Bacteriile rezistente la antibiotic, pe cale de anihilare. Un nou medicament a intrat in faza de testare
Compania farmaceutică elvețiană Roche a anunțat luni că va avansa testarea unui antibiotic în faza a treia și ultima, cea a testării pe oameni. Antibioticul acționează împotriva unei bacterii comune rezistente la medicamente, care provoacă cele mai grave infecții din spitale, cunscute drept infecții nosocomiale, scrie reuters. Roche a comunicat că antibioticul experimental zosurabalpin, dezvoltat în colaborare cu Universitatea Harvard, va fi testat împotriva bacteriei gram-negative denumită Acinetobacter baumannii, bazându-se pe un mecanism de acțiune nou, împotriva căruia bacteriile nu au dezvoltat încă rezistență. Bacteriile Acinetobacter afectează în mod special pacienții internați în spital, provocând infecții grave precum pneumonia și sepsisul, au explicat reprezentanții Roche. Bacteriile gram-negative sunt cunoscute pentru rezistența la multiple antibiotice, ceea ce face ca infecțiile provocate de ele să fie dificil de tratat. Spitalele se confruntă cu situații grave, mai ales în secțiile de terapie intensivă, unde pacienții sunt mai vulnerabili. Acinetobacter baumannii poate supraviețui mult timp pe suprafețe, contribuind în acest fel la răspândirea sa, iar infecțiile cauzate de această bacterie sunt în continuare o provocare pentru medicină.
Suplimentele cu vitamina D pot încetini îmbătrânirea celulară, arată un nou studiu
Un amplu studiu american aduce vești promițătoare pentru cei interesați de sănătatea pe termen lung: suplimentarea cu vitamina D ar putea încetini procesul de îmbătrânire celulară, protejând telomerii – acele structuri esențiale care păstrează celulele „tinere”. Ce sunt telomerii și de ce contează? Telomerii sunt „capacele” de protecție aflate la capetele cromozomilor. Cu fiecare diviziune celulară, aceștia se scurtează treptat. Odată ajunși sub o anumită lungime, celulele devin mai vulnerabile și pot contribui la apariția unor boli asociate vârstei. Cercetătorii compară telomerii cu un cronometru biologic: cu cât sunt mai scurți, cu atât ceasul celular ticăie mai tare. Vitamina D vs. îmbătrânirea: cum s-a desfășurat studiul Cercetarea, cunoscută sub numele de VITAL, a inclus peste 20.000 de adulți americani: bărbați de peste 50 de ani și femei de peste 55. Participanții au primit zilnic, timp de cinci ani, fie 2.000 UI de vitamina D3, fie un placebo. Într-un braț separat al studiului, s-a testat și impactul acizilor grași Omega-3. Pe parcursul studiului, cercetătorii au măsurat lungimea telomerilor la început, după doi ani și după patru ani, folosind tehnici precise de analiză genetică. Rezultate promițătoare: telomerii s-au „uzat” mai lent cu vitamina D Cei care au primit vitamina D au înregistrat o scădere mai mică a lungimii telomerilor, comparativ cu cei din grupul placebo. Diferența observată a fost echivalentă cu un avantaj biologic de aproape trei ani în procesul de îmbătrânire celulară. Dr. JoAnn Manson, cercetătoare principală în cadrul studiului, afirmă că aceasta este prima cercetare de mare amploare care demonstrează efectul protector al vitaminei D asupra telomerilor. Omega-3 nu a avut același efect Deși acizii grași omega-3 sunt cunoscuți pentru beneficiile asupra sănătății cardiovasculare și cognitive, în această cercetare nu au demonstrat un impact semnificativ asupra lungimii telomerilor. Participanții care au primit zilnic 1 gram de omega-3 nu au prezentat rezultate diferite față de grupul placebo. Vitamina D și inflamația – o legătură importantă Vitamina D este asociată de multă vreme cu reducerea inflamației, un factor major în procesul de îmbătrânire. Studiile anterioare au arătat că niveluri mai mari de vitamina D pot reduce markerii inflamatori, ceea ce ar putea explica de ce telomerii sunt mai bine conservați. „Rezultatele noastre sugerează că vitamina D, administrată în mod țintit, ar putea deveni o strategie promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii biologice”, spune Dr. Haidong Zhu, genetician molecular la Medical College of Georgia. Câtă vitamina D este suficientă? Doza folosită în studiu – 2.000 UI pe zi – este peste doza recomandată în mod obișnuit în SUA (600–800 UI), dar este considerată sigură pentru majoritatea adulților sănătoși, conform ghidurilor NIH (National Institutes of Health). Totuși, nu toți au nevoie de suplimente. Persoanele care se expun frecvent la soare sau consumă alimente bogate în vitamina D (precum peștele gras, gălbenușul de ou sau produsele lactate fortificate) pot avea deja un aport suficient. Următorii pași: mai multe cercetări, mai multe răspunsuri Echipa de cercetare plănuiește extinderea studiului către populații mai tinere sau persoane cu boli cronice, pentru a vedea dacă efectele se confirmă. De asemenea, vor fi analizate și alte variabile – stilul de viață, fondul genetic – care pot influența eficiența suplimentelor.
Buruienile și insectele purtătoare de boli au provocat anual pierderi de miliarde de dolari, timp de decenii
Plantele care sufocă râurile și insectele purtătoare de boli generează pierderi economice directe de aproximativ 35 de miliarde de dolari pe an, potrivit unei noi cercetări. Conform unui studiu publicat în Nature Ecology & Evolution, costurile generate de pătrunderea plantelor și animalelor străine în ecosisteme noi s-au ridicat la peste 2,2 trilioane de dolari din anii 1960 încoace — o cifră de 17 ori mai mare decât cele estimate anterior. Pe măsură ce tot mai multe specii invazive — de la mistreți la țânțari sau plante dificil de controlat — se răspândesc cu rapiditate, efectele asupra agriculturii, sănătății și biodiversității sunt tot mai evidente. Extinderea lor favorizează răspândirea bolilor și contribuie la dispariția unor specii locale. Impact economic uriaș, produs de specii invazive Estimările vechi, bazate pe date parțiale, subapreciau grav amploarea reală a fenomenului. Pentru a oferi o imagine mai fidelă, o echipă internațională condusă de cercetătorul Ismael Soto, de la Universitatea Boemiei de Sud din Cehia, a adunat date despre 162 de specii invazive pentru care costurile au fost documentate în mai multe țări. Pe baza acestor informații, au realizat un model prin care au estimat impactul economic al altor 78 de țări, printre care și Costa Rica sau Bangladesh, pentru care nu existau statistici până acum. „Ne așteptam ca datele anterioare să fie incomplete, dar diferența a fost mult mai mare decât anticipam”, a declarat Soto pentru AFP. Mistreții distrug recolte, iar țânțarii transmit boli Mobilitatea ridicată a oamenilor și comerțul internațional au favorizat deplasarea și stabilirea a mii de specii dincolo de arealul lor natural. Europa este regiunea cel mai puternic afectată, urmată de America de Nord și Asia. Soto subliniază că plantele provoacă cele mai mari pierderi, atât în ceea ce privește pagubele, cât și eforturile de combatere. Zonele urbane din apropierea coastelor — în special din Europa, estul Chinei și SUA — sunt printre cele mai vulnerabile. Speciile animale nu sunt mai puțin periculoase. Mistreții distrug în mod frecvent culturile agricole, iar țânțarii — ale căror arii de răspândire se extind odată cu încălzirea globală — transmit boli periculoase, precum malaria sau febra dengue, generând costuri semnificative pentru sistemele de sănătate. Plante invazive de pe alte continente se răspândesc rapid și în Europa Un caz notoriu este cel al troscotului japonez, o plantă invazivă care s-a răspândit în Europa și care necesită intervenții costisitoare pentru a fi ținută sub control. Chiar și așa, cercetătorii avertizează că datele lor acoperă doar 162 de specii, ceea ce înseamnă că pierderile reale sunt cel mai probabil mult mai mari. Potrivit unei estimări mai largi realizate de IPBES, grupul ONU specializat în biodiversitate, costurile totale, inclusiv cele indirecte, ale speciilor invazive se ridică la circa 400 de miliarde de dolari anual.
