale ale creierului Pe lângă performanțele cognitive crescute, participanții au raportat și alte beneficii surprinzătoare. Cei care au renunțat la internet au petrecut mai mult timp afară, în natură, dar și în compania altor oameni. Această reconectare cu realitatea offline a oferit un alt tip de stimulare cognitivă – una profund benefică. Creierul, eliberat de avalanșa constantă de notificări și informații inutile, a avut șansa să respire și să proceseze informația într-un ritm natural. O parte semnificativă a participanților a menționat îmbunătățiri clare în calitatea somnului. Fără scrolling-ul nocturn compulsiv, somnul a devenit mai profund și mai odihnitor. Nivelurile de anxietate au scăzut, în special în rândul celor care înainte petreceau ore întregi pe rețele sociale. Unii au trecut printr-o perioadă scurtă de sevraj digital – neliniște, gesturi reflexe către telefon, notificări „fantomă” – dar aceste simptome au dispărut rapid, fiind înlocuite de un sentiment de calm și claritate mentală. Un detaliu interesant: chiar și participanții de vârste mai înaintate au avut parte de aceste beneficii, contrazicând ideea că doar creierul tânăr este capabil de regenerare cognitivă. Studiul susține că plasticitatea creierului – adică abilitatea sa de a se adapta și de a se reorganiza – poate fi stimulată la orice vârstă, cu condiția ca mediul să fie favorabil. Detox digital: trend de wellness sau nevoie reală? Pe fondul acestei descoperiri, ideea unei „detoxifieri digitale” nu mai pare doar un moft de wellness, ci o necesitate reală pentru sănătatea mintală. Cercetătorii nu recomandă să renunțăm complet la telefoane, ci să introducem pauze controlate și regulate de la internetul mobil – acele ferestre de timp în care să ne concentrăm pe viața reală, nu pe cea filtrată prin ecrane. Marile companii de tehnologie au început deja să dezvolte instrumente care încurajează acest comportament. Funcțiile de focus mode, screen time tracking și digital wellbeing devin tot mai populare și sunt un prim pas către un echilibru sănătos între online și offline. Însă, adevărata schimbare pornește de la obiceiurile personale. Dacă două săptămâni fără internet mobil pot aduce îmbunătățiri cognitive comparabile cu întinerirea creierului cu zece ani, merită cu siguranță să încercăm. Poate părea greu la început, dar recompensa este clară: mai multă claritate, liniște interioară, somn de calitate și o capacitate de concentrare pe care credeai că ai pierdut-o definitiv. Așa că, data viitoare când simți că telefonul îți fură prea mult din zi, fă un pas înapoi. Dezactivează internetul, ieși la plimbare, vorbește cu cineva față în față. Creierul tău îți va mulțumi. Și, cine știe, poate că în loc să bei o cafea în plus, tot ce ai nevoie pentru un boost de energie mentală este… să dai off la datele mobile.