Nutriționist: Milioane de oameni își încep ziua în cel mai prost mod posibil
Micul dejun cu pâine prăjită, cafea și mezeluri este una dintre cele mai răspândite rutine matinale. Nutriționistul Luis Miralles avertizează însă că această combinație provoacă vârfuri de insulină, oboseală și senzație de foame la doar câteva ore după masă. De ce este problematică pâinea prăjită dimineața Miralles spune că feliile de pâine prăjită consumate zilnic sunt de obicei preparate din făină rafinată și însoțite de mezeluri de slabă calitate, conform okdiario.com. Această combinație generează vârfuri de insulină și o stare de anxietate la câteva ore după masă. Nutriționistul susține că micul dejun de acest tip poate provoca inflamație pe tot parcursul zilei. Mulți oameni consideră normale oboseala sau balonarea de dimineață, fără să le asocieze cu ceea ce mănâncă la prima oră. Glutenul și intestinul Specialistul menționează că glutenul din făina rafinată „distruge intestinul”. Îl leagă direct de senzația de disconfort pe care unele persoane o resimt după micul dejun. Miralles pune la îndoială și recomandările celor care prezintă acest tip de mic dejun drept o opțiune sănătoasă. Susține că agravează problemele metabolice și hormonale. Ce recomandă în schimb În locul pâinii prăjite, nutriționistul propune un mic dejun bogat în grăsimi de calitate și proteine: șuncă, slănină, ouă și avocado. Potrivit lui Miralles, aceste alimente reglează sistemul hormonal și metabolic, mențin energia pentru mai multe ore și reduc nevoia constantă de cafea. Un mic dejun proteic generează și o senzație de sațietate mai mare, prevenind foamea de la mijlocul dimineții.
Medicul de familie, primul filtru al pacientului: cum ajungi corect la analize, specialist și servicii CAS (P)
Pentru mulți pacienți, problema nu este doar accesul la servicii medicale, ci alegerea punctului corect de pornire. Apar simptome, analize modificate sau o stare generală proastă, iar pacientul nu știe dacă trebuie să înceapă cu medicul de familie, să caute direct un specialist sau să facă mai întâi analize. Această confuzie duce frecvent la programări greșite, investigații făcute în ordine nepotrivită, costuri neprevăzute și întârzieri în stabilirea diagnosticului. În multe situații, medicul de familie este primul filtru care poate orienta pacientul către traseul corect. Rolul medicului de familie nu se limitează la rețete, concedii medicale sau adeverințe. În sistemul de asigurări de sănătate, medicina de familie acoperă consultații pentru probleme acute, monitorizarea unor afecțiuni cronice, servicii de prevenție, recomandări pentru analize și bilete de trimitere către specialiști, atunci când este necesar. Medicul de familie cunoaște istoricul pacientului, bolile cronice, tratamentele în curs și factorii de risc. Această imagine de ansamblu este importantă mai ales atunci când simptomele sunt vagi: oboseală, amețeală, dureri nespecifice, tulburări digestive, dureri de cap, palpitații ușoare sau valori ușor modificate la analize. Un simptom general poate avea cauze diferite. Oboseala poate fi legată de anemie, tiroidă, diabet, infecții, tulburări de somn, stres cronic sau boli cardiovasculare. Durerea abdominală poate avea cauze digestive, metabolice sau chiar ginecologice, în funcție de context. Fără o evaluare inițială, pacientul poate ajunge la specialitatea greșită. Medicul de familie poate decide dacă problema poate fi rezolvată în cabinet, dacă sunt necesare analize sau dacă pacientul trebuie direcționat către un specialist. În acest fel, consultul inițial poate reduce riscul de drumuri inutile. Prevenția începe înainte să apară boala Un alt rol important al medicului de familie este prevenția. Consultațiile preventive pot identifica factori de risc înainte ca pacientul să dezvolte simptome importante. Tensiunea arterială crescută, glicemia modificată, colesterolul crescut sau excesul ponderal pot fi descoperite și urmărite în timp. Pentru pacient, prevenția nu înseamnă doar un set de analize făcut o dată pe an. Înseamnă evaluarea riscului, interpretarea rezultatelor, recomandări privind stilul de viață, monitorizarea valorilor și, atunci când este cazul, trimiterea către specialitatea potrivită. Această abordare este importantă mai ales pentru persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare, diabet, boli oncologice sau afecțiuni cronice. Cu cât riscurile sunt identificate mai devreme, cu atât traseul medical poate fi mai bine organizat. Când ai nevoie de bilet de trimitere Pentru multe consultații de specialitate acordate în regim CAS, pacientul are nevoie de bilet de trimitere. Acesta poate fi eliberat de medicul de familie sau, în anumite situații, de un medic specialist, în funcție de problemă și de regulile aplicabile serviciului respectiv. Biletul de trimitere nu este doar un document administrativ. El indică specialitatea către care este direcționat pacientul și justifică medical accesul la consultația sau investigația respectivă. Dacă biletul este expirat, emis pentru altă specialitate sau lipsește, serviciul poate să nu poată fi acordat în regim decontat. De aceea, înainte de programare, pacientul trebuie să verifice dacă are bilet de trimitere, dacă acesta este valabil și dacă este emis pentru specialitatea corectă. Analizele trebuie recomandate și interpretate în context Mulți pacienți încep cu analizele, din dorința de a obține rapid o explicație. În unele cazuri, acest lucru poate fi util. Totuși, analizele nu înlocuiesc consultul medical și nu ar trebui alese la întâmplare. Un set standard de analize poate rata problema reală, dacă nu este adaptat simptomelor și istoricului pacientului. În același timp, o valoare ușor modificată poate speria inutil pacientul dacă este interpretată fără context medical. Medicul poate recomanda analizele potrivite în funcție de vârstă, simptome, afecțiuni cunoscute, tratamente și factori de risc. După recoltare, interpretarea rezultatelor este la fel de importantă ca efectuarea analizelor. Când mergi direct la specialist Există situații în care pacientul poate avea nevoie de consult de specialitate fără a amâna. Simptomele clare, repetate sau asociate cu o boală cunoscută pot indica necesitatea unei evaluări țintite. De exemplu, palpitațiile repetate, durerea în piept, lipsa de aer la efort sau tensiunea arterială crescută pot necesita evaluare cardiologică. Tusea persistentă sau respirația dificilă pot necesita pneumologie. Durerile abdominale recurente, refluxul sever sau modificările persistente ale tranzitului pot necesita gastroenterologie. În cazurile severe, pacientul nu trebuie să aștepte o programare obișnuită. Durerea puternică în piept, lipsa majoră de aer, pierderea cunoștinței, slăbiciunea bruscă pe o parte a corpului, tulburările de vorbire sau confuzia pot indica o urgență medicală și necesită apel la 112. Ce înseamnă servicii CAS în ambulatoriu Serviciile CAS în ambulatoriu pot include consultații la medicul de familie, consultații la specialiști, analize și anumite investigații, în condițiile prevăzute de contractele cu casele de asigurări și de reglementările în vigoare. Pentru pacient, este important să înțeleagă că un furnizor medical poate lucra atât în regim CAS, cât și în regim privat. Faptul că o clinică are contract CAS nu înseamnă automat că toate serviciile sunt decontate, în orice moment și fără documente. Diferența depinde de specialitate, tipul serviciului, indicația medicală, biletul de trimitere, calitatea de asigurat și disponibilitatea serviciilor contractate. Cum arată un traseu medical mai clar Un traseu medical corect începe cu stabilirea naturii problemei: este o urgență, o problemă acută care poate fi programată sau o situație cronică ce trebuie monitorizată? Dacă simptomele sunt generale, medicul de familie poate fi primul pas. Dacă simptomele sunt specifice și repetate, specialistul poate fi mai potrivit. Dacă există o boală cronică, traseul trebuie stabilit în funcție de istoricul pacientului și de recomandările medicale anterioare. În București, Clinica Prevencia dezvoltă un traseu medical în care pacientul poate porni de la evaluarea inițială, poate primi orientare pentru prevenție și poate fi direcționat, când este cazul, către servicii de specialitate în regim CAS sau privat. Pentru pacienții care au nevoie de orientare medicală, prevenție, monitorizare sau bilete de trimitere, serviciile de medicină de familie CAS în București pot reprezenta primul pas într-un traseu medical mai clar. Greșeli frecvente care complică accesul la servicii Prima greșeală este alegerea specialistului doar pe baza unei presupuneri. Un simptom poate avea mai multe cauze, iar pacientul poate ajunge la o specialitate nepotrivită. A doua greșeală este prezentarea fără
Otoplastia este operația de corecție estetică a urechilor proeminente. Află detalii despre tehnica chirurgicală modernă (P)
Din fericire, chirurgia estetică modernă pune la dispoziție o metodă permanentă și sigură de corecție: otoplastia. Această intervenție de remodelare a urechii externe nu mai reprezintă de mult timp un subiect tabu, devenind una dintre cele mai solicitate proceduri de corecție estetică. Dincolo de rafinamentul tehnic actual, evoluția protocoalelor medicale permite acum o recuperare mult mai confortabilă, eliminând inconvenientele majore ale metodelor clasice. O evoluție majoră în recuperare: otoplastie fără a purta bentiță în perioada de recuperare În mod tradițional, chirurgia corectivă a urechilor (otoplastie) impunea pacienților obligativitatea de a purta o bentiță elastică specială, pentru o perioadă extinsă de timp, cu scopul de a imobiliza și susține cartilajul reconfigurat. Astăzi, datorită unor tehnici chirurgicale avansate, abordarea postoperatorie s-a schimbat radical. Noile protocoale medicale permit pacienților să renunțe la bentița elastică tradițională după doar 3 zile de la intervenție. Procedura propriu-zisă se desfășoară rapid, având o durată medie de aproximativ 40-70 de minute, și se realizează sub anestezie locală. Acest lucru înseamnă că pacientul poate părăsi centrul medical imediat după finalizarea operației, fără a necesita spitalizare prelungită. În primele 3 zile este necesară doar aplicarea unui bandaj compresiv adaptat pentru protecția zonei, iar managementul durerii este unul facil, disconfortul minor fiind controlat cu analgezice obișnuite. Precizie chirurgicală și rezultate definitive Tehnica de lucru pentru otoplastie, vizează repoziționarea și remodelarea fină a cartilajului pentru a obține o simetrie naturală și o distanță optimă față de cutia craniană. Intervenția se realizează prin incizii extrem de mici, plasate strategic în pliul natural din spatele urechilor. Acest detaliu tehnic garantează că eventualele semne postoperatorii rămân practic invizibile. Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestei proceduri este stabilitatea sa anatomică: modificările structurale realizate la nivelul cartilajului sunt permanente, ceea ce înseamnă că rezultatul estetic este menținut pentru totdeauna. Adresabilitate extinsă: de la siguranța copiilor la confortul adulților Chirurgia de corecție a urechilor este una dintre puținele proceduri estetice adresate în egală măsură minorilor și adulților: la copii: intervenția este recomandată începând cu vârsta de 5-6 ani, moment în care structura cartilaginoasă a urechilor este complet dezvoltată; efectuarea procedurii înainte de integrarea în mediul școlar este o decizie medicală și parentală strategică, capabilă să prevină fenomenul de stigmatizare socială (bullying) și să protejeze dezvoltarea unei stime de sine sănătoase; la adulți: nu există o limită superioară de vârstă pentru realizarea procedurii; persoanele adulte apelează la otoplastie pentru a rezolva asimetrii native, neregularități structurale sau modificări estetice survenite în urma unor traumatisme fizice; Rigoare, siguranță și predictibilitate Deși este considerată una dintre cele mai sigure și ușoare intervenții din sfera chirurgiei plastice, succesul otoplastiei depinde în mod direct de rigoarea primei etape: consultația inițială. În cadrul acesteia se analizează proporțiile feței, se evaluează elasticitatea țesuturilor și se stabilește un plan chirurgical personalizat, astfel încât noile linii să completeze armonios fizionomia pacientului. Vindecarea completă și stabilizarea țesuturilor se obțin în mod normal în decurs de 2-3 săptămâni, perioadă după care pacientul se poate bucura pe deplin de noul său aspect.
Nutriționistă: fructele uscate pot conține pesticide și praf chiar dacă par curate
Nutriționista Cris Segura spune că fructele uscate pot conține pesticide și praf, indiferent de aspectul lor. În plus, multe dintre ele conțin fitați și oxalați, compuși care îngreunează absorbția mineralelor precum fierul, calciul sau magneziul. Spălarea sau înmuierea reduce semnificativ prezența acestor compuși și activează enzime care îmbunătățesc digestia, potrivit El Economista. Cum ajută înmuierea fructelor uscate la reducerea urmelor de pesticide Pasul recomandat de nutriționistă este simplu: spălarea sau înmuierea fructelor uscate câteva minute înainte de consum. Potrivit acesteia, chiar dacă par curate, acestea pot conține urme de pesticide, praf acumulat în timpul depozitării sau alte impurități rezultate din manipulare. Pentru cei care doresc să îmbunătățească și gustul, le pot prăji după înmuiere. Segura subliniază că variantele naturale, de preferință cu coajă, sunt întotdeauna superioare celor prăjite din comerț. De ce merită să le incluzi în dietă Nucile, migdalele și fisticul sunt printre cele mai recomandate opțiuni. Consumate corect, fructele uscate controlează colesterolul și previn bolile cardiovasculare, îmbunătățesc funcțiile cognitive și încetinesc deteriorarea cognitivă, previn vârfurile de glucoză și reduc riscul de diabet și favorizează tranzitul intestinal.
Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Raport oficial după moartea copilului din Bacău / Elicopterul SMURD nu a fost solicitat, deși era disponibil
Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență anunță concluziile verificărilor efectuate în cazul copilului din județul Bacău care a murit la școală, în pauza dintre ore. Autoritățile constată mai multe deficiențe în gestionarea cazului și neutilizarea unor resurse disponibile la momentul apelului la 112. Acestea își exprimă „profundul regret” pentru decesul copilului și transmit condoleanțe familiei. Cazul cerea un nivel superior de competență Verificările au fost demarate după intervenția din 20 mai 2026, când la 112 a fost anunțat un copil inconștient, arată raportul, în care se mai adaugă și că speța încadrată drept „Cod Roșu” (copil care nu respiră), ceea ce presupunea mobilizarea unor resurse medicale cu nivel superior de competență. Cu toate acestea, inițial, a fost trimis un echipaj medical cu asistent, deși la nivelul SAJ Bacău exista disponibil un echipaj cu medic. Ancheta arată că nu a fost solicitat nici un elicopter SMURD, deși două aeronave aflate la Brașov și Galați erau disponibile, iar condițiile meteorologice permiteau desfășurarea misiunii. De asemenea, inspectorii au constatat că primul echipaj medical a ajuns la intervenție la aproximativ 26 de minute de la apelul inițial, fiind depășit timpul maxim de răspuns prevăzut pentru mediul rural. Alte nereguli identificate Raportul mai arată că o autospecială a pompierilor din apropiere, dotată cu echipamente de prim-ajutor și dotată cu personal instruit pentru acordarea primului ajutor calificat, putea fi trimisă la caz pentru începerea manevrelor de resuscitare până la sosirea ambulanței. Resursa nu a fost însă utilizată, se arată în raport. Inspectorii au mai constatat că echipajul medical sosit la fața locului nu a transmis date medicale către medicul coordonator, așa cum prevăd protocoalele în vigoare. Totodată, în dispeceratul integrat ISU-SAJ Bacău a fost identificat un paravan care separa dispecerii ISU de cei ai SAJ, aspect considerat susceptibil să afecteze comunicarea și coordonarea intervențiilor. Raportul a fost trimis autorităților relevante În urma verificărilor, raportul a fost transmis Poliției, Parchetului, Colegiului Medicilor și Ministerului Sănătății. Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 5.000 de lei și a fost dispusă o anchetă internă privind modul de dispecerizare și nealertarea resursei aeriene. Autoritățile au anunțat și măsuri de reinstruire a personalului medical și operativ, precum și analiza posibilității operaționalizării unui echipaj de terapie intensivă mobilă SMURD la Bacău.
Listele de așteptare din spitalele europene: țara în care pacienții așteaptă aproape doi ani pentru o operație
Datele provin din raportul „Health at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care analizează timpii de așteptare din mai multe sisteme medicale europene, mai scrie Euronews. Una dintre cele mai îngrijorătoare situații este înregistrată în Marea Britanie, unde 11% dintre pacienți au raportat că au așteptat mai mult de un an pentru o consultație la un medic specialist. 11 mai 2026, Regatul Unit, Londra: Regele Carol al III-lea al Marii Britanii vizitează Centrul de Inovație King’s College London de la Centrul de Oncologie al Spitalului Guy’s din centrul Londrei pentru a marca cea de-a 300-a aniversare a spitalului. Foto: Eddie Mulholland/Daily Telegraph/PA Wire/dpa Chiar și în țări cu sisteme medicale bine finanțate, precum Franța și Germania, există întârzieri semnificative. Aproximativ 43% dintre pacienții francezi și 22% dintre cei germani au declarat că au așteptat între două luni și un an pentru a ajunge la un specialist. În Suedia, procentul este de 29%, iar în Regatul Unit de 32%. Consultațiile medicale de bază nu mai sunt întotdeauna rapide Raportul arată că și accesul la medicii de familie sau la asistenții medicali poate presupune perioade semnificative de așteptare. În Suedia, 23% dintre pacienți așteaptă mai mult de o săptămână pentru o consultație, procentul fiind de aproximativ 20% în Franța și Germania și de 18% în Marea Britanie. Dacă sunt incluse și persoanele care așteaptă între șase și șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania. Operațiile de cataractă, afectate încă de efectele pandemiei Pandemia de COVID-19 continuă să lase urme în sistemele sanitare europene. În Norvegia, 81% dintre pacienții care aveau nevoie de o operație de cataractă au așteptat mai mult de trei luni între evaluarea specialistului și intervenție. Finlanda urmează cu 71%. Situația este dificilă și în Marea Britanie și Portugalia, unde 58% dintre pacienți au depășit pragul de trei luni, precum și în Spania, unde procentul este de 53%. În schimb, Polonia, Ungaria, Suedia și Italia au raportat niveluri semnificativ mai reduse. Slovenia, record european la protezele de șold Cele mai lungi liste de așteptare sunt observate în cazul operațiilor de protezare a șoldului. În Slovenia, timpul median de așteptare a ajuns la 667 de zile în 2024, echivalentul a aproape doi ani. Pe următoarele locuri se află Polonia, cu 343 de zile, Ungaria cu 209 zile și Regatul Unit cu 174 de zile. Fiind vorba despre valori mediane, jumătate dintre pacienți au așteptat chiar mai mult decât aceste intervale. Timpi de așteptare pentru o operație la șold în țări europene. Sursa foto: OECD Potrivit OECD, listele de așteptare apar atunci când cererea de servicii medicale depășește capacitatea sistemului de sănătate. Specialiștii indică mai multe cauze: deficitul de personal medical, investițiile insuficiente, îmbătrânirea populației și creșterea cererii generate de noile tehnologii și tratamente disponibile. Expertul Luigi Siciliani, de la Universitatea York, atrage atenția că timpii de așteptare pentru serviciile medicale non-urgente au devenit una dintre cele mai importante probleme de politică publică din numeroase sisteme de sănătate europene. O problemă cu impact direct asupra sănătății pacienților Raportul OECD avertizează că amânarea tratamentelor înseamnă prelungirea perioadelor de durere și dizabilitate și poate duce la rezultate medicale mai slabe după intervenție. În plus, datele Eurostat arată că timpul de așteptare reprezintă una dintre principalele cauze pentru care europenii nu primesc la timp îngrijirile medicale de care au nevoie.
Controversă medicală. Ce au spus medicii despre un copil căruia îi curge sânge din ochi, urechi și nas
Controversa medicală a fost provocată de un copil de 11 ani din India, potrivit Live Science. Părinții băiatului l-au dus la spital după ce pacientul a avut mai multe episoade de sângerare din ochi, nas și urechi. Episoadele, care avuseseră loc timp de aproximativ o lună, păreau să înceapă fără un motiv evident, nu provocau durere și, de obicei, se opreau de la sine în câteva minute. Inițial medicii nu au putut oferi nicio explicație mai ales că examinările nu au relevat leziuni sau anomalii structurale. De asemenea, copilul nu avea probleme cu coagularea sângelui și nici alte indicii ale unei posibile boli. Controversa, rezolvată de un psihiatru Deoarece părinții au spus că sângerările au apărut în perioade de stres, s-a apelat șa ajutorul unui psihiatru. Acesta a făcut o evaluare a copilului și a stabilit că există o legătură între perioadele de stres provocate de activitățile școlare și sângerări. În cele din urmă medicii au ajuns la concluzia că simptomele erau compatibile cu hematohidroza asociată stresului. Este vorba despre o afecțiune extrem de rară în care oamenii elimină sânge precum transpirația sau prin diferite orificii. În cărțile de medicină nu există decât 50 de cazuri documentate de hematohidroza. Cum s-a terminat povestea Copilului din India i s-a prescris un tratament, iar sângerările au devenit din ce în ce mai rare. Specialiștii încearcă acum să afle ce provoacă astfel de sângerări. O variantă analizată este că stresul, frica sau trauma psihologică declanșează rupturi în vasele de sânge minuscule care înconjoară glandele sudoripare.
Avertismentul unui medic pentru milioane de oameni, în 11 iunie: riscul de infarct și AVC crește
Dr. Chun Tang, medic generalist, atrage atenția că turneul de fotbal din SUA creează condiții propice pentru episoade cardiace grave. Meciurile încep târziu în noapte pentru telespectatorii europeni, determinând milioane de suporteri să rămână treji până în zori, potrivit Mirror. Ce se întâmplă în corp în timpul unui meci tensionat Meciurile importante de fotbal declanșează reacții emoționale intense. Ritmul cardiac crește, tensiunea arterială poate sări brusc, iar hormonii de stres se revarsă prin organism. Pentru suporterii cu afecțiuni cardiace preexistente, această combinație poate provoca dureri în piept, palpitații și chiar evenimente cardiace majore, potrivit dr. Tang. Lipsa somnului agravează riscurile Nopțile consecutive pierdute au efecte clare asupra sănătății. Concentrarea scade, starea de spirit se deteriorează, iar sistemul imunitar slăbește. Adăugarea alcoolului la acest tablou crește riscul de deshidratare, somn de proastă calitate și comportament excesiv. Medicul avertizează că suporterii stresați apelează frecvent și la mâncare nesănătoasă sau țigări în timpul meciurilor tensionate, punând presiune suplimentară asupra organismului. Sfaturile medicului pentru suporteri Dr. Tang recomandă alternarea băuturilor alcoolice cu apă și evitarea băuturilor energizante seara. Suporterii ar trebui să încerce să mențină un program regulat de somn și să ia pauze de la ecrane în timpul transmisiunilor stresante. În cazul durerilor în piept sau al dificultăților de respirație, sfatul este să ceară ajutor medical de urgență imediat. „Turneele de fotbal creează o furtună perfectă: stres emoțional, somn perturbat, alcool și obiceiuri alimentare nesănătoase”, conchide medicul.