Studiu: Tehnologia digitală poate reduce riscul de declin cognitiv
Utilizarea tehnologiei digitale poate reduce riscul de declin cognitiv la vârste mijlocii și înaintate, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Human Behavior. Conform cercetării, angajarea activă în activități digitale este asociată cu un risc cu 58% mai mic de apariție a tulburărilor cognitive. Studiul a fost realizat printr-o analiză sistematică a 57 de cercetări anterioare, cu scopul de a evalua dacă interacțiunea cu tehnologia are un efect pozitiv sau negativ asupra cogniției în rândul adulților care au fost expuși pe termen lung la dispozitive digitale precum telefoane inteligente, tablete și computere. În total, au fost incluși peste 411.000 de participanți, cu o vârstă medie de 69 de ani. Rezultatele au arătat că, departe de a deteriora funcțiile cerebrale, tehnologia ar putea contribui la menținerea acestora, susțin autorii studiului Jared Benge, neuropsiholog clinic la Dell Medical School (Universitatea Texas din Austin), și Michael Scullin, profesor asociat de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Baylor. Sursa: Pixabay „Nu am identificat dovezi convingătoare în studiile pe termen lung sau în analiza generală care să susțină ideea unei degradări cognitive generalizate sau a ceea ce se numește uneori „demență digitală”, ca urmare a utilizării obișnuite a tehnologiei”, au subliniat cercetătorii. Printre explicațiile posibile oferite de studiu se numără faptul că utilizarea constantă a tehnologiei și adaptarea la noile aplicații și dispozitive reprezintă o formă de stimulare mentală, benefică pentru sănătatea cognitivă. De asemenea, tehnologia poate facilita interacțiunile sociale, un aspect recunoscut ca favorizând o minte mai ageră la persoanele în vârstă. Într-un comunicat emis de Universitatea Baylor, profesorul Scullin i-a îndemnat pe membrii familiilor să-i sprijine pe cei în vârstă în procesul de apropiere de tehnologie: „Dacă aveți un părinte sau bunic care evită complet tehnologia, poate ar fi momentul să reconsiderați. Ar putea învăța să folosească aplicații simple de fotografii, mesagerie sau calendar pe telefon sau tabletă.”
Studiu: Cum construiește creierul obiceiurile. Vinovat e hormonul fericirii
Un studiu publicat în revista „Nature” arată cum dopamina, departe de a interveni doar în învățarea bazată pe recompensă, acționează și în formarea obiceiurilor. Studiul explică de ce obiceiurile sunt greu de schimbat, iar rezultatele sale oferă noi posibilități asupra tratării dependențelor sau bolilor neurodegenerative precum Parkinsonul, a relatat luni Le Monde. Definiția obiceiului ca „o artă de a acționa fără să te gândești și chiar mai bine decât atunci când te gândești”, potrivit observației filosofului francez Alain, a fost confirmată recent de rezultatele unui studiu de neuroștiințe publicat în revista Nature. Studiul investighează învățarea influențată de dopamină, un neuromodulator esențial în reglarea funcționării creierului, care joacă un rol crucial în mișcare, motivație, plăcere și în procesul de recompensă. Obiceiuri sau liber arbitru? Dopamina decide! Comportamental, obiceiurile sunt acțiuni automatizate, independente de recompensa așteptată, și se bazează doar pe repetarea comportamentelor anterioare. „Ele facilitează acțiunea înainte să gândim și trebuie să fi avut un avantaj pentru supraviețuire, în cursul evoluției umane”, a explicat neurocercetătorul Jérémie Naudé, de la Institutul de Genomică funcțională din Montpellier. Dopamina, numită și hormonul fericirii sau al plăcerii, ajută creierul să învețe prin compararea recompensei obținute cu cea așteptată, un mecanism numit de specialiști „eroarea de predicție a recompensei”. La nivel cerebral, este produsă de un grup de celule nervoase din centrul creierului, unde acționează ca un neurotransmițător. Funcțiile