Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.
Expunerea copiilor mici la ecrane poate afecta dezvoltarea creierului
Într-o scrisoare deschisă, specialiștii francezi în Sănătate atrag atenția expunerea la ecrane a copiilor sub șase ani poate cauza dune permanente asupra dezvoltării creierului copiilor. Scrisoarea deschisă a fost semnată de cinci organizații în domneiul Sănătății: Societatea de Pediatrie, Sănătate Publică, Oftalmologie, Psihiatrie a copilului și adolescentului, dar și de Sănătate și Mediu. Medicii francezi solicită de urgență guvernului o schimbare a politicilor publice, pentru protejarea următoarelor generații. „Ecranele, în oricare formă, nu îndeplinesc nevoile copiilor. Mai grav, ele împiedică și deteriorează dezvoltarea creierului”, „afectând pe termen lung sănătatea lor și capacitățile intelectuale”, potrivit The Guardian. Potrivit recomandărilor în Sănătate din Franța, copii nu ar trebui să fie expuși ecranelor înainte de împlinirea vârstei de 3 ani. Copii cu vârste între 3 și 6 ani ar trebui să fie expuși doar ocazional, în prezența unui adult. Interdicția cu privire la expunerea copiilor la ecrane ar trebui să fie aplicată atât în școli, cât și acasă, sunt de părere medicii francezi. „Nici tehnologia, nici conținutul său, incluzând așa-zis-ul conținut educațional, nu sunt adaptate pentru un creier de dimensiuni mici, care este în curs de dezvoltare. Copiii nu sunt adulți în miniatură. Nevoile lor sunt diferite”, subliniază medicii. Consecințele expunerii regulate a copiilor la ecrane, înainte de a intra în școala primară, cauzează „întârziere în dezvoltarea limbajului, deficit de atenție, probleme de memorie și agitație motorie”, potrivit sursei citate.
OMS vrea să susțină utilizarea medicamentelor pentru slăbit la adulți la nivel global
Organizația Mondială a Sănătății intenționează să susțină oficial, pentru prima dată, utilizarea medicamentelor pentru pierderea în greutate în tratamentul obezității la adulți, se arată într-un memorandum văzut joi de Reuters. Momentul marchează o schimbare în abordarea OMS privind tratarea problemei de sănătate la nivel mondial. ONU a solicitat, de asemenea, strategii pentru îmbunătățirea accesului la tratament în țările cu venituri mici și medii. Conform OMS, peste un miliard de oameni suferă de obezitate în întreaga lume, iar aproximativ 70% dintre aceștia trăiesc în țări cu venituri mici și medii, conform estimărilor Băncii Mondiale. Medicamentele foarte populare împotriva obezității – Wegovy dezvoltat de Novo Nordisk și Zepbound de la Eli Lilly sunt cunoscute ca agoniști ai receptorilor GLP-1, care imită activitatea unui hormon care încetinește digestia și ajută oamenii să se simtă sătui mai mult timp. În studiile clinice, oamenii au pierdut între 15% și 20% din greutatea corporală, în funcție de medicament. Medicamentele au fost lansate în Statele Unite și în alte țări cu venituri ridicate, precum Germania și Marea Britanie. Dar acestea pot costa peste 1.000 de dolari pe lună, iar studiile sugerează că oamenii ar putea fi nevoiți să ia medicamentele pentru tot restul vieții pentru a menține greutatea. OMS, Eli Lilly și Novo Nordisk nu făcut comentarii. Recomandarea condiționată a OMS va fi publicată oficial în august, ca parte a noilor orientări privind tratarea obezității. De asemenea, OMS lucrează la orientări separate pentru copii și adolescenți. Separat, experții OMS se vor reuni săptămâna viitoare pentru a decide dacă vor include medicamentele GLP-1 în lista de medicamente esențiale a agenției – atât pentru tratarea obezității, cât și a diabetului de tip 2. Lista de medicamente esențiale a OMS este un catalog al medicamentelor care ar trebui să fie disponibile în toate sistemele de sănătate funcționale și poate contribui la o mai largă disponibilitate a medicamentelor în țările mai sărace, așa cum spun experții că s-a întâmplat în 2002, când au fost incluse medicamentele împotriva HIV. În 2023, experții au decis să nu adauge medicamente împotriva obezității pe listă, OMS afirmând că sunt necesare mai multe dovezi privind beneficiile lor clinice pe termen lung. Cu toate acestea, în noul memoriu care recomandă utilizarea acestora ca tratament, agenția afirmă că susține includerea lor pe listă de această dată.
