Etichetă: Sănătate

Ce este virusul Nipah și de ce autoritățile se tem de o epidemie

Autoritățile sanitare din Asia sunt în stare de alertă sporită după ce India a confirmat noi cazuri de virus Nipah, potrivit TheGuardian. Boala rară, dar extrem de letală, a determinat introducerea controalelor în aeroporturi și a măsurilor de supraveghere de urgență în mai multe țări. Oficialii afirmă că focarul este, deocamdată, ținut sub control, însă istoricul virusului determină sistemele de sănătate să rămână prudente. Virusul Nipah este o boală zoonotică, transmisă de la animale la oameni, în principal prin lilieci frugivori și porci. Oamenii se pot infecta prin contact direct cu animale infectate, alimente contaminate sau fluide corporale. Virusul se poate transmite și de la om la om, ceea ce face focarele dificil de controlat. Simptomele apar, de regulă, după o perioadă de incubație de patru până la paisprezece zile. Primele semne includ febră ridicată, dureri de cap, greață, vărsături și dificultăți de respirație. În cazurile grave, infecția poate evolua către pneumonie sau encefalită, o inflamație periculoasă a creierului care poate provoca convulsii, confuzie și comă. Organizația Mondială a Sănătății clasifică virusul Nipah drept agent patogen cu prioritate ridicată, deoarece nu există un vaccin aprobat sau un tratament specific. Rata de mortalitate variază între 40% și 75%, fiind semnificativ mai mare decât în cazul multor epidemii virale recente. Un istoric al focarelor recurente în Asia Virusul Nipah a fost identificat pentru prima dată în 1998, în timpul unui focar apărut în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. De atunci, cazuri au fost raportate frecvent în Asia de Sud și de Sud-Est, inclusiv în India, Bangladesh și Filipine. India a înregistrat primul caz de Nipah în 2001, în statul Bengalul de Vest. Focare majore au avut loc și în Kerala, unde virusul a provocat mai multe decese în 2018 și în anii următori. În Bangladesh, aparițiile repetate au fost asociate cu consumul de sevă crudă de palmier de curmal, contaminată de lilieci frugivori. Cum reacționează autoritățile la cele mai recente cazuri Oficialii din domeniul sănătății din India au anunțat că aproape 200 de persoane care au intrat în contact apropiat cu pacienții infectați au fost testate, fără a fi identificate cazuri suplimentare. Supravegherea intensificată și testarea rapidă în laborator au contribuit la prevenirea răspândirii virusului. Între timp, țări precum Thailanda, Vietnam și Indonezia au intensificat controalele în aeroporturi pentru pasagerii sosiți din India. Autoritățile subliniază că situația este sub control, însă monitorizarea continuă rămâne esențială din cauza potențialului epidemic al virusului.

Vinul roșu, între mit și știință: Ce impact are cu adevărat asupra sănătății

Vinul roșu a fost asociat de mult timp cu longevitatea, mai ales în regiunile cunoscute pentru speranța mare de viață. Totuși, analize recente ale experților sugerează că legătura este mai complexă decât pare, scrie HuffPost. Cercetătorii spun că stilul de viață, nu vinul în sine, explică probabil de ce unii consumatori trăiesc mai mult. De ce vinul roșu a fost asociat cu viața lungă Ideea că vinul roșu susține longevitatea a câștigat popularitate odată cu studiile despre așa-numitele „Zone Albastre”. În locuri precum Sardinia și Ikaria, mulți centenari consumă regulat cantități mici de vin roșu. Aceste comunități au însă și diete bogate în alimente vegetale, relații sociale solide și activitate fizică zilnică. Experții atrag atenția că, în aceste regiuni, consumul de vin are loc într-un context general sănătos. Vinul este, de obicei, băut la masă, lent și în cadru social, nu în mod izolat. Acest tipar ar putea conta mai mult decât vinul în sine. Ce arată de fapt cercetările Dovezile științifice leagă constant consumul excesiv de alcool de riscuri serioase pentru sănătate. Dezbaterea se concentrează asupra efectelor consumului redus sau moderat. Unele studii sugerează că persoanele care beau ocazional pot trăi ușor mai mult decât abstinenții sau marii consumatori. Cercetătorii explică acest efect mai ales printr-un risc cardiovascular mai scăzut. Cantitățile mici de alcool pot crește colesterolul „bun” și pot reduce ușor tensiunea arterială. Aceste beneficii nu sunt specifice vinului roșu și apar și în cazul altor băuturi alcoolice. Afirmațiile privind antioxidanții din vinul roșu, precum polifenolii, rămân neconfirmate. Majoritatea studiilor indică faptul că nivelurile din vin sunt prea mici pentru a avea efecte majore. Riscurile pe care experții le subliniază Specialiștii avertizează că alcoolul este un cancerigen cunoscut. Chiar și cantitățile mici cresc riscul de cancer, în special mamar și digestiv. Din această perspectivă, nu există un nivel complet sigur de consum. Potențialul de dependență al alcoolului complică mesajele de sănătate publică. Moderația este dificil de menținut, iar tiparul de consum contează la fel de mult ca volumul. Consumul excesiv anulează orice posibil beneficiu cardiovascular. Ce înseamnă acest lucru pentru longevitate Experții sunt de acord că longevitatea depinde mult mai mult de alimentație, mișcare, relații și gestionarea stresului. Dacă vinul are vreun rol, acesta este secundar față de acești factori. Cei care aleg să consume alcool ar trebui să o facă conștient și în cantități mici.