vitale cerebrale, cum sunt memoria, învățarea, concentrarea și starea de dispoziție, vor fi mereu influențate de concentrația de dopamină din creierul fiecăruia. Un alt sistem de învățare: cum putem conduce și vorbi în același timp Cercetătorii au identificat și un al doilea sistem de învățare bazat pe dopamină, EPA, care actualizează comportamentele în funcție de frecvența cu care au fost executate anterior. Astfel, creierul poate alege fie alternativa cea mai valoroasă, fie cea mai frecvent folosită: „După părerea noastră, acesta este mecanismul responsabil de obiceiuri”, a comunicat autorul principal al studiului, Marcus Stephenson-Jones, de la University College din Londra. Un mare avantaj al acestui sistem este că „îți poate elibera resurse cognitive pentru a lua decizii bazate pe valori, în timp ce desfășori o altă activitate”, adaugă el. De exemplu, odată ce ai învățat să conduci și ai automatizat această sarcină, poți purta o conversație în timp ce conduci. Studiul explică de ce obiceiurile sunt greu de schimbat și sugerează că înlocuirea unei acțiuni cu alta ar putea ajuta (de exemplu, nicotina cu guma de mestecat, în cazul fumatului). Rezultatele oferă noi perspective asupra tratamentului dependențelor și bolilor degenerative, precum Parkinson, unde distrugerea neuronilor care eliberează dopamina ar putea afecta tocmai acest sistem de învățare bazat pe dopamină care explică pierderea automatismelor motorii.
Cătălina Poiană, Președintele Colegiului Medicilor din România, către Nicușor Dan: Sănătatea să devină prioritate națională!
Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, a lansat un apel public către noul președinte al României, Nicușor Dan, solicitând ca Sănătatea să devină o prioritate națională asumată la cel mai înalt nivel. Apelul exprimă nevoia unui angajament real din partea statului pentru dezvoltarea unui sistem sanitar coerent și eficient, cu măsuri integrate pe termen scurt, mediu și lung. CMR propune adoptarea unui Masterplan Național pentru Sănătate, care să fie inclus în direcțiile strategice ale Administrației Prezidențiale. Ce să includă Masterplanul Acest plan ar trebui să includă o legislație actualizată, cum ar fi o nouă Lege a Sănătății, o Lege a Profesiei Medicale și o reformă a legislației privind malpraxisul. În ceea ce privește medicina spitalicească, Colegiul solicită măsuri precum: remunerații echitabile pentru activitatea din gărzi, modernizarea infrastructurii, stimulente pentru păstrarea medicilor în spitalele publice, măsuri reale de protecție împotriva burnout-ului și violenței, precum și o reformă meritocratică a promovării profesionale. Pentru medicina de ambulatoriu, se propune o plată corectă a serviciilor, reducerea birocrației, digitalizarea fluxurilor, extinderea rețelei de cabinete în zonele defavorizate și finanțarea infrastructurii prin programe europene. Referitor la medicina de familie, CMR subliniază necesitatea stimulării tinerilor medici să aleagă această specialitate, revizuirea finanțării cabinetelor, reînnoirea infrastructurii și reducerea sarcinilor administrative. Profesorul Catalina Poiana, presedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB) participa, miercuri 2 Noiembrie 2016, la o conferinta de presa pe tema rezultatelor consultarii publice Pozitia medicilor fata de asigurarile de malpraxis. ANDREEA ALEXANDRU/MEDIAFAX FOTO Poiană cere introducerea unui dosar electronic al pacientului Un element esențial al strategiei propuse este digitalizarea, prin introducerea Dosarului Electronic al Pacientului și îmbunătățirea funcționării sistemului informatic național (SIUI). În final, CMR afirmă că sănătatea trebuie tratată ca un domeniu de siguranță națională, iar președintele are un rol esențial în susținerea și promovarea unei strategii interinstituționale durabile pentru reconstrucția sistemului sanitar.
