Studiu nou: Lipsa vitaminei K poate afecta sănătatea creierului
Cercetătorii de la Centrul de Cercetare în Nutriție Umană Jean Mayer (HNRCA) din cadrul Universității Tufts au descoperit, într-un studiu făcut pe șoareci de vârstă medie, că un aport insuficient de vitamina K, găsită preponderent în legume cu frunze verzi precum varza de Bruxelles, broccoli, mazăre verde, kale și spanac, poate duce la un declin cognitiv vizibil. „Vitamina K pare să aibă un efect protector. Cercetarea noastră încearcă să înțeleagă mecanismul care stă la baza acestui efect, astfel încât într-o zi să putem viza în mod specific aceste mecanisme”, a declarat Tong Zheng, autorul principal al studiului, citat de SciTechDaily. În cadrul experimentelor, șoarecii cu deficit de vitamina K aveau o capacitate redusă de a distinge între obiecte familiare și noi, indicând o memorie afectată. De asemenea, au avut nevoie de mai mult timp pentru a învăța locația unei platforme ascunse într-un bazin cu apă, comparativ cu șoarecii care au primit niveluri adecvate de vitamina K. Examinarea țesutului cerebral al șoarecilor a relevat modificări semnificative în hipocamp, inclusiv un număr redus de celule în proliferare și mai puțini neuroni imaturi nou generați, un proces cunoscut sub numele de neurogeneză. Sarah Booth, director al HNRCA și profesor la Școala Friedman de Știință și Politică a Nutriției din cadrul Universității Tufts, a subliniat că cercetarea nu înseamnă că oamenii ar trebui să înceapă să ia suplimente de vitamina K. „Oamenii trebuie să aibă o dietă sănătoasă. Trebuie să mănânce legume”, a declarat Booth, adăugând că o dietă sănătoasă este esențială pentru longevitate și menținerea funcțiilor cognitive. Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Nutrition.
Studiu: Dieta cu puțini carbohidrați oferă beneficii metabolice similare postului intermitent
Oamenii de știință au examinat adulți cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani, clasificați ca având kilograme în plus sau obezitate. Participanții au urmat trei planuri alimentare diferite pe parcursul unei singure zile: o dietă standard cu niveluri tipice de carbohidrați, o dietă săracă în carbohidrați cu un aport caloric normal și o dietă săracă în carbohidrați cu restricție calorică semnificativă. Rezultatele au arătat că ambele diete cu conținut redus de carbohidrați, indiferent de reducerea caloriilor, au dus la îmbunătățiri ale markerilor metabolici ai participanților și la o mai bună gestionare a unei mese bogate în grăsimi, inclusiv niveluri reduse de trigliceride – un tip de grăsime din sânge care poate duce la boli de inimă – și o trecere spre arderea grăsimilor pentru energie. „Am descoperit că, prin simpla restricționare a carbohidraților, fără a suporta restricții calorice extreme, putem obține efectele metabolice asociate cu postul pe termen scurt. Acest lucru sugerează că reducerea periodică a aportului de carbohidrați ar putea fi o modalitate mai accesibilă și sustenabilă pentru oameni de a-și gestiona și îmbunătăți sănătatea metabolică”, a explicat Dr. Adam Collins, coautor al studiului și profesor asociat de nutriție la Universitatea Surrey. Studiul, publicat în European Journal of Nutrition, a evidențiat, de asemenea, că, deși participanții au experimentat o creștere a senzației de foame în zilele cu conținut scăzut de carbohidrați, aceasta nu s-a tradus printr-un aport alimentar crescut în următoarele două zile. Acest lucru sugerează că organismul se poate adapta la aportul redus de carbohidrați, făcând potențial mai ușoară aderarea la această dietă pe termen lung. „Această cercetare oferă o perspectivă nouă și promițătoare asupra intervențiilor dietetice pentru sănătatea metabolică și ar putea avea un impact asupra gestionării afecțiunilor precum diabetul de tip 2, bolile de inimă și obezitatea”, a adăugat Dr. Collins.
