6 obiceiuri recomandate de cardiologi care întăresc sănătatea inimii

Bolile de inimă rămân principala cauză de deces în Statele Unite. Cu toate acestea, cardiologii afirmă că majoritatea problemelor cardiovasculare pot fi prevenite, scrie AOL. Specialiștii pun accent pe o abordare mai amplă a stilului de viață, care depășește simpla mișcare. De la alimentație și gestionarea stresului până la conexiuni sociale și monitorizarea tensiunii arteriale, obiceiurile zilnice joacă un rol esențial în protejarea inimii. Iată cele șase obiceiuri pe care cardiologii le recomandă pentru sănătatea inimii pe termen lung. 1. Urmează o dietă mediteraneană Cardiologii recomandă constant dieta mediteraneană pentru protecția cardiovasculară. Aceasta pune accent pe fructe, legume, cereale integrale, pește și proteine slabe. Carnea roșie, grăsimile saturate, zaharurile adăugate și excesul de sare ar trebui limitate. Studiile arată că acest model alimentar scade tensiunea arterială și reduce riscul de infarct. De asemenea, ajută la prevenirea diabetului de tip 2 și a accidentului vascular cerebral. Experții subliniază importanța consecvenței, nu a perfecțiunii. 2. Consolidează relațiile sociale Relațiile sociale puternice sunt tot mai des recunoscute ca factor de protecție pentru inimă. Singurătatea a fost asociată cu rate mai mari de boli cardiovasculare și insuficiență cardiacă. Timpul petrecut cu familia și prietenii reduce stresul și susține obiceiuri sănătoase. Echilibrul emoțional influențează direct sănătatea cardiovasculară pe termen lung. 3. Fă mișcare regulat, în moduri care îți plac American Heart Association recomandă 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână. Cardiologii spun că cea mai bună activitate este cea pe care o poți menține constant. Mersul pe jos, antrenamentele de forță și exercițiile cardio susțin funcția inimii. Mișcarea regulată îmbunătățește circulația și reduce riscul cardiovascular. 4. Gestionează stresul cronic Stresul pe termen lung crește tensiunea arterială și inflamația. De asemenea, poate declanșa comportamente nesănătoase care afectează inima. Practici simple precum respirația profundă, tehnicile de relaxare sau plimbările zilnice pot ajuta. Chiar și câteva minute de relaxare pe zi pot face diferența. 5. Monitorizează tensiunea arterială Hipertensiunea arterială se dezvoltă adesea fără simptome evidente. Totuși, valorile crescute susținute pot afecta inima, rinichii și creierul. O tensiune normală este sub 120/80 mm Hg. Specialiștii recomandă monitorizare regulată și colaborare cu medicul. 6. Regândește relația cu alcoolul Consumul moderat de alcool rămâne un subiect controversat în cardiologie. Deși poate reduce stresul în contexte sociale, alcoolul crește inflamația și afectează somnul. Cardiologii recomandă moderație sau evitarea completă, în funcție de riscul individual. Înțelegerea propriilor limite este esențială pentru protejarea inimii. Experții sunt de acord că sănătatea inimii necesită o strategie complexă și echilibrată. Alimentația echilibrată, echilibrul emoțional, mișcarea și prevenția medicală funcționează împreună. Persoanele cu simptome sau factori de risc ar trebui să consulte un medic pentru evaluare.