Terapia asistată de dispozitiv, un nou tratament pentru pacienții cu Parkinson, la spitalul din Arad
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a introdus, din luna mai, terapia asistată de dispozitiv pentru pacienții diagnosticați cu Parkinson și aflați în stadii avansate de boală. Medicul șef al Secției Clinice Neurologie a inițiat acest tip de tratament unui pacient în vârstă de 68 de ani, diagnosticat cu boala Parkinson de peste nouă ani de zile. Pacientul a fost externat luni, după opt zile de spitalizare și prezintă îmbunătățiri semnificative. Pacientul a ajuns la spital cu o lentoare a mișcării extremă, fără să se mai poată hrăni, spăla sau îmbrăca singur. Acum, pacientul se poate descurca singur cu sarcinile cotidiene, fiind complet independent. „Terapia asistată de dispozitiv se efectuează în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, în urma unui consult neurologic. Bineînțeles că această terapie nu este recomandată oricărui pacient diagnosticat cu Parkinson, astfel că administrarea tratamentului se efectuează numai cu indicație de la medicul neurolog în urma investigațiilor de specialitate amănunțite. Este un tratament nou, folosit de aproximativ un an la noi în țară și este eficient pentru pacientul cu boală Parkinson, la care tratamentul medicamentos nu își mai face efectul. Terapia ajută la îmbunătățirea mobilității pacientului crescând astfel calitatea vieții și reușind să efectueze singur sarcinile uzuale, zilnice. Până acum, pacienții arădeni care îndeplinesc criteriile pentru acest tip de terapie erau direcționați către centre medicale din alte județe”, a explicat Constantin Covăsală, medic șef al Secției de Clinică Neurologie. Dispozitivele de tratament pentru boala Parkinson sunt metode terapeutice moderne destinate pacienților aflați într-un stadiu avansat de boală, care nu mai pot fi ajutați cu medicamentele clasice. Spre deosebire de tratamentele clasice, aceste dispozitive permit administrarea constantă a medicației, ducând astfel la o asimilare mai bună a substanței active și la un efect de durată, transmit reprezentanții spitalului. Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă evolutivă, care se manifestă inițial prin tremor ușor, la o singură mână, însoțit obligatoriu, de lentoare, avansând treptat și conducând la rigiditatea mișcărilor, dificultăți de mers, dificultăți la înghițire, încovoierea spatelui, dificultatea în efectuarea unor mișcări obișnuite.
Studiu: Care sunt părțile corpului unde bărbații și femeile dezvoltă cancer de piele
O analiză realizată de Cancer Research UK (CRUK) arată că 4 din 10 melanoame la bărbați sunt descoperite pe trunchi, inclusiv pe spate, piept și stomac, echivalentul a 3.700 de cazuri pe an. Mai mult de o treime – 35% – din melanoamele la femei sunt localizate pe membrele inferioare, de la șolduri până la picioare, și reprezintă 3.200 de cazuri în fiecare an, scrie The Guardian. De asemenea, studiul a concluzionat că 87% din cazurile de melanom din Regatul Unit în fiecare an sunt cauzate de supraexpunerea la radiațiile UV. Directorul executiv al CRUK a afirmat, potrivit sursei citate, că este important ca orice semn pe care îl observăm și care ne dă de gândit să ne trimită la investigații suplimentare. „Dacă observați ceva diferit pe piele, cum ar fi o aluniță nouă, o aluniță care și-a schimbat dimensiunea, forma sau culoarea sau orice pată de piele care pare ieșită din comun – nu o ignorați, vorbiți cu medicul dumneavoastră de familie”, este mesajul acestuia. De ce cancerul de piele apare în zone diferite ale corpului în cazul femeilor și bărbaților Cercetarea stipulează că variațiile s-ar putea datora diferențelor de comportament, bărbații fiind mai predispuși să stea la soare fără tricou, în timp ce femeile pot purta pantaloni scurți sau fuste pe măsură ce vremea se încălzește. Prevenția, în acest caz, este importantă. Medicii recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul 11:00-15:00 – atunci când soarele este cel mai puternic -, dar și folosirea hainelor haine care ajută la acoperirea pielii și folosirea unei creme cu factor de protecție solară.