Studiu: Utilizarea dispozitivelor electronice în pat poate crește riscul de insomnie cu 59%
Cercetătorii de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică au analizat datele din cadrul „Students’ Health and Well-being Study 2022″, un studiu reprezentativ la nivel național pentru studenții din Norvegia, care a inclus participanți cu vârste între 18 și 28 de ani. „Problemele de somn sunt foarte răspândite în rândul studenților și au implicații semnificative pentru sănătatea mintală, performanța academică și starea generală de bine”, a declarat Gunnhild Johnsen Hjetland, psiholog clinician la Institutul Norvegian de Sănătate Publică. Spre deosebire de studiile anterioare care sugerau că utilizarea rețelelor sociale are un impact mai negativ asupra somnului comparativ cu alte activități pe ecran, noua cercetare indică faptul că tipul de activitate desfășurată pe dispozitive nu contează atât de mult cât timpul total petrecut utilizând ecrane în pat. „Nu am găsit diferențe semnificative între utilizarea rețelelor sociale și alte activități pe ecran, ceea ce sugerează că folosirea ecranului în sine este factorul cheie în perturbarea somnului”, a adăugat Hjetland. Participanții la studiu au raportat dacă și pentru cât timp au folosit dispozitive electronice în pat, specificând tipul activității: vizionarea de filme sau TV, verificarea rețelelor sociale, navigarea pe internet, ascultarea de conținut audio, jocuri video sau citirea de materiale de studiu. „Dacă vă confruntați cu probleme de somn și suspectați că timpul petrecut pe ecran ar putea fi un factor, încercați să reduceți utilizarea ecranelor în pat, ideal oprindu-vă cu cel puțin 30-60 de minute înainte de somn”, recomandă specialistul. Studiul a fost publicat în revista științifică Frontiers in Psychiatry.
Studiu. Trei milioane de decese infantile, asociate rezistenței la medicamente
Rezistența la antimicrobiene – cunoscută sub denumirea de RAM – se dezvoltă atunci când microbii care cauzează infecții evoluează, iar medicamentele antibiotice nu mai funcționează. Aceasta a fost identificată drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă populația lumii. Folosind date din mai multe surse, inclusiv de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Banca Mondială, autorii studiului au calculat că în 2022 au existat peste trei milioane de decese infantile legate de infecțiile rezistente la medicamente. Experții spun că acest nou studiu evidențiază o creștere de peste zece ori a infecțiilor RAM la copii în doar trei ani. Numărul ar fi putut fi înrăutățit de impactul pandemiei Covid.
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool. Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %. Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool. Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”. NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.
Un test de sânge ar putea detecta boala Parkinson înainte de apariția simptomelor
Oamenii de știință care au realizat cercetarea au declarat că testul ar putea „revoluționa” diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, „deschizând calea pentru intervenții în timp util și rezultate îmbunătățite pentru pacienți”. Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă în care celulele nervoase din creier se pierd în timp. Aceasta duce la o reducere a dopaminei chimice, care joacă un rol important în controlul mișcării. Acest nou test, care, potrivit Times, costă 80 de lire sterline, analizează mici fragmente de material genetic cunoscute sub numele de fragmente de ARN de transfer (RFT) din sânge, concentrându-se pe o secvență repetitivă de ARN care se acumulează la pacienții cu Parkinson. Acesta analizează, de asemenea, o scădere paralelă în ARN-ul mitocondrial, care se deteriorează pe măsură ce boala progresează. Mitocondriile există în interiorul celulelor și generează energie. Prin măsurarea raportului dintre acești biomarkeri, cercetătorii au declarat că testul „oferă un instrument de diagnostic extrem de precis, neinvaziv, rapid și accesibil, oferind speranțe pentru intervenții și tratamente timpurii care ar putea schimba cursul bolii”. Pe o scară în care un scor de 1 indică un test perfect, în timp ce 0,5 arată că testul nu este bun, testul a obținut un scor de 0,86. Cele mai bune teste clinice folosite în prezent pe pacienții care prezintă semne timpurii ale bolii au obținut un scor de 0,73, potrivit studiului publicat în revista Nature Aging, citat de The Guardian. Testul utilizează aceeași tehnologie PCR folosită în timpul pandemiei pentru a confirma cazurile de Covid. Aceasta funcționează prin amplificarea materialului genetic vizat, ceea ce permite detectarea acestuia.