Alexandru Rogobete asigură că nu va tăia salariile din sănătate cu 10%

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dă asigurări că nu va tăia salariile din spitale și din serviciile de ambulanță și urgență. „Veniturile personalului din spitale și din serviciile de ambulanță și urgențǎ nu vor fi reduse cu 10%. Am susținut această poziție pentru că o tăiere liniară nu ar fi adus economii reale, dar ar fi produs efecte negative serioase într-un sistem deja solicitat la maximum. În sănătate, fiecare verigă este esențială. De la medic, farmacist, asistent, biolog, chimiști, fizioterapeuți, până la personal tehnic și administrativ – toți susțin funcționarea zilnică a sistemului”, scrie acesta pe contul său de socializare. „Reducerea ar fi însemnat demotivare și exod” În opinia lui Rogobete, o asemenea măsură ar fi dus la demotivare și la un nou exod al medicilor din sistemul medical românesc. „O reducere brută și liniarǎ a veniturilor ar fi însemnat nu doar demotivare și scăderea încrederii, ci și un nou exod al acestora din sistem. Venituri mai mici pentru oameni înseamnă resurse mai puține pentru spitale, tratamente și investiții. Nu putem consolida sănătatea slăbindu-i oamenii”. Rogobete insistă pe ideea că sistemul sanitar medical are nevoie de reformă „profundă” la nivel structural. Ce înseamnă reforma, din perspectiva ministrului Rogobete „Reforma corectǎ înseamnă: – criterii reale de performanță corelate cu activitatea și complexitatea cazurilor; – reorganizarea sistemului de gărzi; – reclasificarea spitalelor; – reducerea risipei și transparență totală în cheltuirea fondurilor. Economiile se fac din eficiență și ordine, nu din tăieri aplicate uniform. Pentru personalul medical: am încredere în profesionalismul și dedicarea voastră. Reforma pe care o construim este pentru a vă oferi un sistem mai corect, mai predictibil și mai echilibrat. Nu împotriva voastră, ci împreună cu voi”, scrie Rogobete. „Lupt ca să nu simțiți că deranjați atunci când aveți nevoie de ajutor” Ministrul Sănătății spune că deciziile sale au ca obiectiv starea de bine și demnitatea pacienților. „Lupt pentru un sistem mai stabil, mai demn și mai sigur, în care să nu simțiți că deranjați atunci când aveți nevoie de ajutor. Pentru sistemul de sănătate, mesajul meu este clar: îl reașezăm pe principii de responsabilitate, performanță și respect. Îl întărim prin reformă reală, nu prin măsuri contabile. Îi mulțumesc domnului președinte Sorin Grindeanu pentru susținere, precum și liderilor coaliției, pentru că au înțeles specificul sănătății și au acceptat această poziție”, a mai scris Rogobete.
Secretul ducesei Catherine: un remediu natural a ajutat-o în lupta împotriva cancerului

October 14, 2025: Prince William, Prince of Wales and Catherine/ 14 Oct 2025.Credit: Cover Images (Credit Image: © Cover Images via ZUMA Press) Russell Myers, editorul regal al publicației Mirror , dezvăluie detalii necunoscute în biografia sa despre Prințul și Prințesa de Wales. Editorul a scris despre cum a trăit ducesa Catherine perioada tratamentului. Autorul se bazează pe surse din interiorul palatului și apropiate cuplului pentru a crea o imagine a modului în care au încercat să treacă prin această perioadă extraordinară. Ducesa a mulțumit anterior public echipei medicale care a tratat-o și a vorbit deschis despre provocările tratamentului zilnic. În timpul unei vizite la un spital din Essex în 2025, ea a spus că pacienții sunt supuși unei presiuni mari și trebuie să dea dovadă de curaj, dar mulți simt că nu se mai pot descurca acasă la fel de bine ca înainte. Boala prințesei Catherine: remediile naturale au ajutat și ele recuperare 18 September 2025, United Kingdom, Windsor: Britain’s Princess of Wales (L) and US First Lady Melania Trump in Frogmore Gardens in Windsor, Berkshire, on day two of US President Donald Trump’s second state visit to the UK. Photo: Yui Mok/PA Wire/dpa Una dintre cele mai interesante afirmații din carte este că, încă de la începutul tratamentelor sale, ducesa Catherine a găsit sprijin într-o practică japoneză străveche. Ea se referea prietenilor ei la shinrin-yoku , sau baia de pădure , o prezență conștientă în natură, ca la un „leac natural”. Această metodă este utilizată pe scară largă în Japonia și este folosită pentru a reduce stresul și a promova bunăstarea fizică și mentală. „Ea a crezut întotdeauna în puterea vindecătoare a naturii”, citează autoarea o sursă apropiată familiei. Potrivit raportului, timpul petrecut în natură nu numai că i-a dat Catherinei putere, dar a și întărit unitatea familiei în timpul lunilor dificile. Călătoriile comune și momentele liniștite, dedicate naturii, au jucat un rol important în menținerea ducesei puternice atât fizic, cât și mental. După revenirea la aparițiile publice, ducesa Catherine a lansat și o serie video în patru părți intitulată „Mama Natură”, care prezintă frumusețea și mesajul celor patru anotimpuri – primăvara, vara, toamna și iarna. Gândurile cuplului regal despre ultimul episod de iarnă al serialului, distribuite pe conturile lor oficiale de socializare, au dezvăluit clar cât de mult înseamnă proiectul pentru ei. „Seria Mama Natură este o reflecție profund personală și creativă asupra modului în care natura m-a ajutat să mă vindec. Dar este și o poveste despre puterea colectivă de vindecare a naturii și a creativității”, a spus Ducesa. Ea a adăugat: „Putem învăța atât de multe de la Mama Natură și, prin intermediul acesteia, putem construi o lume mai fericită și mai sănătoasă.” Cartea nu acoperă doar perioada bolii Caterinei, ci și cele mai mari crize regale din ultimii ani. Myers discută, de asemenea, despre modul în care cuplul a gestionat scandalul Prințului Andrew , care se presupune că a dus la divergențe de opinie între Regele Charles și Prințul William.