Studiu: Munca în exces cu un program de lucru prelungit poate modifica structura creierului
Ce au descoperit cercetătorii Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Chung-Ang și Universitatea Yonsei, care au analizat datele a 110 angajați din domeniul sănătății, împărțiți în două grupuri: unul cu program standard de lucru și unul cu program extins (52 de ore sau mai mult pe săptămână). În Coreea de Sud, 52 de ore reprezintă limita legală maximă, însă acest prag este adesea depășit, lucru care a transformat fenomenul într-o problemă de sănătate publică. Prin intermediul unor tehnici avansate de imagistică cerebrală (inclusiv analiză bazată pe atlas neuroanatomic), cercetătorii au identificat diferențe semnificative în volumul materiei cenușii în regiunile cerebrale asociate cu funcția executivă, memoria, reglarea emoțională și atenția. Zonele afectate includ girusul frontal mijlociu — implicat în procese cognitive și limbaj — și insula cerebrală, care are un rol central în conștientizarea de sine și procesarea emoțiilor. Confirmări și limite Autorii sugerează că aceste modificări cerebrale ar putea explica dificultățile cognitive și tulburările emoționale frecvent raportate de persoanele suprasolicitate. Mai mult, profesorul Joon Yul Choi de la Universitatea Yonsei, coautor al studiului, a declarat pentru CNN că aceste schimbări ar putea fi, cel puțin parțial, reversibile dacă se reduc factorii de stres din mediu. Totuși, revenirea completă la starea inițială a creierului ar putea dura mult timp. Rezultatele studiului sunt susținute de cercetări anterioare. În 2021, un raport comun al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a estimat că muncitul excesiv provoacă anual peste 745.000 de decese, fiind asociat cu boli cardiovasculare și diabet. Alte studii au legat programul prelungit de muncă de declin cognitiv și epuizare psihică. Frank Pega, coordonatorul studiului OMS-OIM, a declarat pentru CNN că noile descoperiri oferă „dovezi importante” privind impactul fizic profund al muncii prelungite asupra creierului uman. Cu toate acestea, el subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, întrucât dimensiunea eșantionului a fost relativ mică, iar studiul s-a concentrat exclusiv pe personalul medical sud-coreean. Sunt necesare cercetări suplimentare în rândul altor populații. Implicații pentru viitorul muncii Jonny Gifford, cercetător la Institutul pentru Studii de Ocupare din Marea Britanie, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat pentru CNN că studiul aduce o contribuție importantă la înțelegerea fiziologică a epuizării profesionale. „Imaginile cerebrale oferă o explicație neurologică convingătoare pentru efectele muncii excesive asupra bunăstării”, a spus el. Cercetătorii consideră că aceste rezultate subliniază importanța tratării suprasolicitării ca o problemă serioasă de sănătate ocupațională. De asemenea, recomandă guvernelor, angajatorilor și angajaților să adopte politici și măsuri care să protejeze sănătatea mintală și fizică a lucrătorilor în fața programelor de lucru excesive.