Peste 60 milioane euro pentru servicii medicale mai bune și formarea a 15.000 de profesioniști
„Ambele apeluri asigură finanțarea de măsuri care răspund unor nevoi acute ale sistemului sanitar. Îngrijirile paliative și serviciile de îngrijire la domiciliu sunt subdezvoltate, fiind esențiale pentru a asigura o viață de calitate celor care se au nevoie de ele. O altă problemă care trebuie remediată este îmbunătățirea accesului la serviciile medicale de bază: medicina de familie, medicina comunitară, ambulatoriile și serviciile de prevenție. Asigurăm prin Pogramul Sănătate peste 60 milioane de euro pentru a finanța îmbunătățirea și dezvoltarea acestor servicii care vor avea efecte semnificative atât pentru pacienți și familiile lor, dar vor contribui și la reducerea presiunii asupra sistemului sanitar. Investițiile vor contribui la eficientizarea serviciilor medicale, dar și la formarea a peste 15.000 de specialiști – medici, dar și personal auxilar”, a explicat ministrul Marcel Boloș. Aproape 21 mil. euro sunt pentru servicii reabilitare și îngrijire paliativă Finanțările acordate în cadrul acestui apel vor ajuta la îmbunătățirea și dezvoltarea serviciilor de reabilitare, îngrijire paliativă, îngrijiri la domiciliu și spitalizare prelungită de care au nevoie pacienții cu boli cronice. Banii europeni vor finanța atât dezvoltarea de instrumente de lucru care să ducă la creșterea accesibilității și eficacității serviciilor: ghiduri, protocoale și trasee integrate ale pacientului în sistem, instrumente de lucru care să asigure colaborarea interdisciplinară în îngrijirea bolilor cronice. Pentru îmbunătățirea serviciilor vor beneficia de sprijin și instruire peste 4.700 de profesioniști în aceste domenii: medici, asistenți medicali, personalul care asigură servicii conexe actului medical (fiziokinetoterapeuți, kinetoterapeuți, psihoterapeuti, psihologi, asistenți sociali, navigatori de pacienți, maseuri, profesori cultură fizică medicală, tehnicieni imagistică/echipamente de recuperare etc.). Solicitanții eligibili în cadrul apelului sunt instituțiile publice de învățământ superior de medicină și farmacie acreditate, unitățile sanitare publice (spitale clinice cu activitate universitară, care au competențe în domeniile vizate), instituții publice de învățământ superior acreditate, care au în structură facultăți de medicină/ au competențe în aceste domenii. Valoarea totală eligibilă a unui proiect finanțat în cadrul prezentului apel trebuie să fie de minimum 200.001 euro. Valoarea maximă va fi între 5,43 milioane euro și 9,61 milioane euro, în funcție de măsuri finanțate în proiect. Proiectele vor putea fi depuse în sistemul informatic MySMIS până la data de 23 iunie 2025. MIPE finanțează și investiții în infrastructura publică a unităților sanitare care furnizează servicii de paliație Tot din Programul Sănătate, prin intermediul unui alt apel, MIPE finanțează și investiții în infrastructura publică a unităților sanitare care furnizează servicii de paliație. Alocarea apelului este de 58,68 milioane euro, iar perioada de depunere a proiectelor a fost extinsă până la data de 30 mai 2025. Un alt apel, de 44,3 milioane de euro, va asigura formarea a peste 10.350 de specialiști care servicii medicale de bază: medicina de familie, medicina comunitară, ambulatoriile și serviciile de prevenție. Este finanțată dezvoltarea de ghiduri și protocoale pentru medicina de familie și ambulatoriu, precum și programe de formare pentru personalul medical implicat în furnizarea acestor servicii – medici de familie, asistenți comunitari, mediatori sanitari, personal din cabinete școlare, specialiști în sănătatea mintală și personal implicat în îngrijirea mamei și copilului. Proiectele vor putea fi depuse: instituții publice de învățământ superior cu competențe în domeniile vizate, institute sau instituții medicale publice din subordinea Ministerului Sănătații care au competențe în domeniile vizate. Valoarea minimă eligibilă a unui proiect finanțat va fi de 200.001, iar valoarea maximă va fi între 1,67 milioane și 15,87 milioane, în funcție de acțiunile finanțate. Proiectele vor putea fi depuse până la data de 30 iunie 2025 în sistemul informatic MySMIS.