Salariile medicilor scutite de la tăieri. Alexandru Rogobete: Veniturile din sănătate nu vor fi tăiate. Ar fi însemnat un nou exod al acestora din sistem

„Am susținut această poziție pentru că o tăiere liniară nu ar fi adus economii reale, dar ar fi produs efecte negative serioase într-un sistem deja solicitat la maximum. În sănătate, fiecare verigă este esențială”, a scris ministrul, enumerând categoriile de personal care susțin activitatea zilnică a sistemului – de la medici și asistenți până la personal tehnic și administrativ. Potrivit lui Rogobete, o reducere „brută și liniară” a veniturilor ar fi însemnat „demotivare și scăderea încrederii”, cu riscul unui „nou exod” al personalului. „Venituri mai mici pentru oameni înseamnă resurse mai puține pentru spitale, tratamente și investiții. Nu putem consolida sănătatea slăbindu-i oamenii”, a mai transmis acesta. În același timp, ministrul a subliniat că sistemul are nevoie de „reformă profundă”, invocând probleme structurale acumulate în timp: dezechilibre, necorelări, risipă și lipsa unor criterii clare. În viziunea sa, reforma ar trebui să includă: criterii reale de performanță, corelate cu activitatea și complexitatea cazurilor; reorganizarea sistemului de gărzi; reclasificarea spitalelor; reducerea risipei și transparență totală în cheltuirea fondurilor. „Economiile se fac din eficiență și ordine, nu din tăieri aplicate uniform”, a punctat Rogobete. Ministrul a avut și un mesaj către personalul medical, căruia i-a transmis că reforma urmărește un sistem „mai corect, mai predictibil și mai echilibrat”, construit „nu împotriva voastră, ci împreună cu voi”. Un mesaj separat a fost adresat pacienților, cărora le-a transmis că „fiecare decizie” are drept criteriu final „binele” lor și că își propune un sistem „mai stabil, mai demn și mai sigur”. În finalul postării, Rogobete a mulțumit Sorin Grindeanu pentru susținere, precum și liderilor coaliției, afirmând că aceștia „au înțeles specificul sănătății” și au acceptat poziția privind menținerea veniturilor. Declarațiile vin în contextul în care Guvernul României a anunțat luni decizia coaliției privind reforma administrației, menționând amendamente ce vizează, între altele, sănătatea, alături de apărare, ordine publică, siguranță națională, educație și cultură, precum și modificări referitoare la taxe și impozite locale.