Ce obiceiuri trebuie să respecte persoanele născute după 1980, pentru a avea un stil de viață sănătos
Obligatoriu pentru cei născuți după 1980. Odată cu înaintarea în vârstă, îngrijirea sănătății creierului și a funcției cognitive ar trebui să devină un obicei mai important ca niciodată, scrie Capital.ro. Trebuie acordată multă atenție stilului de viață, mai ales băuturilor pe care le consumați pentru că sunt unele care pot dăuna funcției creierului și a sănătății generale. Printre ele se află sucurile dulci sau băuturile energizante, dar există și unele băuturi mai sănătoase, cu nutrienți și beneficii pentru creier, care pot menține memoria ascuțită și chiar pot stimula starea de spirit. Shefinds.com oferă o listă cu cele mai sănătoase băuturi pentru creier, care ar trebui introduse în dieta zilnică pentru a vă îmbunătăți funcția cognitivă și sănătatea generală. 1. Ceai verde Ceaiul verde este plin de nutrienți și antioxidanți, care pot îmbunătăți multe funcții ale corpului. Potrivi experților în sănătate, această băutură considerată magică poate ajuta la pierderea în greutate, dar este la fel de bun și pentru creier. Varsha Khatri, de la Prowise Healthcare, susține că nivelurile de cofeină din ceaiul verde sunt excelente pentru a vă ajuta și mai mult la concentrare. „Conținutul moderat de cofeină din ceaiul verde îmbunătățește concentrarea și vigilența fără a provoca senzația de nervozitate asociată adesea cu cafeaua”, a explicat ea. Ceaiul verde conține aminoacidul L-teanină, un compus special care este excelent pentru a se adânci mai mult în relaxare și pentru a reduce stresul, îmbunătățind astfel starea de spirit. 2. Cafeaua Dr. Robert Love, specialist în neuroștiință și creator de conținut, spune că o cafea este „foarte bună” pentru creier, ajutând la „creșterea concentrării, a memoriei și a atenției”. De asemenea, poate îmbunătăți tensiunea arterială în timp, iar un alt beneficiu este că poate ajuta la reducerea depresiei, deoarece cofeina poate „crește motivația”. 3. Apa Este esențial să țineți cont de cât de importantă este apa pentru sănătatea generală și, mai precis, pentru funcția cognitivă. Apa este cunoscută drept băutura numărul unu pentru hidratare. „Hidratarea joacă un rol critic în menținerea funcției cognitive și a memoriei”, a spus nutriționistul Krutika Nanavati. Chiar și deshidratarea ușoară poate afecta „atenția, memoria și starea de spirit”. Dacă te-ai săturat să bei apă plată, există diferite moduri de a o aroma natural. 4. Suc de afine Sucul lor gustos și aromat conține o mulțime de nutrienți benefici pentru îmbunătățirea sănătății creierului. „Consumul de afine poate îmbunătăți memoria și poate proteja creierul de stresul oxidativ”, a spus Khatri. Afinele conțin antioxidanți și flavonoide, făcându-le un fruct super prietenos pentru creier. Dacă nu găsești suc de afine care să nu conțină zahăr adăugat sau un exces de ingrediente, poți să încorporezi afine în dietă prin smoothie-uri sau alimente pentru micul dejun. 5. Ceai negru Dacă nu ești înnebunit după gustul cafelei sau al ceaiului verde, dar vrei să profiți de beneficiile lor, ar trebui să încerci ceaiul negru. Potrivit UCLA Health, ca și ceaiul verde, ceaiul negru conține cofeină, L-teanină și polifenoli, excelente pentru sănătatea creierului. „Ceaiul negru oferă aceleași beneficii ca și alte tipuri de ceai, dar și avantaje unice”, a menționat UCLA. Un studiu mai mic a examinat modul în care consumul de ceai negru afectează performanța cognitivă, în comparație cu apa potabilă. Participanții care au băut ceai negru au avut rezultate mai bune în funcțiile executive și sarcinile de memorie. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele