Semn de avertizare critic: 1 din 3 adolescenți suferă de prediabet, arată noile date ale CDC
Datele CDC înseamnă că aproximativ 8.4 milioane de tineri, 32.7% din populația adolescentă din SUA, sufereau de prediabet în 2023, conform celor mai recente date disponibile. În cazul prediabetului, nivelul zahărului din sânge este mai ridicat decât în mod normal, dar nu suficient de ridicat pentru a fi diagnosticat cu diabet de tip 2. Prediabetul, pe care CDC îl numește „semn de avertizare critic”, crește riscul unei persoane de a dezvolta diabet de tip 2, precum și alte afecțiuni, cum ar fi bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, potrivit ABC News. În afară de noile date referitoare la adolescenți, noile diagnostice de diabet în rândul adulților au încetat, de asemenea, să scadă după mai bine de un deceniu de declin, cu aproximativ 1.5 milioane de diagnostice în 2023, conform celor mai recente date. „Amenințare semnificativă” pentru sănătatea tinerilor Într-o declarație, dr. Christopher Holliday, cel mai înalt oficial al CDC responsabil cu prevenirea diabetului, a afirmat că diabetul de tip 2 reprezintă o „amenințare semnificativă” pentru sănătatea tinerilor. „Schimbări simple în stilul de viață, precum alimentația sănătoasă și menținerea activității fizice, pot face o mare diferență în prevenirea sau întârzierea diabetului de tip 2”, a afirmat Holliday, care a numit noile date „un semnal de alarmă”. Factorii de risc pentru prediabet includ supraponderalitatea, faptul de a avea un părinte sau un frate cu diabet de tip 2, precum și faptul de a fi activ fizic mai puțin de trei ori pe săptămână, potrivit CDC. Boala poate fi prevenită prin pierderea în greutate în cazul supraponderalității și prin creșterea activității fizice, a adăugat agenția.
O nouă metodă de prevenire a cancerului esofagian. Marea Britanie va începe testele în farmacii
NHS Anglia testează o nouă metodă de prevenire a cancerului esofagian prin identificarea persoanelor care suferă de o afecțiune numită esofag Barrett, care apare atunci când acidul gastric afectează mucoasa esofagului sau a tubului digestiv. Unele celule pot crește anormal și apoi se pot transforma în cancer esofagian. Când vor începe testele? De la începutul anului viitor, aproximativ 1.500 de persoane din Londra și East Midlands vor participa la aceste noi „controale medicale pentru arsuri la stomac” pentru a testa esofagul Barrett. În timpul testului, pacientul înghite o mică capsulă atașată la un șnur. Capsula se dizolvă în stomac și lasă un mic burete de dimensiunea unei monede de 1 penny, potrivit Independent. Buretele este apoi extras prin intermediul șnurului de către personalul NHS după câteva minute, timp în care colectează celule din mucoasa esofagiană pentru analiză în laborator. Acest test este deja utilizat în spitale și centre de diagnostic comunitare pentru a reduce necesitatea endoscopiilor invazive la pacienții cu Barrett. În timpul programului pilot, farmaciștii vor identifica pacienții care utilizează în mod regulat medicamente fără prescripție medicală pentru a-și ameliora arsurile la stomac, dar care nu au solicitat ajutorul medicului de familie. Programul pilot va dura doi ani, înainte de a fi extins la scară mai largă Profesorul Peter Johnson, directorul național pentru cancer al NHS, a declarat că „noul program pilot aduce un test convenabil în locurile unde oamenii fac cumpărături, facilitând mai mult ca niciodată verificarea de către pacienți a semnelor și simptomelor care i-ar putea îngrijora”. „Pentru majoritatea persoanelor cu reflux persistent, aceste controale rapide și ușoare ale arsurilor la stomac vor oferi liniștea sufletească că nu prezintă un risc crescut de cancer, iar pentru cei care află că au esofag