O bacterie periculoasă ar putea deveni o nouă armă împotriva cancerului

Oamenii de știință au creat o tulpină slăbită de Listeria monocytogenes care ar putea deveni un tratament inovator împotriva cancerului. Cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley spun că bacteria modificată activează mecanisme puternice ale sistemului imunitar, scrie ScienceBlog. Tulpina, denumită QUAIL, a fost concepută pentru a stimula imunitatea fără a provoca infecții. Descoperirile ar putea deschide un nou capitol în imunoterapia oncologică, axat pe imunitatea înnăscută, nu pe cea adaptativă. De la agent patogen periculos la instrument terapeutic Listeria monocytogenes este o bacterie transmisă prin alimente, cunoscută pentru infecțiile grave pe care le poate provoca. Ea invadează celulele, evită apărarea imună și se răspândește între țesuturi. Profesorul Daniel Portnoy și echipa sa au creat o versiune cu patru mutații genetice. Tulpina modificată, QUAIL, nu mai conține patru gene esențiale pentru progresia bolii. Spre deosebire de versiunile anterioare, QUAIL nu poate supraviețui în sânge, intestin sau vezica biliară. Totuși, poate crește temporar în interiorul celulelor, suficient pentru a declanșa o reacție imună puternică. Cercetătorii cred că această activare țintită ar putea mobiliza în siguranță sistemul imunitar împotriva cancerului. Activarea celulelor T gamma delta Încercările anterioare de a folosi Listeria în terapia cancerului au avut rezultate mixte. Studiile clinice nu au generat răspunsul citotoxic T anticipat. În schimb, cercetătorii au observat activarea celulelor T gamma delta. Acestea fac parte din imunitatea înnăscută. Ele atacă celulele aflate în suferință fără a recunoaște markeri tumorali specifici. Portnoy explică faptul că tumorile creează un mediu imun supresiv. Bacteria modificată ar putea depăși această inhibare. Fiind percepută ca un element străin, Listeria declanșează o activare imună amplă. Această reacție ar putea ajuta organismul să identifice și să elimine celulele canceroase. Siguranță îmbunătățită prin inginerie genetică Problemele de siguranță au oprit terapiile anterioare bazate pe Listeria. Chiar și tulpinile slăbite provocau uneori infecții sistemice. QUAIL rezolvă această problemă prin eliminarea genelor ribC și ribF. Fără ele, bacteria nu poate produce molecule esențiale derivate din vitamina B2 în afara celulelor. În testele de laborator, QUAIL a fost eliminată rapid din sânge și ficat la șoareci. În același timp, a menținut o stimulare imună puternică. Echipa a modificat suplimentar bacteria pentru a activa celulele MAIT. Acestea ar putea consolida și mai mult răspunsul anti-tumoral. Posibile studii clinice la copii cu leucemie Compania Laguna Biotherapeutics intenționează să solicite aprobarea FDA pentru studii clinice. Primul studiu clinic ar putea include copii care au primit transplant de măduvă osoasă. Cercetătorii speră ca QUAIL să stimuleze imunitatea și să prevină recidiva. Dacă rezultatele vor fi pozitive, testările ar putea continua în limfoame, mielom și tumori solide. Deocamdată, terapia a fost testată doar pe șoareci. Specialiștii avertizează că eficiența reală va fi stabilită abia în studiile pe oameni. Totuși, oamenii de știință consideră că reactivarea sistemului natural de alarmă al organismului ar putea redefini tratamentul cancerului.
Analizele de sânge arată în ce măsură diabetul afectează rinichii

Noi cercetări arată că analizele de rutină ale sângelui pot indica modul în care diabetul afectează rinichii cu mult înainte de apariția insuficienței renale, conform ScienceBlog. Oamenii de știință au analizat probe de sânge de la 200 de participanți împărțiți în patru grupuri: pacienți cu afectare renală diabetică, persoane cu diabet fără afectare renală, pacienți cu boală renală non-diabetică și persoane sănătoase. Rezultatele evidențiază tipare biochimice distincte care pot ajuta medicii să înțeleagă mai bine evoluția bolii. Nivelurile de glucoză spun doar o parte din poveste Așa cum era de așteptat, glicemia à jeun (pe nemâncate) a fost crescută la pacienții cu afectare renală diabetică, cu o medie de 179 mg/dL. Hemoglobina glicată a ajuns la 8,1%, indicând luni de control glicemic deficitar. Surprinzător, grupul cu diabet fără afectare renală a înregistrat valori și mai mari ale glicemiei aleatorii, cu o medie de 280 mg/dL. Aceste rezultate sugerează că vârfurile extreme ale glicemiei nu explică singure deteriorarea rinichilor. Deși zahărul din sânge rămâne un factor central, alte dezechilibre metabolice par să influențeze evoluția bolii. Markerii funcției renale indică leziuni clare Cele mai evidente diferențe au apărut la nivelul markerilor de filtrare renală. Creatinina la pacienții cu nefropatie diabetică a avut o medie de 5,67 mg/dL, mult peste valoarea normală, sub 1,2 mg/dL. Azotul ureic din sânge a atins 72 mg/dL, de aproape șase ori peste limitele obișnuite. Acumularea acestor produși reziduali indică o afectare severă a funcției renale. Valorile reflectă deteriorarea glomerulilor (mici „filtre” ale rinichilor) cauzată de stres metabolic prelungit. În schimb, pacienții cu diabet, dar cu rinichi sănătoși, au prezentat markeri de filtrare mult mai stabili. Tipare neașteptate privind lipidele și inflamația Contrar așteptărilor, pacienții cu afectare renală diabetică nu au avut cele mai grave profiluri lipidice. Grupul cu diabet fără afectare renală a prezentat cele mai mari niveluri de colesterol LDL, trigliceride și colesterol total. Pacienții cu afectare renală au avut, în mod surprinzător, concentrații lipidice mai scăzute. Markerii inflamatori au adăugat un plus de complexitate. Proteina C reactivă a fost crescută în ambele grupuri cu boală renală, semnalând inflamație sistemică. În același timp, lactat dehidrogenaza (LDH) a atins cele mai ridicate valori la pacienții cu boală renală non-diabetică, sugerând mecanisme diferite de afectare a țesuturilor. Cercetătorii subliniază că, deși studiul a avut un număr limitat de participanți, tiparele biochimice oferă informații valoroase. Înțelegerea acestor modificări ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a pacienților cu risc crescut. Specialiștii recomandă persoanelor cu diabet să efectueze periodic analize de sânge și să consulte medicul. Evaluarea medicală timpurie este esențială pentru prevenirea leziunilor renale ireversibile.
