Etichetă: Sănătate

Un paradox fiscal omoară încet industria farmaceutică românească: taxa clawback a fost menită să salveze producția de medicamente, dar, de fapt, o bagă în mormânt

O măsură fiscală concepută inițial pentru a acoperi costurile sistemului de sănătate, taxa clawback, riscă să producă efectul invers, descurajând producția locală de medicamente și investițiile în sector, avertizează reprezentanții industriei farmaceutice. Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Dan Zaharescu, susține că taxa clawback a avut un impact „devastator” asupra dezvoltării capacităților de producție a medicamentelor din România. Taxă în creștere, investiții în scădere Potrivit acestuia, taxa clawback – aplicată asupra valorii medicamentelor decontate de stat – a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în perioada 2011–2013 nivelul acesteia varia între 5% și 11%, în 2019 ajunsese la aproximativ 32%. „Un producător de medicamente ajunge să plătească, pe lângă toate celelalte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate de Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat Zaharescu, în cadrul unei conferințe pe teme de concurență. El a subliniat că prețurile medicamentelor din România sunt stabilite la nivelul minim european, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra producătorilor. „Semnal negativ” pentru investitori Reprezentantul industriei afirmă că acest cadru fiscal a transmis un mesaj descurajator pentru investitori. În consecință, dezvoltarea producției locale a stagnat. Datele prezentate indică faptul că, în ultimii 20 de ani, investițiile totale în capacități de producție farmaceutică din România nu au depășit 200 de milioane de euro, în condițiile în care piața medicamentelor a ajuns în prezent la peste 7 miliarde de euro anual. „Un asemenea cadru de reglementare a descurajat complet orice fel de investiție în dezvoltarea de capacități de producție pentru medicamente în România”, a mai afirmat Zaharescu. Ce este taxa clawback și cum a apărut în România Taxa clawback este un mecanism fiscal prin care producătorii de medicamente contribuie la acoperirea diferenței dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate și gratuite și consumul real al acestora. Cu alte cuvinte, atunci când cheltuielile statului pentru medicamente depășesc bugetul stabilit, diferența este recuperată de la producători, proporțional cu vânzările lor. În România, taxa clawback a fost introdusă la începutul anilor 2010, în contextul presiunilor bugetare din sistemul de sănătate și al acordurilor cu instituții financiare internaționale, ca măsură de control al cheltuielilor publice. De-a lungul timpului, mecanismul a fost modificat de mai multe ori, iar nivelul taxei a crescut semnificativ, ajungând să fie considerat de industrie unul dintre cele mai ridicate din Europa. Criticii susțin că, deși scopul inițial a fost stabilizarea bugetului, efectele pe termen lung includ retragerea unor medicamente de pe piață și reducerea investițiilor în producția locală.

Concursurile pentru personalul medical din spitale ar putea fi supravegheate independent. Proiectul, contestat de sindicatele din sănătate

Proiectul, care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, păstrează organizarea concursurilor la nivelul spitalelor și repartizarea pe posturi în atribuția managerului, dar introduce observatori independenți din societatea civilă pentru supravegherea procedurilor de angajare. „Prezenta iniţiativă legislativă propune instituirea unor garanţii suplimentare de transparenţă şi integritate în concursurile pentru ocuparea posturilor vacante ale personalului medical”, argumentează inițiatorii, care spun că astfel s-ar rezolva probleme semnalate frecvent în sistem. Favoritisme în concursurile din spitale Participarea observatorilor ar trebui să asigure că procedurile „se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme”. Parlamentarii semnalează suspiciunile constante legate de modul în care sunt organizate concursurile în spitale. „Necesitatea reglementării survine ca urmare a vulnerabilităţilor intens prezentate în spaţiul public care descriu suspiciuni de favorizare şi tratament inegal în procedurile de concurs”, spun aceștia, avertizând că lipsa de transparență afectează direct sistemul sanitar, de la motivația candidaților până la încrederea pacienților. Observatorii, „câini de pază” Observatorii ar urma să fie desemnați din afara spitalelor, din organizații neguvernamentale acreditate de Ministerul Sănătății, și nu vor interveni în evaluarea profesională a candidaților. Rolul lor este limitat la supravegherea respectării regulilor, consemnarea eventualelor nereguli și întocmirea unor rapoarte de observare. Inițiatorii compară mecanismul cu cel al observatorilor electorali, susținând că ar putea funcționa ca un „câine de pază” împotriva corupţiei, abuzurilor şi tratamentelor inegale. Patronatele, susținere cu rezerve Consiliul Economic și Social, instituție consultativă a Parlamentului și Guvernului, a analizat proiectul și a emis un aviz împărțit. Reprezentanții patronatelor și ai organizațiilor neguvernamentale au susținut inițiativa, votând pentru avizarea favorabilă a acesteia, dar au cerut stabilirea clară a criteriilor de selecție a observatorilor, nu doar o trimitere generală la „societatea civilă”. Sindicatele nu vor observatori externi În schimb, sindicatele s-au opus proiectului, avertizând că introduce actori din afara sistemului în concursuri și că noul mecanism le-ar diminua sau chiar elimina rolul. „Se creează dezechilibru în relațiile de muncă din sistemul sanitar, modificarea propusă eliminând dialogul social dintre angajator și organizația sindicală, introducând în procesul de selecție persoane care nu au calitatea de partener social”, au transmis reprezentanții sindicali. Angajatorii, alături de sindicate Reprezentanții angajatorilor au susținut poziția sindicatelor de menținere a actualului cadru, în care concursurile rămân în interiorul sistemului. „Este mult mai utilă folosirea unor instituții reglementate și statuate în cadrul dialogului social, cum ar fi organizațiile sindicale reprezentative la nivelul unităților”, au transmis aceștia. Propunerea, aplicabilă întregului sistem medical Dacă propunerea USR va fi adoptată, Ministerul Sănătății va trebui să modifice metodologia de organizare a concursurilor în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Inițiativa vizează toate categoriile de personal medical, de la medici și farmaciști până la funcții de conducere din unitățile sanitare.