Un strop de îndulcitor artificial ar putea ajuta la combaterea bacteriilor rezistente la medicamente
În timp ce efectele îndulcitorilor artificiali asupra sănătății sunt încă supuse dezbaterii, un nou studiu sugerează că aceștia ar putea fi, de asemenea, o armă surprinzătoare în lupta împotriva rezistenței la antibiotice, potrivit Science Alert. Conduși de o echipă de la Universitatea Brunel din Regatul Unit, cercetătorii din spatele studiului au efectuat teste de laborator pentru a vedea cum interacționează zaharina, un îndulcitor artificial obișnuit, cu bacteriile. Rezultatele, din perspectiva distrugerii bacteriilor, au fost impresionante: zaharina a provocat perturbări grave ale structurilor mai multor tulpini de bacterii, inhibând ușurința cu care acestea creșteau și se înmulțeau. „Am identificat un nou antimicrobian – zaharina”, spune Ronan McCarthy, microbiolog la Universitatea Brunel. „Aceasta sparge pereții agenților patogeni bacterieni, determinându-i să se deformeze și, în cele din urmă, să explodeze, omorând bacteriile”, adaugă el. „În mod crucial, această deteriorare permite antibioticelor să se strecoare în interior, copleșind sistemele lor de rezistență”, mai spune specialistul. Echipa a pus zaharina la încercare în fața unor bacterii deosebit de rezistente la medicamente, inclusiv Staphylococcus aureus și Escherichia coli. Deși eficacitatea compusului a variat de la un tip de bacterie la altul, aceste rezultate inițiale sunt promițătoare și sugerează că zaharina ar putea fi eficientă împotriva mai multor tulpini de bacterii, cu unele ajustări, arată studiul. Cercetarea a fost publicată în jurnalul științific EMBO Molecular Medicine.
Țările membre OMS, aproape de un acord privind gestionarea viitoarelor pandemii
Pactul, care a fost negociat cu dificultate timp de trei ani și care ar urma să fie obligatoriu din punct de vedere juridic, este menit să consolideze apărarea lumii împotriva noilor agenți patogeni, după ce pandemia de COVID-19 a provocat milioane de decese între 2020-2022. „Negocierile au continuat peste noapte până la ora 9 dimineața (sâmbătă), dar nu au reușit să rezolve problemele finale”, a declarat o sursă implicată în discuțiile de la Geneva. Un purtător de cuvânt al OMS a anunțat că discuțiile au fost întrerupte până marți. O sursă diplomatică din Geneva a adăugat că „s-au făcut progrese mari… aproape tot tratatul a fost convenit, cu puține aspecte nerezolvate, dar cruciale”. Printre cele mai controversate aspecte ale acordului se numără distribuirea echitabilă a medicamentelor și vaccinurilor între țările bogate și cele în curs de dezvoltare, pentru a evita greșelile din era COVID. Statele Unite, care au intrat târziu în negocieri, s-au retras din discuții în acest an, după ce noul președinte Donald Trump a emis un ordin executiv în februarie prin care a retras țara din OMS și a interzis participarea la negocieri. Celelalte 192 de state membre ale OMS care au participat la discuții vor fi libere să ratifice sau nu acordul după adoptarea sa formală. Negocierile au fost complicate de-a lungul timpului de acuzațiile comentatorilor de dreapta, inclusiv din SUA, Marea Britanie și Australia, conform cărora acordul ar putea submina suveranitatea națională prin acordarea de prea multă putere unei agenții ONU. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a respins aceste afirmații, susținând că acordul ar ajuta țările să se protejeze mai bine împotriva izbucnirilor de pandemii.