Cercetătorii dezvăluie cele două vârste la care corpul îmbătrânește brusc

Un studiu realizat în 2024 de Universitatea Stanford a urmărit schimbările celulare timp de șapte ani. Cercetătorii au monitorizat persoane cu vârste între 25 și 75 de ani. Rezultatele au arătat două vârfuri clare în procesul de îmbătrânire, scrie Daily Mail. Profesorul Michael Snyder, expert în genetică, avertizează că trebuie să avem grijă de noi la aceste vârste critice. O alimentație sănătoasă și exercițiile fizice pot reduce impactul îmbătrânirii. Ce se întâmplă în corp la 44 de ani La 40 de ani, organismul începe să proceseze diferit grăsimile și zahărul. Metabolismul lipidic se schimbă, iar nivelul de colesterol crește. Acest lucru poate duce la boli cardiovasculare. În același timp, densitatea oaselor scade. Oasele devin mai fragile și riscul de fracturi crește. Cercetările arată că sănătatea oaselor atinge apogeul la 30 de ani, apoi intră în declin. Până la 40% dintre persoanele peste 50 de ani pot dezvolta osteopenie. Aceasta este forma inițială a subțierii oaselor. Fără măsuri preventive, poate evolua către osteoporoză. Royal Osteoporosis Society atrage atenția că una din două femei și unul din cinci bărbați peste 50 de ani vor suferi fracturi. Este o criză de sănătate publică în creștere. Semne de alarmă la 60 de ani După 60 de ani, organismul procesează diferit carbohidrații. Riscul de diabet de tip 2 crește semnificativ. În prezent, 4,4 milioane de britanici au diabet, iar 1,2 milioane nu știu că suferă de această boală. Douglas Twenefour de la Diabetes UK spune că rezistența la insulină crește odată cu vârsta. Stilul sedentar și pierderea masei musculare agravează situația. Glucoza din sânge nu mai este absorbită eficient de celule. Rinichii încep să funcționeze mai greu. Pierdem aproximativ 1% din funcția renală în fiecare an după 60 de ani. Diabetul este principala cauză a problemelor renale, iar hipertensiunea arterială crește riscurile. Inima devine mai vulnerabilă. Arterele se înțepenesc și se îngustate din cauza acumulării de placă. Riscul de accident vascular cerebral crește considerabil. Ce măsuri poți lua pentru a încetini îmbătrânirea Experții recomandă exerciții de forță cel puțin două zile pe săptămână. Acestea ajută la menținerea masei musculare și la controlul glicemiei. O alimentație bogată în calciu din produse lactate protejează oasele. Suplimentele de vitamina D sunt esențiale. Exercițiile de încărcare, cum ar fi săriturile, stimulează creșterea oaselor. Reduceți carnea roșie și cea procesată la maximum 70 de grame pe zi. Faceți 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână. Renunțați la fumat și limitați alcoolul la maximum 14 unități săptămânal. Controalele medicale regulate în aceste perioade critice pot preveni problemele grave de sănătate.