Țesut cerebral uman viu, folosit pentru a imita boala Alzheimer în cadrul unui studiu revoluționar
Oamenii de știință au folosit țesut cerebral uman viu pentru a imita stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, în cadrul unui studiu care își propune să accelereze găsirea unui tratament. În premieră mondială, o echipă britanică a reușit să expună țesut cerebral sănătos de la pacienți vii la o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer – prelevată de la pacienți care au murit din cauza bolii – pentru a arăta în timp real modul în care aceasta afectează conexiunile dintre celulele creierului. Această inițiativă revoluționară a oferit o ocazie rară și puternică de a vedea cum se dezvoltă demența în celulele creierului uman. Experții au afirmat că noul mod de studiere a bolii ar putea facilita testarea de noi medicamente și ar crește șansele de a găsi medicamente eficiente, scrie The Guardian. Demența reprezintă o mare amenințare pentru sistemele de sănătate și de asistență socială din întreaga lume. Se preconizează că numărul persoanelor afectate se va tripla, ajungând la aproape 153 de milioane până în 2050, ceea ce subliniază de ce găsirea unor noi modalități de studiere a bolii și de accelerare a căutării de tratamente este o prioritate în domeniul sănătății. În cadrul studiului, oamenii de știință și neurochirurgii din Edinburgh au făcut echipă pentru a demonstra pentru prima dată cum o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer, amiloidul beta, se poate lipi de conexiunile vitale dintre celulele creierului și le poate distruge. Fragmente minuscule de țesut cerebral sănătos au fost prelevate de la pacienți bolnavi de cancer în timp ce aceștia erau supuși unei intervenții chirurgicale de rutină pentru îndepărtarea tumorilor la Infirmeria Regală din Edinburgh. Odată ce bucățile de creier au fost preluate, oamenii de știință le-au pus în sticle umplute cu lichid spinal artificial oxigenat, înainte de a transporta probele la laboratorul lor, aflat la câteva minute distanță. Acolo, probele au fost tăiate în bucăți subțiri, groase de mai puțin de o treime de milimetru, și așezate în vase mici. Fiecare bucată de țesut cerebral viu a fost păstrată într-un lichid bogat în nutrienți, în interiorul unui incubator, la 37 de grade Celsius pentru a imita temperatura corpului. Cercetătorii au extras forma toxică de amiloid beta de la persoanele care au murit din cauza bolii Alzheimer și apoi au aplicat-o țesutului cerebral viu și sănătos din vasele lor. Echipa a constatat că, spre deosebire de expunerea la o formă normală a proteinei, creierul nu a încercat să repare daunele cauzate de forma toxică de beta-amiloid. Chiar și modificările mici ale nivelurilor naturale de beta amiloid – creșterea sau scăderea – au fost suficiente pentru a perturba celulele creierului. Acest lucru sugerează că, pentru a funcționa corect, creierul are nevoie de o concentrație fin reglată a proteinei. Descoperirea le va permite oamenilor de știință să se concentreze asupra medicamentelor cu cele mai mari șanse de a preveni degradarea sinapselor – conexiuni care permit fluxul de mesaje între celulele creierului și sunt vitale pentru funcționarea sănătoasă a creierului. Boala Alzheimer atacă sinapsele, iar pierderea acestora prezice cu certitudine reducerea memoriei și a capacității de gândire. Studiul a fost sprijinit de Race Against Dementia, o organizație caritabilă înființată de Jackie Stewart după diagnosticarea demenței soției sale, și de o donație de 1 milion de lire sterline din partea Fundației James Dyson, o organizație caritabilă care sprijină cercetarea medicală și educația în domeniul ingineriei.
Studiu: O nouă soluție în reducerea riscului de stop cardiac brusc. Sortimentul alcoolic care dă peste cap sfaturile existente
Un studiu publicat în Canadian Journal of Cardiology a concluzionat că factori precum un consum mai mare de șampanie și vin alb, un aport crescut de fructe, împreună cu menținerea unei perspective pozitive asupra vieții, gestionarea greutății, controlul tensiunii arteriale și îmbunătățirea educației ar putea contribui la reducerea riscului unui stop cardiac instalat brusc, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază un eșantion de 500.000 de persoane, folosind date din UK Biobank. Ei au concluzionat că între 40 % și 63 % din cazurile de stop cardiac subit ar putea fi evitate dacă se iau în considerare toți cei 56 de factori de risc, care cuprind stilul de viață, măsurile fizice, factorii psihosociali, statutul socioeconomic și mediul local. Investigatorul principal al studiului, Huihuan Luo, de asemenea de la Universitatea Fudan, a declarat pentru sursa citată că modificările în stilul de viață au fost „cele mai influente în prevenirea cazurilor.” Beneficiile șampaniei constatate de studiu, în conflict cu sfaturile existente Un alt cercetător implicat în studiu a subliniat că o constatare reieșită a fost cea despre „efectul cardioprotector asociat cu consumul de șampanie și vin alb, punând la îndoială ipotezele îndelung susținute cu privire la specificitatea proprietăților cardioprotectoare ale vinului roșu”. Concluziile studiului în privința beneficiilor consumului șampaniei și a vinului alb ar putea fi de intră, totuși, în conflict cu sfaturile existente. British Heart Foundation afirmă că schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de stop cardiac brusc. Acestea includ reducerea consumului de alcool – întocmai contrariu cu rezultatele studiului menționat -, renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, administrarea de medicamente și urmarea tratamentelor de la medic, precum și activitatea fizică. Anual, milioane de oameni din întreaga lume mor în urma unui stop cardiac brusc, situație în care inima încetează să mai pompeze sânge în organism fără semne prealabile.