Barrett, vor fi instituite controale periodice de urmărire, astfel încât orice alte modificări celulare să poată fi depistate din timp”. Dacă se descoperă celule precanceroase, se poate oferi tratament pentru îndepărtarea acestora prin endoscopie sau printr-o procedură cunoscută sub numele de ablație prin radiofrecvență. Din cei aproape 10.000 de pacienți diagnosticați cu cancer esofagian în Marea Britanie în fiecare an, 80% sunt diagnosticați într-un stadiu avansat. Doar una din cinci persoane supraviețuiește un an, ceea ce înseamnă că diagnosticul precoce este crucial. NHS a colaborat cu Boots și compania de diagnosticare Cyted Health pentru acest proiect pilot, alături de Heartburn Cancer UK. Ministrul sănătății publice, Ashley Dalton, a declarat: „Săptămâna trecută, ca parte a planului nostru de sănătate pe 10 ani, am promis un serviciu de sănătate de proximitate – îngrijire convenabilă mai aproape de locul în care locuiesc oamenii”. „Ca parte a Planului nostru de schimbare pentru combaterea celor mai mari cauze de deces, acest guvern se angajează să susțină inovarea și să adapteze NHS la viitor, pentru a crește rata de supraviețuire a cancerului în această țară”. This innovative pill helps with early-stage cancer detection- Cytosponge pic.twitter.com/2FPYkE3Jak — Interesting STEM (@InterestingSTEM) July 5, 2025
Prof. dr. Vlad Ciurea, despre alimentul extrem de bun pentru digestie și pentru creier!: Poate fi consumat la fiecare masă
Prof. dr. Vlad Ciurea vorbește despre un aliment care poate fi consumat la fiecare masă și este „extrem de bun pentru digestie și pentru creier!”. Este vorba despre semințele de in care, pe lângă faptul că favorizează procesele cerebrale, sunt extrem de bune și pentru tranzitul intestinal. „Pentru creier, toate semințele posibile favorizează procesele cerebrale. Nucile sunt recunoscute, migdalele. Semințele de in favorizează tranzitul intestinal. Dacă ați observat, acum, la toate hotelurile de 4 stele se pun boluri cu semințe. Sunt foarte bune și pentru digestie și pentru creier”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea la Antena 3. Celebrul medic a vorbit și despre importanța apei și a ceaiului, pentru sănătatea organismului. „Trebuie să bem apă. Toți uităm. Apa ne spală, ne curăță organismul, ne curăță creierul. De asemenea, se știe din vechime: există un tratament cu ceaiuri în Alzheimer, de prevenție. Și se insistă asupra ceaiurilor care fac prevenție, că sunt bune pentru celula nervoasă. Nu realizezi… Se spune că favorizează un anumit metabolism, că ceaiurile au microelemente care circulă”, a explicat medicul neurochirurg. În ceea ce privește tipul de ceai pe care ar trebui să îl consumăm, renumitul medic susține că ceaiul verde poate face minuni. „Ceaiul verde este bun pentru Alzheimer. Este un vestit profesor la Hanovra, care după orice masă bea ceai verde. Și l-am întrebat ”De unde, domnule profesor?” și mi-a spus ”Nu de acum, eu sunt zoroastru” și îi spun ”Ce, zoroastru?”. Și în religia noastră spune așa ceva. De ce spune asta? Tot ancestral. S-a acumulat în Persia această gândire, această religie și spune acest lucru. În religie spune că trebuie să bei ceaiuri care îți curăță organismul și îți fac creierul limpede”, a adăugat medicul Vlad Ciurea. Medicul neurochirurg Vlad Ciurea
România, pe ultimul loc la diagnosticarea sclerozei multiple. Mii de români ar putea avea această boală fără să știe