Postul intermitent este sau nu mai eficient decât dietele? Ce arată datele unui nou studiu

Postul intermitent nu este mai eficient decât dietele convenționale pentru a scădea în greutate, potrivit unei analize ample a dovezilor științifice. La baza acestei noi constatări s-au aflat 22 de studii din întreaga lume, incluzând 1.995 de participanți din America de Nord, Europa, China, Australia și America de Sud. Studiile au examinat mai multe forme de post intermitent, inclusiv postul în zile alternate, postul periodic și alimentația cu restricții de timp. Majoritatea studiilor au urmărit participanții timp de până la 12 luni, notează Medical Xpress. Datele analizate arată că persoanele supraponderale sau obeze au slăbit la fel de mult urmând sfaturile alimentare tradiționale, ca și atunci când au încercat postul intermitent. „Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi una dintre mai multe opțiuni pentru controlul greutății. Postul intermitent produce probabil rezultate similare cu abordările dietetice tradiționale pentru pierderea în greutate. Nu pare clar mai bun, dar nici mai rău”, a declarat dr. Luis Garegnani, autorul principal, potrivit The Guardian. Obezitatea, una dintre cauzele principale de deces în țările cu venituri ridicate De asemenea, exceptând beneficiile minime pentru pierderea în greutate, cercetătorii nu au găsit alte dovezi solide referitor la faptul că postul intermitent îmbunătățește calitatea vieții oamenilor mai mult decât alte diete. Rezultatele studiului pot oferi anumite indicii, însă cercetătorii subliniază că acestea nu pot extrapolate la întreaga populație, întruât pot varia în funcție de sex, vârstă, origine etnică sau stare de sănătate. Obezitatea a devenit una dintre principalele cauze de deces în țările cu venituri ridicate. În 2022, 2,5 miliarde de adulți erau supraponderali. Dintre aceștia, 890 de milioane sufereau de obezitate.
Numărul cazurilor de cancer, în creștere în UE. Care sunt cele mai întâlnite tipuri de cancer la femei și la bărbați

Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, cu impact social şi economic tot mai mare. Țările membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţia, diagnosticarea cancerului și tratament. Un nou raport al OCDE arată că în 2024 au existat 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în toate țările membre UE. Potrivit Euronews, din 2000 și până în prezent, numărul de cazuri noi de cancer a crescut cu aproximativ 30% atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Estimările, în aceste condiții, sunt îngrijorătoare: până în 2040, sunt preconizate 500.000 de cazuri noi. La femei, jumătate din cazurile de cancer au fost reprezentate de trei tipuri de malignitate: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%). Pe de altă parte, la bărbați, cele mai frecvente au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%). Raportul mai arată că rata cazurilor noi de cancer în raport cu populația a crescut cu 16% în ultimele două decenii. Creșterea se explică prin detectarea crescută a cancerului tiroidian, dar și pentru schimbarea tiparelor reproductive pentru cancerul de sân. În cazul femeilor cu vârste între 15 şi 49 de ani, evoluţia numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferenţa totală a incidenţei observată după anul 2000. Cea mai mare incidență a cancerului tiroidian la femeile tinere a fost înregistrată în Cipru, Croația și Italia. Pe de altă parte, în cazul bărbaților, incidența cancerului testicular și a melanomului cutanat cu debut precoce a crescut cu +3,7 la 100.000 și, respectiv, +2,8 la 100.000 între 2000 și 2022. Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Olanda şi Polonia. Cheltuielile pentru oncologie au crescut Potrivit Euronews, un raport din 2025 al Institutului Suedez pentru Economie în Sănătate a estimat că, în 2023, Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia alocau în jur de 4% pentru cancer din cheltuielile pentru sănătate. La polul opus, Franța, Germania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România au alocat aproximativ 8% pentru cancer din cheltuielile destinate sectorului sănătății. La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 şi au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Creșteri mai rapide s-au înregistrat în Europa Centrală și de Est.