Studiu: Inteligența artificială poate depista ADHD printr-o simplă analiză a ochilor
O nouă metodă de depistare a ADHD Diagnosticul precis al ADHD (Tulburare hiperactivă cu deficit de atenție) este adesea dificil și necesită mult timp.Totuși, un studiu revoluționar realizat de Universitatea de Medicină Yonsei din Coreea de Sud propune o metodă nouă: utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru a detecta semnele ADHD prin analiza imaginilor detaliate ale interiorului ochiului, scrie Science Alert. Modelele de învățare automată au analizat densitatea vaselor de sânge, forma și modificările discului optic, atingând o acuratețe impresionantă de 96,9% în prezicerea ADHD. Simplificarea diagnosticului prin imagistica retiniană Studiul a inclus 646 de copii și adolescenți – jumătate diagnosticați cu ADHD și jumătate fără această tulburare – potriviți după vârstă și sex. Cercetătorii au descoperit că analiza imaginilor din interiorul ochiului a permis simplificarea diagnosticării, comparativ cu modelele anterioare, care necesitau un set mai variat de date. Pe lângă identificarea ADHD, inteligența artificială a detectat și deficite de atenție vizuală selectivă, un simptom important al tulburării. Perspective și provocări viitoare Deși promițătoare, metoda are și limitări. Sistemul actual a întâmpinat dificultăți în a diferenția între ADHD și tulburările din spectrul autismului. De asemenea, studiul a inclus în principal participanți tineri (vârsta medie de 9,5 ani), astfel că este nevoie de cercetări suplimentare pe adulți și populații diverse. Totuși, potențialul de a dezvolta un instrument de diagnostic rapid, neinvaziv și scalabil ar putea transforma procesul de depistare timpurie și intervenție, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pentru persoanele cu ADHD. Rezultatele complete ale studiului au fost publicate în npj Digital Medicine.
Inteligența artificială prezice reapariția tumorilor cerebrale la copii cu precizie impresionantă
Sistemul creat de cercetătorii de la Mass General Brigham, în colaborare cu Spitalul de Copii din Boston și Centrul Dana-Farber pentru Cancer și Tulburări Sangvine, folosește o metodă inovatoare numită „învățare temporală”, care analizează mai multe scanări IRM făcute după tratament. Abordarea este semnificativ mai eficientă decât modelele tradiționale care analizează o singură imagine, acestea din urmă având o precizie de aproximativ 50%, echivalentă cu șansa, menționează Scitech Daily. „Multe glioame pediatrice sunt vindecabile doar prin intervenție chirurgicală, dar atunci când apar recidive, acestea pot fi devastatoare”, a explicat dr. Benjamin Kann, autorul principal al studiului și membru al Programului de Inteligență Artificială în Medicină. Pentru a depăși provocarea datelor limitate, cercetătorii au colaborat cu instituții din întreaga Americă, reușind să compileze un set de aproape 4.000 de scanări IRM de la 715 copii. Modelul de învățare temporală a fost antrenat să recunoască modele prin examinarea modului în care scanările creierului unui copil se schimbă în timp după operație. Pentru o acuratețe optimă, sistemul necesită între patru și șase imagini din perioade diferite după tratament. Cercetătorii speră că tehnologia va permite reducerea frecvenței scanărilor la pacienții cu risc scăzut și intervenția precoce, mai țintită, atunci când riscul de recidivă este ridicat. Sistemul ar putea fi aplicat în multe alte contexte medicale unde pacienții necesită imagistică periodică.