Scleroza multiplă, o problemă importantă de sănătate în România În România, aproximativ 10.000 de persoane sunt diagnosticate cu scleroză multiplă, însă numărul real al pacienților ar putea fi mult mai mare, spune dr. Vlad Tiu, specialist în neurologie. Boala afectează în special tinerii, cu debut frecvent între 20 și 40 de ani. Denumirea de „scleroză multiplă” vine de la cicatricile (plăcile) apărute în creier și măduva spinării, observate în primele studii anatomice din secolul XX. Deși mecanismele exacte ale bolii nu sunt complet înțelese, scleroza multiplă este o afecțiune autoimună, cu factori genetici și un posibil declanșator în infecția cu virusul Epstein-Barr (virus denumit popular și boala sărutului). Cu toate acestea, majoritatea persoanelor infectate cu acest virus nu dezvoltă boala. Este posibil ca prevalența reală a bolii să fie mai mare În România, prevalența raportată este scăzută (30-40 cazuri la 100.000 de locuitori), însă această estimare nu se bazează pe studii epidemiologice, ci pe numărul pacienților diagnosticați. Țările vecine raportează cifre mult mai mari, iar dacă România ar avea o prevalență apropiată de media europeană, aproximativ două treimi dintre pacienții cu scleroză multiplă ar putea fi încă nediagnosticați, explică Vlad Tiu, specialist în neurologie. În țările nordice, prevalența ajunge chiar la 280 de cazuri de scleroză multiplă la 100.000 de locuitori, de opt ori mai mult decât în România. Inclusiv țările vecine, precum Ungaria și Serbia, raportează 100-120 și, respectiv, 166 de cazuri la 100.000 de locuitori. Italia, o țară mai sudică, înregistrează chiar 180 de cazuri. „Este posibil ca prevalența reală a bolii să fie mai mare. Fără un studiu dedicat, cifrele reale sunt imposibil de estimat, însă raportat la țările din jur sau la cele cu o bază genetică similară, am putea avea o prevalență cu 50% mai mare. În acest caz, aproape 5.000 de pacienți ar fi nediagnosticați”, explică dr. Vlad Tiu. Dacă România ar ajunge la media europeană, de 100-120 de cazuri la 100.000 de locuitori, atunci două treimi dintre persoanele cu SM nu ar fi diagnosticate și nu ar primi tratamentul necesar. De ce nu sunt diagnosticați pacienții? Problema are mai multe cauze, explică neurologul Vlad Tiu: Lipsa educației medicale în rândul populației generale; Numărul insuficient de neurologi în multe județe și concentrarea centrelor de scleroză multiplă în orașele universitare; Doar 21 de centre de scleroză multiplă în România, insuficiente și prost distribuite la nivel național; Sistemul de medicină primară nepregătit pentru recunoașterea simptomelor bolii; Lipsa unui test diagnostic specific – nu există o analiză clară care să confirme boala; Variabilitatea mare a simptomelor. „Este o boală care poate avea un tablou clinic foarte variabil. Chiar și în țările cu sisteme medicale performante, diagnosticarea poate întârzia 1-2 ani. În România, aceste întârzieri pot fi și mai mari”, atrage atenția medicul neurolog. Simptome variabile și diagnostic dificil Scleroza multiplă poate afecta orice zonă a creierului sau a măduvei spinării, ceea ce face ca simptomele să fie extrem de diverse: slăbiciune musculară, tulburări de sensibilitate, probleme de coordonare, de vedere, de echilibru sau dificultăți la urinare. Unul dintre cele mai frecvente simptome este fatigabilitatea – o stare de oboseală persistentă, fără cauză aparentă. În forma recurent-remisivă, prezentă la majoritatea pacienților (90%), boala se manifestă prin „pusee” – episoade de agravare a simptomelor, urmate uneori de remisii spontane. Aceste remisiuni, care pot apărea în câteva săptămâni, fac ca mulți pacienți să amâne consultul medical, mai ales dacă simptomele nu sunt severe. Forma primar progresivă, care reprezintă aproximativ 10% dintre cazuri, evoluează fără pusee, cu simptome ce se agravează lent, pe parcursul anilor, și care pot trece neobservate mult timp. „Diagnosticarea sclerozei multiple necesită un proces complex: investigații imagistice (IRM cerebral și spinal), analize de sânge și ale lichidului cefalorahidian, alături de o anamneză detaliată