Mike Maignan revine la Milano după o noapte de spitalizare în urma traumatismului cranian
Portarul echipei AC Milan, Mike Maignan, se întoarce sâmbătă la Milano după ce a petrecut o noapte în observație la spitalul din Udine, în urma unui traumatism cranian suferit în timpul meciului împotriva formației Udinese. Vestea bună a venit încă de vineri seară, când clubul milanez a emis un comunicat oficial în care a precizat că „examinările au avut rezultate negative”, confirmând astfel că starea portarului francez nu este gravă, deși impactul cu jucătorul Jimenez a fost puternic și imaginile incidentului au fost îngrijorătoare. Deși cel mai rău scenariu a fost evitat, perioada de recuperare rămâne incertă. Specialiștii estimează că, fiind vorba de un sportiv de performanță, ar putea fi nevoie de cel puțin două săptămâni pentru a primi aprobarea medicală de revenire pe teren, însă totul va depinde de evoluția zilnică post-traumatism, conform Sport Mediaset. Clubul milanez nu a comunicat încă un program oficial de recuperare, dar prioritatea în acest moment este ca portarul să își ia timpul necesar pentru a se reface complet după acest incident care a provocat îngrijorare în lumea fotbalului.
De la sfeclă la usturoi: cum îți influențează dieta viața sexuală, potrivit unei nutriționiste
Ceea ce mănânci poate avea un impact mai mare asupra vieții tale sexuale decât îți imaginezi. Potrivit nutriționistei Alisa Hichens, dieta joacă un rol esențial în libido, nivelul de energie, mirosul corporal și chiar gustul, scrie Daily Mail. Alimentele ultra-procesate sau bogate în zahăr pot deregla hormonii precum testosteronul și insulina, afectând dorința sexuală. În schimb, Hichens recomandă consumul de alimente integrale, bogate în proteine, grăsimi sănătoase și legume și fructe colorate, care susțin funcționarea optimă a organismului și dorința sexuală. Hidratarea și circulația, esențiale pentru dorință Hidratarea este un alt factor simplu, dar esențial. Chiar și o deshidratare ușoară poate duce la oboseală, libido scăzut și circulație deficitară – toate afectând excitația și senzațiile fizice. La femei, poate provoca uscăciune vaginală, iar la bărbați poate afecta funcția erectilă. O hidratare corespunzătoare sprijină producția de oxid nitric, un compus esențial pentru dilatarea vaselor de sânge și o performanță sexuală optimă. Ce să mănânci pentru o viață sexuală activă Pentru a stimula în mod natural producția de oxid nitric, Hichens recomandă următoarele alimente: Sfecla roșie – bogată în nitrați naturali; Pepenele roșu – conține citrulină, bună pentru circulație; Verdețurile cu frunze – spanac, rucola, kale; Usturoiul – benefic pentru circulație (dar de evitat înainte de sex). De asemenea, se spune că ananasul, citricele, scorțișoara și cardamomul pot îmbunătăți subtil mirosul și gustul fluidelor corporale, deși nu există dovezi științifice. Ce alimente e bine să eviți înainte de sex Hichens avertizează că unele alimente pot avea efecte mai puțin plăcute în timpul momentelor intime. Usturoiul, ceapa și carnea roșie pot intensifica mirosul secrețiilor. Alcoolul și cofeina deshidratează, reduc senzațiile și încetinesc excitația. Mesele grase pot provoca balonare, iar alimentele bogate în fibre – precum broccoli, varza, conopida și fasolea – pot favoriza apariția gazelor intestinale, bune pentru digestie, dar incomode înainte de o noapte romantică. În cele din urmă, Hichens recomandă o dietă în stil mediteranean: legume din abundență, proteine slabe, grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline și avocado alături de cantități moderate de carbohidrați (orez, pâine, paste). Acest tip de dietă stabilizează glicemia, oferă energie constantă și susține o dispoziție pozitivă – esențială pentru o viață sexuală sănătoasă și activă. Totuși, nu există un aliment-minune care să rezolve totul, însă o dietă echilibrată și conștientă poate face o diferență reală în felul în care simți, te conectezi și trăiești plăcerea.