Un nutriționist dezvăluie care sunt cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac când vor să slăbească

Luke Hanna, un nutriționist care este urmărit de peste 90.000 de persoane pe rețelele sociale, spune, pentru The Independent, că „există multe informații eronate despre nutriție”. Acesta a numit și cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac în privința dorinței de a slăbi. Setarea unor obiective nerealiste Hanna a subliniat că multe persoane care decid să acționeze pentru a scădea în greutate își stabilesc obiective nerealiste. „Dacă ne stabilim obiective imposibil de atins, poate fi descurajant când nu le atingem. Este important să ne amintim că și îmbunătățirile mici, treptate, sunt foarte benefice în timp”, a spus nutriționistul pentru sursa citată. Acesta recomandă consumul de pește, creșterea aportului de fibre, consumul în plus de proteine, creșterea numărului zilnic de pași, dar și două antrenamente de forță pe săptămână. Dietele restrictive De-a lungul anilor, diverse diete restrictive au fost pe rând în centrul atenției. Actualul vinovat este dieta carnivoră, care cuprinde în principal produse de origine animală, iar în acest caz, Hanna recomandă prudență. „Dieta carnivoră este o rețetă pentru dezastru pe termen lung. Poate avea un impact grav asupra sănătății oamenilor”, a spus Hanna pentru The Independent. Nutriționistul a subliniat că „zeci de ani de studii” au asociat dietele bogate în produse de origine animală cu mai multe efecte negative asupra sănătății. El a dat drept exemplu dozele mari de grăsimi saturate pe care le furnizează dieta carnivoră, care pot contribui la depozitarea preferențială a grăsimii viscerale, precum și la creșterea riscului de boli cardiace. Hanna recomandă diete echilibrate, care conțin în principal ingrediente sănătoase, integrale, în cantități moderate – nici prea mult, nici prea puțin. Ignorarea sfaturilor bune pentru că sunt plictisitoare Nutriționistul se referă, în acest sens, la acele recomandări privind consumul de fructe, legume, cereale, fibre și surse de proteine cu un conținut redus de grăsimi saturate, un consum redus de alcool și zaharuri rafinate. Pentru a contracara acest lucru, Hanna subliniază că este esențială conștientizarea. „De obicei, le cer clienților să țină un jurnal alimentar sincer și precis timp de o săptămână. (…) De exemplu, dacă ai probleme cu gustările sau cu mâncatul din cauza stresului, poți identifica momentele din zi în care se întâmplă acest lucru. Odată ce ai aflat acest lucru, poți veni cu câteva strategii pentru a contracara problema”, a spus Hanna. Considerarea alimentelor ca fiind „bune” și „rele” Multe persoane care încearcă să slăbească se simt vinovate atunci când ies la o cină copioasă în oraș, consumă ciocolată sau o înghețată. Hanna subliniază că modul în care mănânci în mod constant este cel mai important pentru sănătatea ta pe termen lung și nu „micile scăpări”. „Nu este benefic pentru oameni să se simtă vinovați pentru că se bucură de mâncare. Dacă e să fie ceva, etichetarea mâncării ca fiind „bună” și „rea” sau „curată” și „murdară” nu face decât să înrăutățească relația ta cu ea și să creeze cicluri de restricții și excese”, afirmă nutriționistul pentru sursa citată. Potrivit acestuia, este mult mai bine să adopți o mentalitate care îți permite să te bucuri de toate alimentele cu moderație. Prioritizarea pierderii de grăsime în detrimentul condiției fizice „Excesul de grăsime corporală poate crește riscul de boli cronice pe termen lung. Asta nu înseamnă că greutatea ta este singurul lucru care contează pentru sănătatea ta”, subliniază Hanna. Acesta aduce în discuție o meta-analiză din British Journal of Sports Medicine, în care se menționează că un nivel mai ridicat de condiție fizică poate reduce riscurile asociate cu supraponderalitatea și obezitatea. „Oamenii trebuie să știe că exercițiile fizice sunt o opțiune fantastică, indiferent dacă vă ajută să slăbiți sau nu. Este unul dintre cele mai importante pârghii pe care le puteți acționa pentru a vă îmbunătăți sănătatea”, a completat nutriționistul. Considerarea tuturor alimentelor procesate ca fiind dăunătoare pentru sănătate Este cunoscut faptul că alimentele procesate au un impact negativ asupra sănătății dacă sunt consumate într-o cantitate mare. Totuși, aici există o nuanță. Hanna face referire la o analiză din 2024 publicată în revista medicală The Lancet, care sugerează că anumite subgrupuri de alimente ultraprocesate sunt mai dăunătoare pentru sănătate decât altele. „Nu este de mirare că produsele precum băuturile îndulcite cu zahăr și carnea procesată sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Alte alimente care sunt considerate tehnic procesate, cum ar fi anumite tipuri de iaurturi, pâine integrală, cereale și chiar gustări sărate, conțin și factori benefici, cum ar fi proteine, fibre, minerale, acid fenolic și alți micronutrienți”, a conchis Hanna.