Studiu. Toxina unei bacterii, posibil vinovată pentru creșterea cazurilor de cancer intestinal
Un studiu recent aduce în prim-plan o posibilă explicație pentru creșterea alarmantă a cazurilor de cancer intestinal în rândul persoanelor tinere. Cercetătorii au descoperit că anumite tulpini ale bacteriei E. coli produc o toxină numită colibactină, care ar putea fi parțial responsabilă pentru această tendință îngrijorătoare. În ultimele decenii, cazurile de cancer intestinal în rândul persoanelor sub 50 de ani au crescut cu 22%, peste 2.600 de persoane din această grupă de vârstă fiind diagnosticate anual cu această boală. Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că multe dintre acestea nu prezintă factorii de risc tradiționali, precum antecedente familiale, exces de greutate, fumat sau consum excesiv de alcool, scrie The Telegraph. Studiul publicat în revista Nature arată că expunerea la colibactină în primii ani de viață, până la vârsta de 10 ani, ar putea pregăti terenul pentru dezvoltarea cancerului intestinal mult mai târziu. Această toxină deteriorează ADN-ul celulelor intestinale prin introducerea de mutații specifice. Cercetătorii de la Universitatea din California, San Diego, au analizat aproape 1.000 de genomi de cancer intestinal și au descoperit că mutațiile cauzate de colibactină erau de 3,3 ori mai frecvente la pacienții care au făcut cancer intestinal înainte de vârsta de 40 de ani, comparativ cu cei care au dezvoltat boala după vârsta de 70 de ani. Deși majoritatea tulpinilor de E. coli sunt inofensive și chiar benefice pentru sistemul nostru digestiv, tulpinile pks+ E. coli eliberează toxine care pot provoca cancer. În prezent, nu există metode accesibile pentru a determina dacă bacteriile din intestinul nostru produc aceste toxine dăunătoare. Cercetătorii nu știu încă exact cum sunt expuși copiii la bacteriile producătoare de colibactină, ceea ce face dificilă recomandarea unor măsuri preventive specifice. Dr. Paul Brennan, de la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, afirmă că se investighează dacă expunerea are loc în primele săptămâni de viață sau mai târziu prin surse alimentare. Alimentele contaminate și apa netratată pot conține aceste bacterii, astfel încât îmbunătățirea siguranței și igienei alimentare ar putea contribui la reducerea expunerii. De asemenea, unele bacterii producătoare de colibactină sunt folosite în probiotice și „sunt necesare mai multe cercetări pentru a aborda siguranța acestui aspect”. În timp ce cercetătorii fac teste pentru detectarea precoce a mutațiilor asociate colibactinei, există numeroase măsuri care pot reduce riscul de cancer intestinal: – adăugarea de fibre în dietă prin consumul de fructe, legume, leguminoase și cereale integrale – limitarea consumului de carne roșie și procesată – menținerea unei greutăți sănătoase – creșterea activității fizice – reducerea consumului de alcool. Sophia Lowes, de la Cancer Research UK, subliniază importanța consultării medicului în cazul apariției unor simptome neobișnuite: „Indiferent de vârsta pe care o aveți, dacă observați ceva care nu este normal pentru dvs., nu ignorați acest lucru, consultați medicul. În majoritatea cazurilor, nu va fi cancer, dar dacă este, depistarea timpurie poate face o diferență reală”. Simptomele cancerului intestinal includ modificări ale scaunelor – cum ar fi scaune mai moi, diaree sau constipație – nevoia de a merge la toaletă mai des și sânge în scaun.
Trei medici cercetați după ce au refuzat să opereze un tânăr din Gorj, iar acesta a murit
Conducerea Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu a dispus, luni, sancțiuni pentru trei medici implicați în cazul decesului unui băiat de 16 ani, care nu a fost operat la timp, în noiembrie 2024, potrivit unui comunicat al unității medicale respective. Conform raportului comisiei de cercetare disciplinară, ca urmare a nerespectării procedurilor și reglementărilor interne, au fost sancționați medicul primar în specialitatea chirurgie generală, medicul specialist în medicină de urgență – ambii cu reducerea salariului de bază cu 10% pentru timp de 3 luni, precum și medicul șef al Unității de Primiri Urgențe (UPU) – cu avertisment scris. De asemenea, se precizează că medicul specialist în medicină de urgență a fost acuzat de nerespectarea procedurilor privind documentarea cazurilor și comunicarea cu medicii de specialitate, iar medicul șef UPU nu a asigurat o gestionare corectă a cazului, neinformând corespunzător specialiștii și familie despre starea pacientului. Totuși, comisia a subliniat că nu are competența de a se pronunța asupra cauzei decesului sau asupra unei posibile situații de malpraxis, aceste aspecte revenind în atribuțiile Serviciului de Medicină Legală Gorj și Colegiului Medicilor Gorj, respectiv Direcției de Sănătate Publică Gorj.