și un examen clinic complet”, subliniază Dr. Vlad Tiu. De ce e important ca pacienții să ajungă la medic, chiar dacă boala nu poate fi vindecată? Cu cât boala este diagnosticată mai rapid și tratamentul este inițiat mai devreme, cu atât pacienții au șansa de a evita pierderi neuronale ireversibile. Acest lucru este posibil prin prevenirea formării de noi leziuni și prin limitarea apariției cicatricilor („plăci”) la nivelul creierului și măduvei spinării. Scleroza multiplă beneficiază de un program național extins în România, cu zeci de tratamente disponibile care pot ameliora semnificativ evoluția bolii. Astăzi, pacienții pot duce o viață cu un impact minim al bolii, cu o speranță de viață comparabilă cu cea a populației generale și cu o acumulare mult mai lentă a dizabilității față de evoluția naturală a bolii. Aceste tratamente sunt gratuite, iar numeroase programe suport facilitează monitorizarea pe termen lung, accesul la investigații IRM și la terapii simptomatice. Pentru pacienții care nu au încă un diagnostic și nu urmează tratament, fiecare zi pierdută înseamnă o zi în care boala progresează. Ce informații ar trebui să ajungă la populația generală? Primul pas este ca oamenii să nu își ignore propria stare de sănătate și să nu amâne consultul medical doar pentru că anumite simptome s-au ameliorat de la sine. Orice deficit neurologic, cum ar fi scăderea bruscă a vederii la un ochi, slăbiciune pe o mână sau un picior, amorțeală persistentă pe o parte a corpului, trebuie evaluat urgent de un medic. Este esențial ca pacienții cu suspiciune de scleroză multiplă să ajungă rapid la un neurolog. Chiar și simptome aparent nesemnificative, precum oboseala severă fără o cauză clară, amețelile persistente sau furnicăturile în membre, pot reprezenta primele semne ale bolii. „Fiecare neuron pierdut este irecuperabil. Fiecare leziune nouă provocată de scleroza multiplă poate genera un deficit clinic care va rămâne toată viața”, avertizează medicul. Singura șansă la o viață cât mai apropiată de normal pentru pacienții cu scleroză multiplă rămâne inițierea rapidă a tratamentului, prin includerea în programul național de tratament pentru această boală.
Creierul continuă să creeze neuroni noi pe tot parcursul vieții, spun cercetătorii
Creierul uman continuă să producă neuroni noi în hipocamp pe tot parcursul vieții, arată un studiu suedez care oferă cele mai clare dovezi de până acum privind neurogeneza la adulți. Realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska și Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia, studiul confirmă că hipocampul, partea creierului responsabilă pentru memorie și învățare, continuă să formeze neuroni noi la vârsta adultă. Descoperirea aduce o contribuție importantă în înțelegerea modului în care creierul uman funcționează și se adaptează de-a lungul vieții, potrivit biologului molecular Jonas Frisén, unul dintre autorii studiului, citat de ScienceAlert: „Acest lucru ne oferă o piesă importantă din puzzle-ul înțelegerii modului în care funcționează creierul uman și cum se schimbă de-a lungul vieții.” Cercetătorii au analizat mostre de țesut cerebral prelevate de la persoane cu vârste de până la 78 de ani, utilizând tehnici avansate de analiză ARN și algoritmi de învățare automată. În acest fel, au reușit să identifice celulele progenitoare neuronale, celule capabile să genereze neuroni noi, și au descoperit că ele se regăsesc în mod activ în hipocampul adulților. De asemenea, au fost observate asemănări între aceste celule la oameni și cele identificate la alte specii, precum șoarecii, porcii și maimuțele. Neurogeneza diferă de la o persoană la alta O constatare importantă a fost că rata neurogenezei diferă de la o persoană la alta, ceea ce ar putea explica variațiile în plasticitatea cerebrală, adică în capacitatea creierului de a se adapta, a învăța și a recupera, iar acest aspect poate avea implicații importante în înțelegerea riscului pentru bolile neurodegenerative sau tulburările psihice. „Am reușit acum să identificăm aceste celule de origine, ceea ce confirmă că formarea neuronilor în hipocampul creierului adult este un proces continuu”, a subliniat Frisén. Identificarea lor dovedește că neurogeneza nu doar că are loc, dar are și o sursă biologică activă în creierul matur, ceea ce întărește ideea că neuroplasticitatea se menține pe tot parcursul vieții. O posibilă cheie pentru viitoare terapii regenerative Deși ritmul de formare a neuronilor noi scade odată cu vârsta, studiul susține ideea că stimularea neurogenezei ar putea deveni o strategie de tratament promițătoare. „Cercetarea noastră ar putea avea implicații pentru dezvoltarea unor tratamente regenerative care să stimuleze neurogeneza în tulburările neurodegenerative și psihiatrice”, consideră cercetătorii. Timp de mulți ani, ideea dominantă în neuroștiințe a fost că formarea de noi neuroni, cunoscută sub numele de neurogeneză, se oprește după copilărie, iar creierul adult nu mai are capacitatea de a genera celule nervoase noi. Deși unele studii anterioare sugeraseră existența neuronilor tineri în creierul adulților, lipsea dovada clară privind originea lor. Demonstrând că în hipocampul adult există celule capabile să genereze neuroni noi, descoperirea contrazice convingerea anterioară și susține ideea că neuroplasticitatea creierului uman se menține pe tot parcursul vieții. Următorii pași vor include studii dedicate pentru înțelegerea modului în care procesul de regenerare neuronală afectează bolile mentale sau neurologice și ce factori determină diferențele individuale în capacitatea creierului de a se reînnoi.
Copiii din SUA, din ce în ce mai bolnavi: obezitate, depresie și boli cronice în creștere
Copiii din Statele Unite sunt din ce în ce mai bolnavi, cu rate în creștere ale obezității, depresiei și bolilor cronice, conform unui studiu cuprinzător care analizează aproape două decenii de date medicale. Un nou studiu publicat în Journal of the American Medical Association arată că sănătatea copiilor americani s-a deteriorat semnificativ în ultimii 17 ani. Cercetătorii au analizat 170 de indicatori din opt surse de date și au ajuns la aceeași concluzie: o degradare generalizată a stării de sănătate a copiilor, notează AP. Obezitatea în rândul copiilor cu vârste între 2 și 19 ani a crescut de la 17% în 2007-2008 la aproximativ 21% în 2021-2023. Mai grav, un copil american din 2023 avea cu 15-20% mai multe șanse să sufere de o afecțiune cronică – anxietate, depresie sau apnee de somn – decât un copil din 2011. Ratele bolilor cronice diagnosticate de medici au crescut de la 40% în 2011 la 46% în 2023. Au crescut și incidența menstruației precoce, tulburările de somn, limitările în activitate și simptomele depresive. Comparativ cu alte țări bogate, copiii americani au o probabilitate de deces de 1,8 ori mai mare. Nașterea prematură și decesul subit al sugarilor sunt mult mai frecvente în SUA, iar incidentele cu arme de foc și accidentele rutiere afectează mult mai mulți copii americani decât pe cei din alte țări similare. „Copiii sunt canarii din minele de cărbune”, declară dr. Christopher Forrest, autorul principal al studiului: vulnerabilitatea lor reflectă problemele mai largi ale societății americane. Deși administrația Trump a plasat sănătatea copiilor pe agenda politică prin raportul „Make America Healthy Again”, experții consideră că măsurile actuale – inclusiv reducerile bugetare pentru agențiile de sănătate – nu vor reuși să inverseze tendința negativă.
Ministrul Sănătății: Nereguli grave la Spitalul Județean din Mehedinți. Manageri sancționați
„În urma controalelor desfășurate la Spitalul Județean din Mehedinți privind modul în care au fost externați și transferați mai mulți pacienți cu afecțiuni neuropsihice, am constatat nereguli grave în respectarea legislației și a protocoalelor medicale. Nu au respectat nici legislația, dar cel mai grav în opinia mea, nu au respectat demnitatea umană pentru pacienți care se află într-o stare de vulnerabilitate absolută. Oameni fără apărare, fără capacitatea de a reacționa. Inacceptabil! Nu tolerez un asemenea comportament față de pacienți. Nu există justificări și nu accept nicio explicație pentru lipsa de respect și lipsa de empatie”, a scris luni pe Facebook Alexandru Rogobete. El anunță că a dispus sancțiuni pentru managerul unității sanitare (10.000 lei), pentru directorul medical (10.000 lei) și pentru spital (30.000 lei), iar raportul controlului realizat de Inspecția Sanitară de Stat este transmis către toate autoritățile competente din justiție. „Ce trebuie să facem pentru ca aceste cazuri să nu se mai repete: Ne-am obișnuit să fim reactivi. Ne scandalizăm când ne confruntăm cu imagini și cazuri grave, sancționăm, blamăm și mergem mai departe. Este insuficient! Lucrăm deja la un set de protocoale actualizate, împreună cu Ministerul Muncii, care vin să prevină situații similare”, adaugă ministrul. El spune că cere doar un lucru firesc: ca fiecare pacient să fie tratat cu demnitate și omenie: „Nu poți pretinde respect dacă tu, la rândul tău, nu oferi respect. În sistemul medical, respectul față de pacienți, aparținători, față de oameni, nu este o opțiune, este o obligație profesională, morală și legală”.
Construcția unui spital a stagnat 16 luni deoarece nu a primit aviz de mediu. Ministrul Sănătății: „Pe acel teren erau trei nuci. Vorbim de nepăsare”
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, declarat duminică la Digi24 că există „blocaje birocratice” în ceea ce priveşte construcţia de spitale. Acesta vorbit despre un spital pentru care lucrările au stagnat 16 luni, din cauză că nu a fost eliberat un aviz de mediu, întrucât ar fi trebuit tăiaţi trei nuci. Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a precizat că acei copacii au fost, într-un sfârșit, relocaţi, însă a subliniat că „indolenţa” ori „nepăsarea” anumitor persoane sunt principalele motive pentru care planurile de construcție ale spitalelor întâmpină dificultăți. „Important este să tragem concluziile şi să înţelegem de ce avem anumite blocaje birocratice şi cum putem ca pe viitor să nu le mai avem, pentru că aici discutăm de modificări legislative. Şaisprezece luni pentru emiterea unui aviz. Un aviz de mediu. (…) A fost complicat. Aveam pe teren trei nuci. Nucul are legislaţie specială, nu poate fi tăiat în orice condiţii. Şi pentru că pe acel teren erau trei nuci, a durat atât de mult”, a afirmat Alexandru Rogobete duminică, la Digi 24. Ministrul nu a precizat despre ce spital este vorba, arătând doar că a fost nevoie de 16 luni pentru emiterea unui aviz pentru „o investiţie imensă de peste 200 de milioane”. „Acesta este realitatea. Este un motiv. Mai sunt multe altele, sigur, că discutăm aici de indolenţă, de nepăsare la pachet. Dar pe de altă parte, şi aş mai face o menţiune, toate au fost semnate în acelaşi timp. Unele se finalizează anul acesta sau în termen, iar altele nu. Ministerul Sănătăţii a avut… Nu mă dezic de întârzieri, mi le asum cu totul. Ministerul Sănătăţii în această ecuaţie este finanţator. Implementatorul, în 99% din situaţii, cu excepţia a două, este beneficiarul, adică autoritatea locală. Eu aş îndruma oamenii, din când în când, să întrebe şi autoritatea locală de ce la Bistriţa, sau la Cluj, sau la Alba Iulia, sau la Vaslui. Spitalul se construieşte, nu are întârzieri sau are întârzieri minore care pot fi recuperate şi în alte locuri, nu”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii. Foto: Mediafax Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Ministrul Sănătății anunță că își va da demisia dacă noul sistem informatic al Casei de Asigurări nu e gata până în 2026
Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății – a anunțat că Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va fi funcțională integral până în luna decembrie a anului 2026. Acesta promite o digitalizare completă a serviciilor medicale, inclusiv dosarul electronic, rețeta digitală și accesul securizat pentru pacienți. În același timp, Alexandru Rogobete promite că va demisiona dacă promisiunea nu va fi transpusă în realitate. Într-o intervenție la Digi 24, Rogobete a repetat angajamentul ferm privind modernizarea sistemului de sănătate prin implementarea Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS),proiect major de digitalizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va integra dosarul electronic al pacientului, rețeta digitală și, totodată, va permite „trasabilitatea completă a serviciilor medicale”, oferind pacienților un modul de acces securizat, validat prin SMS, asemănător cu sistemele bancare moderne. Noul sistem va contribui la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale Ministrul Sănătății a accentuat că reforma are o importanță vitală importanța vitală și a declarat că implementarea integrală a PIAS este „esențială pentru creșterea transparenței și eficienței în domeniul sănătății”. „Îmi dau demisia dacă acest sistem nu se realizează până la sfârșitul anului 2026”, a punctat Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății a menționat și că – pe lângă beneficiile directe pentru pacienți și profesioniștii din domeniu – noul sistem va contribui și la combaterea fraudei și a erorilor în procesarea serviciilor medicale. Citește și: MOTIVUL pentru care pilotul Cezar Osiceanu nu are apă potabilă de 4 ani. I-a facut plângere penală lui Nicușor Dan, pe vremea când era Primar General Industria jocurilor de noroc în genunchi, piața neagră EXPLODEAZĂ. „Distrugerea pieței legale și pierderi bugetare majore” Carambol pe Autostrada Soarelui, pe sensul de mers spre București. A fost activat PLANUL ROȘU de intervenție Dan Andronic EXPLICĂ de ce toți liberalii ar trebui să strige „Banzai, Bolojan!”, la Congresul PNL din 12 iulie 2025 Cristian Socol: „România nu a fost și nu va fi în INCAPACITATE de plată”/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Creierul uman adult este capabil să producă noi neuroni? Un noua studiu ar putea pune capăt unei controverse în domeniul neuroștiințelor
Această creștere a neuronilor, sau „neurogeneza”, are loc în hipocampus, o parte critică a creierului implicată în învățare, memorie și emoții. „Pe scurt, munca noastră pune capăt dezbaterii de lungă durată cu privire la capacitatea creierului uman adult de a produce noi neuroni”, a declarat Marta Paterlini, coautoare a studiului și cercetătoare la Institutul Karolinska din Stockholm, pentru Live Science. Alți experți sunt de acord că această lucrare reprezintă un argument puternic în favoarea neurogenezei adulte. Deși un singur studiu nu constituie o dovadă absolută, „aceasta este o dovadă puternică în sprijinul ideii” că celulele stem și precursorii neuronilor noi există și se multiplică în creierul uman adult, a declarat dr. Rajiv Ratan, directorul executiv al Institutului Neurologic Burke de la Weill Cornell Medicine, care nu a participat la studiu. Valorificarea noilor tehnologii Cercetătorii au combinat tehnici avansate, inclusiv secvențierea ARN cu un singur nucleu și învățarea automată, pentru a sorta și examina probe de țesut cerebral provenite din bănci biologice internaționale, au menționat ei într-un articol publicat pe 3 iulie în revista Science. ARN-ul, un „văr” al ADN-ului, reflectă genele care sunt „activate” în interiorul celulelor, în timp ce învățarea automată este un tip de inteligență artificială utilizată adesea pentru a prelucra seturi de date uriașe. Încă din anii 1960, cercetătorii știu că șoarecii, șobolanii