Rogobete: Spitalele din Prahova vor fi reorganizate în consorții. Noi investiții majore la Spitalul Județean din Ploiești

Rogobete a declarat în cadrul unei conferințe de presă că modelul actual, în care spitalele funcționează independent, nu mai este sustenabil, nici financiar, nici din perspectiva resurselor umane. „Spitalele nu mai pot fi sustenabile decât dacă oferă servicii adaptate nevoilor reale ale pacienților. Nu mai putem avea unități apropiate care dublează aceleași servicii”, a explicat ministrul. Consorții de spitale / Reorganizarea serviciilor Rogobete a subliniat că județul Prahova este primul care aplică noul model de organizare bazat pe consorții administrative, concept introdus recent în legislația sănătății. Reorganizarea va presupune coordonarea serviciilor medicale între spitale, dezvoltarea ambulatoriilor și a spitalizării de zi, precum și reducerea suprapunerilor între unități. Potrivit ministrului, efectele nu vor fi imediate, dar pe termen mediu pacienții vor avea acces mai facil la servicii medicale integrate și coerente. Transferuri de spitale și crearea unui „pol medical” Un alt anunț important vizează transferul spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor către Consiliul Județean Prahova, parte a unui proces mai amplu de reorganizare la nivel național. „România era singura țară europeană în care Ministerul Transporturilor mai avea spitale”, a explicat Rogobete. Ministrul a dat asigurări că transferul nu va afecta personalul sau structura unității, ci doar finanțarea, care va trece în responsabilitatea autorităților locale. Totodată, integrarea Spitalului de Pediatrie în cadrul Spitalului Județean va contribui la crearea unui „pol medical” la nivelul județului, care va concentra resursele umane și financiare.

Covid 2026. Noua tulpină Cicada” pune la încercare vaccinurile – și are simptome pe care mulți le ignoră

Tulpina BA.3.2, numită „Cicada”, a fost detectată pentru prima dată în Africa, în noiembrie 2024. Primul caz din SUA a apărut în iunie 2025, conform Express. De atunci, varianta a fost identificată la pacienți și în sistemele de monitorizare a apelor uzate din 29 de state americane. De ce îngrijorează experții Față de tulpinile predominante ale virusului SARS-CoV-2, Cicada prezintă între 70 și 75 de modificări genetice. Acestea afectează exact porțiunea virusului pe care o vizează vaccinurile pentru a stimula răspunsul imunitar. Consecința directă: sistemul imunitar recunoaște mai greu virusul, ceea ce îi permite să se răspândească mai larg în populație. Experții subliniază însă că nu există dovezi că Cicada provoacă o boală mai gravă decât tulpinile anterioare. Simptome adesea trecute cu vederea Simptomele Cicada seamănă cu cele ale altor forme de Covid-19, dar pot trece ușor neobservate. NHS listează următoarele semne posibile: febră sau frisoane, tuse nouă și persistentă, dureri în gât, nas înfundat sau curgător, dificultăți de respirație, oboseală, dureri de cap, dureri de corp, pierderea mirosului sau a gustului, pierderea poftei de mâncare, diaree, greață sau vărsături. Simptomele se pot ameliora cu odihnă, lichide și medicamente fără prescripție medicală. Risc de transmitere fără simptome Tulpina poate provoca și infecții asimptomatice. Persoanele infectate care nu se simt rău pot răspândi totuși virusul în comunitate. Virusurile acumulează mutații la fiecare reproducere. Majoritatea dispar, dar unele conferă virusului un avantaj față de alte variante. Acesta este mecanismul prin care a apărut și Cicada.

Legătura dintre alimentație și depresie la adolescenți, confirmată de un nou studiu. Concluzia surprinzătoare a cercetătorilor

Analiza, publicată în revista Nutrients, a examinat șase studii clinice și alte 13 studii. Concluzia generală: obiceiurile alimentare mai sănătoase sunt frecvent asociate cu mai puține simptome de depresie la adolescenți. Invers, alimentația de calitate inferioară a fost legată mai des de niveluri ridicate de suferință psihologică. Dieta completă bate suplimentele Cercetătorii au găsit dovezi mixte în privința suplimentelor nutriționale individuale. Vitamina D, de exemplu, a arătat rezultate inconsistente în reducerea simptomelor depresive. În schimb, abordarea dietei în ansamblu – calitate și echilibru general – a dat tendințe mai clare și mai consistente. Contează ce mănânci în mod obișnuit, nu ce iei izolat dintr-o pastilă. „Strategiile clinice ar trebui să acorde prioritate abordărilor bazate pe dieta completă în detrimentul suplimentării izolate”, a declarat profesoara Hayley Young de la Universitatea Swansea. De ce adolescența este o fereastră critică Autorii subliniază că adolescența este o etapă-cheie pentru dezvoltarea creierului și sănătatea emoțională. Tocmai de aceea, această perioadă oferă oportunități importante de prevenție și intervenție timpurie. Dieta are un avantaj față de alți factori de risc: poate fi modificată și adaptată la nivel de populație, pentru că face parte din viața de zi cu zi. Ce nu știm încă Cercetătorii atrag atenția că dovezile actuale nu sunt pe deplin consistente. Factori precum statutul socioeconomic și sexul pot influența relația dintre alimentație și sănătatea mintală. O altă limită importantă: majoritatea studiilor s-au concentrat pe depresie. Anxietatea, stresul, stima de sine și agresivitatea au primit mult mai puțină atenție în literatura de specialitate. Echipa propune o foaie de parcurs pentru cercetări viitoare, care să includă markeri biologici, o standardizare mai riguroasă între studii și o gamă mai largă de rezultate măsurate.

Alexandru Rogobete despre introducerea vaccinării anti-HPV în farmacii: Este posibil și îmi doresc să-l extindem”. Ce declară despre vaccinarea împotriva rujeolei

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit sâmbătă dimineața la emisiunea Insider Politic despre situația vaccinărilor în România și efectele măsurilor adoptate pentru protejarea copiilor. Ministrul a făcut câteva precizări asupra problemelor legate de cazurile de rujeolă, dar și asupra progreselor înregistrate în privința vaccinării anti-HPV. Alexandru Rogobete a declarat că România se confruntă cu cifre alarmante la nivel european în ceea ce privește rujeola. „Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morți de rujeolă, copii nevaccinați, și pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă. Începem să fim pe un trend ascendent și încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară.”, a spus Rogobete. Un subiect important din cadrul intervenției sale a fost vaccinarea anti-HPV. Ministrul a explicat că modificarea vârstei de gratuitate pentru vaccinul anti-HPV a început să dea rezultate la nivel de țară. „Și vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete cât și pentru băieți. Și iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV.”, a spus acesta. Ministrul a mai menționat și alte măsuri aflate în implementare și în discuție în cadrul Ministerului Sănătății. „Urmează încă două măsuri pe care le susținem. Una este deja în implementare. A fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, și anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal. Și acum suntem în discuții. Îmi doresc să extindem acest mecanism, care nu se întâmplă doar în România. În multe țări europene se practică. Să extindem vaccinarea în farmacii și pentru HPV, și mă rog, pentru cele care se pretează.”, a spus Rogobete. Făcând referire la cele declarate, Alexandru Rogobete a afirmat că nu toate vaccinurile pot fi administrate în farmacii, din motive de siguranță pentru pacienți. „Nu poți face vaccinarea în farmacii pentru orice tip de vaccin, pentru că unele au poate o reacție care trebuie puțin monitorizată, au un regim mai special de vaccinare, de păstrare a vaccinului și așa mai departe. Dar pentru HPV este posibil și îmi doresc să-l extindem. Pentru că e nevoie să recuperăm această întârziere de vaccinare, care din păcate face victime.”, a spus Rogobete. În privința părinților care sunt sceptici legat de vaccinarea propriilor copii, Rogobete a sugerat ca aceștia să „consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe rețelele de socializare, pentru că sfatul medical, și am spus asta de foarte multe ori și mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medici. Sigur, politicieni, influencer, media, social media și așa mai departe, noi avem responsabilitatea de a promova ceea ce spun profesioniștii în sănătate. Dar totuși când vine un politician și nu recomandă vaccinarea și cineva l-ascultă, mi se pare un pic cam mult și cam forțat.”