Cancerul nu așteaptă: România înregistrează cea mai mare rată a mortalității evitabile din UE
Dacă succesul unei politici publice se măsoară în vieți salvate, atunci România are puține motive de satisfacție în lupta împotriva cancerului. În 2026, România este ultima din Europa la screening oncologic, pacienții așteaptă peste 1000 de zile pentru acces la tratamente inovatoare. Țara noastră continuă să înregistreze cea mai mare rată a mortalității evitabile din Uniunea Europeană. În timp ce alte state discută despre medicina personalizată și inteligența artificială în sănătate, prea mulți români încă se luptă să obțină la timp un diagnostic, o investigație sau un tratament care le poate salva viața. „Cancerul nu așteaptă, însă sistemul românesc continuă să le ceară pacienților să o facă”, avertizează FABC, la cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Naționale a Pacienților cu Cancer, desfășurată sub tema „De la Prețul Așteptării la Puterea Acțiunii”, desfășurată la Brașov. Bolnavii cer acces mai facil la tratamente inovatoare Timp de trei zile, pacienți, supraviețuitori de cancer, reprezentanți ai autorităților, profesioniști din domeniul sănătății și organizații ale societății civile au analizat principalele bariere care împiedică accesul la diagnostic, tratament și servicii de suport și au formulat propuneri concrete pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic din România. În cadrul conferinței au fost prezentate rezultatele proiectelor și campaniilor desfășurate de FABC în ultimul an, inclusiv caravanele de informare și testări medicale, programele de navigare a pacienților, inițiativele de digitalizare dezvoltate prin platforma iMedico și proiectele dedicate accesului la screening, diagnostic și îngrijire. „Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării” În cadrul conferinței, au fost prezentate Rezoluția Supraviețuitorilor 2026 și prioritățile strategice FABC pentru 2027, a fost lansat Manifestul pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic și a fost publicat primul Mini Ghid al Supraviețuitorului de Cancer. Aceste documente propun măsuri pentru reducerea timpilor de diagnostic și acces la tratament, asigurarea accesului echitabil la investigații și biomarkeri, dezvoltarea unui program național dedicat supraviețuitorilor de cancer, consolidarea mecanismelor de navigare și coordonare a pacienților în sistemul de sănătate, susținerea reintegrării socio-profesionale și creșterea implicării pacienților în procesele de decizie care le influențează viața. „Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării. România are nevoie de obiective clare, termene asumate și mecanisme de monitorizare care să transforme strategiile și planurile existente în rezultate concrete pentru oameni. Accesul la diagnostic precoce, tratament și servicii de suport trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. Avertismentul FABC privind proiectul de ordin CNAS Participanții la conferință au transmis un apel comun către autorități pentru accelerarea reformelor din oncologie, dezvoltarea programelor de screening, reducerea inegalităților de acces la servicii medicale și tratamente inovatoare, precum și pentru includerea sistematică a organizațiilor de pacienți în procesul de elaborare și evaluare a politicilor publice din sănătate. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România atrage atenția asupra proiectului de ordin publicat recent de CNAS, prin care accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate ar urma să fie decis printr-o formulă administrativă, fără ca instituția să prezinte un studiu de impact care să arate câți pacienți vor fi afectați și care vor fi consecințele asupra accesului la tratament. „Pacienții nu sunt o formulă matematică, iar dreptul lor la tratament nu poate fi condiționat de calcule birocratice care nu măsoară listele de așteptare, întârzierile diagnostice sau efectele reale asupra sănătății și supraviețuirii”, potrivit FABC.