și unele primate neumane produc noi celule cerebrale în girusul dentat, o parte a hipocampului, pe tot parcursul vieții. Dar obținerea de probe de țesut cerebral de calitate de la oameni adulți este extrem de dificilă. „Țesutul uman provine din autopsii sau intervenții chirurgicale, astfel încât modul în care este manipulat, cât timp înainte de a fi fixat în conservant, ce substanțe chimice sunt utilizate, cât de subțiri sunt secțiunile, poate ascunde acele celule nou-născute”, a spus Paterlini. Utilizarea noilor tehnologii a permis echipei să depășească această provocare. Desfășurarea studiului Cercetătorii au analizat peste 400.000 de nuclee individuale ale celulelor hipocampului de la 24 de persoane și, în plus, au examinat alte 10 creiere folosind alte tehnici. Creierele proveneau de la persoane cu vârste cuprinse între 0 și 78 de ani, inclusiv șase copii și patru adolescenți. Folosind două metode de imagistică de ultimă generație, echipa a cartografiat locul în care se aflau celulele noi în țesut. Au observat grupuri de celule precursoare în diviziune situate chiar lângă neuronii complet formați, în aceleași locuri în care studiile pe animale au arătat că se află celulele stem adulte. „Nu am observat aceste celule precursoare în diviziune doar la bebeluși și copii mici, ci și la adolescenți și adulți”, a spus Paterlini. „Acestea includ celule stem care se pot reînnoi și da naștere la alte celule cerebrale”. Tehnologia le-a ușurat munca Noile tehnologii le-au permis cercetătorilor să detecteze noile celule cerebrale în diferite stadii de dezvoltare și să efectueze cercetări care nu ar fi fost posibile acum câțiva ani, a adăugat Ratan. Echipa a utilizat, de asemenea, secțiuni fluorescente pentru a marca celulele în proliferare. Acest lucru le-a permis să construiască un algoritm de învățare automată care a identificat celulele despre care știau că se vor transforma în celule stem neurogenice, pe baza studiilor anterioare efectuate pe rozătoare. Aceasta a fost o „abordare inteligentă” pentru a face față provocărilor studiului formării celulelor cerebrale la adolescenți și adulți, a spus Ratan. Așa cum era de așteptat, creierul copiilor a produs mai multe celule cerebrale noi decât creierul adolescenților sau al adulților. În același timp, nouă din cele 14 creiere adulte analizate cu o tehnică au prezentat semne de neurogeneză, în timp ce 10 din cele 10 creiere adulte analizate cu o a doua tehnică aveau celule noi. În ceea ce privește cele câteva creiere fără celule noi, Paterlini a spus că este prea devreme pentru a trage concluzii despre disparitatea dintre creierele adulte cu dovezi de celule noi și cele fără. „Au reușit să găsească aceste ace în carul cu fân” În continuare, cercetătorii ar putea explora dacă adulții care au produs celule cerebrale noi au făcut acest lucru ca răspuns la o boală neurologică, cum ar fi Alzheimer, sau dacă neurogeneza adultă este un semn al unei sănătăți bune a creierului, a spus dr. W. Taylor Kimberly, șeful secției de terapie neurocritică la Massachusetts General Brigham, care nu a fost implicat în studiu. „Au reușit să găsească aceste ace în carul cu fân”, a declarat Kimberly pentru Live Science. „Odată ce le detectezi, afli despre ele și înțelegi modul în care sunt reglate”, oamenii de știință pot cerceta cum să urmărească celulele precursoare în timp și să vadă cum prezența lor se raportează la boală, a spus el. El și-a imaginat compararea pacienților cu demență cu „super-bătrânii” care sunt rezistenți din punct de vedere cognitiv la bătrânețe. Dacă se poate descoperi legătura dintre neurogeneză și boală, poate că acest lucru ar putea deschide calea către tratamente. „Deși strategiile terapeutice precise la om sunt încă în curs de cercetare activă”, a spus Paterlini, „faptul că creierul nostru adult poate genera noi neuroni transformă modul în care gândim despre învățarea pe tot parcursul vieții, recuperarea după leziuni și potențialul neexploatat al plasticității neuronale”.