Ministrul Sănătății: jumătate din cei care intră ajung să finalizeze examenul de rezidențiat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a analizat la Prima Tv situația în care se găsesc foarte mulți absolvenți ai facultăților de medicină. Potrivit ministrului, doar jumătate dintre ei reușesc să treacă de rezidențiat și să obțină diplomă de medic specialist. „Noi școlarizăm undeva la 10.000 și din acești 10.000 intră undeva la 4.000-5.000 în rezidențiat și jumătate din cei care intră ajung să finalizeze examenul de rezidențiat cu o diplomă de medic specialist.  Alții schimbă specializările de foarte multe ori, alții renunță și pleacă din țară în timpul rezidențiatului. Alții rămân în țară, dar pleacă în zona industriei sau în altă zonă. Își găsesc un job”, a spus Alexandru Rogobete.  Ministrul Sănătății a oferit chiar propriul exemplu. El a spus că în anul 2 de rezidențiat a renunțat la medicină și am plecat în zona administrației pentru că i-a plăcut mai mult. Rogobete a identificat și cauzele care au dus la această situație. „Ani la rând, locurile și posturile la rezidențiat pe specialități au fost calculate din pix. La sugestia universităților, capacitatea de pregătire, la sugestia nu știu cui, nu s-a ținut cont de o statistică și de o analiză demografică. Pentru că în mod normal, și vă dau un exemplu concret. Numărul de posturi și locuri la rezidențiat pentru cardiologie, în mod normal, ar fi trebuit scoase în funcție de numărul de medici care se pensionează în următorii patru ani. Se existe o logică. Degeaba scot 100 de cardiologi dacă în următorii patru ani se pensionează doar 30”, a declarat Alexandru Rogobete Ministrul a precizat că a schimbat abordarea anul acesta. „Pentru că nu s-a ținut cont de demografia de fapt și de aceste cifre, care în alte locuri contează și în baza lor se fac politicile publice, nu în baza dorinței unor grupuri de influență universitară. Să nu fiu înțeles greșit, am o relație foarte bună cu universitățile, colaborăm, dar vreau să schimbăm un pic percepția și modul de abordare. Pentru că dacă nu schimbăm nimic, nu avem cum să corectăm niște lucruri care nu funcționează”, a mai declarat ministrul Sănătății.

Vrei să te trezești odihnit la 7 dimineața? Care este ora ideală să mergi la culcare

A fost creat un „calculator de somn”, ținând cont că în medie, un adult ar trebui să aloce 7-9 ore pe noapte somnului. Chiar și așa, nu înseamnă că totul depinde de acest aspect. Secretul este redat de ciclurile de somn, mai degrabă decât de a dormi mai multe ore. În cazul în care te trezești în timpul unui ciclu de somn, te vei simți mai obosit, chiar dacă ai dormit mai mult, scrie Express. Un ciclu de somn durează 90 de minute, timp în care organismul trece prin toate cele cinci etape de somn: patru etape de somn non-REM și o etapă de somn REM. Concret, dacă vrei să te trezești odihnit la 7 dimineața, atunci trebuie să te culci fie la 21:46, fie la 23:16. Calculatorul de somn ia în calcul și media de 14 minute de care oamenii au nevoie pentru a adormi în mod natural. Dacă vrei să te trezești odihnit la 6 dimineața, trebuie să te culci la 20:46, 22:16 sau chiar 23:46. Care e explicația? Organismul trece de la somnul ușor din etapa 1 la un somn foarte profund în etapa 4. În timpul somnului profund, în mod normal, este dificil să trezești o persoană. Totuși, în etapa 4, dacă te trezești, acesta ar putea fi motivul pentru care te trezești mai obosit, pentru că nu s-a „împlinit” un ciclu complet de somn. A cincea etapă, somnul REM, este cea în care au loc cele mai multe vise. Un ciclu de somn sănătos constă în somn ușor, somn profund și somn REM, la intervale de aproximativ 90 de minute pe parcursul nopții. Lipsa somnului poate afecta concentrarea, dar și viteza de reacție, printre altele.

Ministrul Sănătății despre medicii care lucrează la stat și la privat: Sunt împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că nu susține ideea ca medicii să fie obligați să aleagă între sistemul public și cel privat. Ministrul a criticat cazurile în care medicii care lucrează în sistemul românesc pleacă din timpul programului de la stat pentru a lucra în privat. „Sunt împotriva gândirii ca medicul să aleagă între public și privat, ori la public, ori la privat. Am fost împotrivă dintotdeauna și nu susțin această gândire. Medicina are particularitățile ei, este o profesie reglementată. Nu consider că este firesc acest lucru.”, a declarat Rogobete. În același timp, ministrul a declarat în cadrul intervenției că există o problemă serioasă în sistem, legată de respectarea programului în spitalele publice. „Sunt total împotriva celor care pleacă din timpul programului de lucru de la public ca să profeseze în privat. Sunt atât de împotriva lor încât o să apară modificări legislative importante prin care vom crește instrumentele administrative pentru managerul unității sanitare astfel încât să le poată desface contractul de muncă.”, a spus Rogobete. Acesta a precizat că aceste situații nu sunt doar imorale, ci și ilegale. „Nu că este imoral, că nu este deontologic, dar este ilegal. Și nu vreau să generalizăm. Există medici excepționali, personal medical, asistente, farmaciști excepționali în sistemul de sănătate care își fac treaba, care stau peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, care sunt oameni de bună credință și care, din păcate, munca lor este umbrită de aceste excepții.”, a spus acesta. Respectul față de pacienți și față de sistemul medical trebuie să fie prioritar, a mai declarat ministrul Alexandru Rogobete. „Pacienții au nevoie de demnitate, au nevoie de respect. Personalul medical are nevoie de respect pentru profesii și pentru ceea ce face.”, a punctat acesta. „Sunt de partea cadrelor medicale și de partea personalului medical, dar niciodată nu voi acoperi asemenea comportamente și niciodată nu voi fi de partea celor care fentează sistemul doar pentru că ei cred că au doar drepturi, nu și obligații.”, a precizat ministrul.

Spitalele regionale din Craiova și Iași, pe drumul spre finalizare în 2028. Alexandru Rogobete: La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie…

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la emisiunea Insider Politic că spitalele regionale din Craiova și Iași respectă calendarul stabilit și ar putea fi gata la finalul anului 2028. În schimb, Rogobete a anunțat că proiectul de la Cluj va fi întârziat, fiindcă licitația nu este încă finalizată din cauza contestațiilor aflate pe rolul instanței. Acesta susține că în România există în prezent un număr mare de investiții în infrastructura medicală, multe dintre ele realizate cu fonduri europene. El crede că deschiderea recentă a unui nou corp de spital la Bistrița va schimba percepția publică despre lipsa construcțiilor din sistemul sanitar. „În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic. Rogobete a explicat, de altfel, diferențele de ritm dintre șantiere prin modul în care au decurs licitațiile și prin contestații. La Craiova, lucrările avansează rapid, în timp ce la Iași au existat întârzieri, dar proiectul se menține aproape de grafic. „Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte. Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul Sănătăţii. Pentru proiectul de la Cluj, autoritățile așteaptă o decizie finală a instanței. În cazul spitalelor regionale din Craiova și Iași, el a spus că proiectele ar trebui să devină funcţionale la finalul anului 2028. „La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Alexandru Rogobete. În perioada următoare vor începe procedurile pentru achiziția echipamentelor medicale. Planul autorităților prevede corelarea livrării aparaturii cu stadiul construcției, astfel încât spitalele să fie pregătite pentru funcționare după finalizare. „La Craiova va începe în această vară licitaţia pentru echipamente. Licitaţia se va derula pe măsură ce are loc construcţia, astfel încât la un moment dat să se suprapună, când construcţia este aproape finalizată, să poată fi livrate şi echipamentele. La fel este gândit şi la Iaşi, şi la Cluj”, a anunțat ministrul.