O cereală banală îți scade colesterolul rău în doar două zile / Studiul care-ți dă peste cap tot ce știai despre slăbit

Banalul ovăz are o calitate excepțională, pe care cel mai recent studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Communications îl ridică în slăvi: reduce semnitifcativ nivelul de colestorol rău (LDL) doar în două zile de consum. Acesta este rezultatul unei cercetări care a vrut să investigheze efectele pe termen scurt ale unei diete bazate în proporție ridicată pe banalul ovăz. Cercetarea, condusă de o echipă internațională de oameni de știință, s-a bazat pe două intervenții dietetice controlate în rândul persoanelor du sindrom metabolic – o afecțiune comună, caracterizată prin obezitate, dislipidemie, tensiune arterială crescută și dereglări ale glicemiei, asociată riscului de diabet 2 și boli cardiovasculare. Testele clinice au fost conduse pe două grupuri Pe unul cu regim pe termen scurt cu dietă cu ovăz, celălalt – regim moderat de ovăz pe durata a șase săptămâni. Rezultatele au indicat că ambele diete au dus la creșterea nivelului în sânge al anumitor compuși fenolici – produse de bacteriile intestinale în urma digestiei ovăzului – cum ar fi acidul ferulic și dihidroferulic. Aceste schimbări au fost asociate cu scăderea colesterolului total și a colesterolului LDL („rău”), în special după un consum ridicat de ovăz pe termen scurt. Rolul microbiomului intestinal Studiul sugerează că efectele benefice ale ovăzului asupra profilului lipidic nu se datorează doar fibrei binecunoscute (beta-glucan), ci și interacțiunii dintre ovăz și microbiomul intestinal. Metabolitele fenolice produse de bacterii par să joace un rol semnificativ în modul în care ovăzul influențează metabolismul colesterolului. Aceste mici șocuri alimentare pot influența funcția metabolică în bine Descoperirile susțin ideea că intervențiile alimentare pot modifica nu doar aportul de nutrienți, ci și funcția metabolică prin influența asupra microbiotei. Aceasta deschide o perspectivă mai largă asupra modului în care dieta poate fi utilizată în prevenirea și gestionarea afecțiunilor metabolice precum dislipidemia sau sindromul metabolic. În loc de concluzii, autorii spun că o dietă bogată în ovăz poate fi un instrument eficient și relativ simplu pentru îmbunătățirea sănătății metabolice, inclusiv prin reducerea colesterolului, iar efectele pare să fie mediate de microbiomul intestinal.

Care este obiceiul de dimineață care poate prelungi viața, potrivit unui cardiolog

Rezultatele analizelor sunt adesea privite ca efectul unor ani de obiceiuri sănătoase sau nesănătoase. Însă, un cardiolog susține că ceea ce se întâmplă înainte de micul dejun poate avea un impact surprinzător de puternic, scrie HindustanTimes. Potrivit lui Sanjay Bhojraj, comportamentele simple de dimineață pot remodela, în timp, indicatori-cheie ai sănătății. De ce diminețile stabilesc semnalele de sănătate ale organismului Dr. Bhojraj explică faptul că mulți pacienți subestimează influența primelor ore ale zilei asupra metabolismului și stresului. Hormonii de stres ating un vârf dimineața, iar instabilitatea glicemiei poate începe chiar înainte de prima masă. O rutină matinală gestionată greșit poate compromite o zi altfel sănătoasă, spune el. După peste două decenii în cardiologie și medicină funcțională, Dr. Bhojraj a observat un tipar clar. Organismul răspunde puternic la semnalele biologice primite la începutul fiecărei zile. Accentul cade pe stabilirea unui echilibru între stres, glicemie și metabolism încă din primele ore ale zilei. Acest echilibru este susținut prin: Reducerea stimulilor de stres imediat după trezire, în condițiile în care organismul produce natural cortizol dimineața, iar stresul suplimentar amplifică dezechilibrele. Stabilizarea glicemiei înainte de micul dejun, pentru a evita un start haotic al zilei și variațiile nivelului de zahăr din sânge. Respectarea ritmului biologic natural, deoarece corpul reacționează mai bine la semnale coerente, transmise zilnic la aceleași ore. Crearea unui început de zi predictibil pentru organism, unde consistența contează mai mult decât intensitatea. Aceste semnale pot influența nivelul de energie, inflamația, stocarea grăsimilor și capacitatea de recuperare. Cum un singur obicei a schimbat întregul profil sanguin În cadrul programelor sale, Dr. Bhojraj și echipa sa analizează constant analizele de sânge și evoluția săptămânală a indicatorilor de sănătate. Ei identifică frecvent aceleași probleme ascunse, inclusiv răspunsuri dereglate la stres și sincronizare metabolică deficitară. Aceste dezechilibre apar adesea chiar și la pacienți care urmează diete stricte și programe intense de exerciții. Prin corectarea semnalelor de la începutul zilei, cu ajutorul unui obicei matinal simplu, pacienții au observat îmbunătățiri constante. Schimbările raportate includ mai multă energie în câteva săptămâni, o recuperare mai bună și pierdere graduală de grăsime. Important este că aceste beneficii au apărut fără diete extreme sau schimbări agresive de stil de viață. O altă perspectivă asupra longevității Dr. Bhojraj subliniază că sănătatea pe termen lung nu înseamnă optimizare continuă sau efort suplimentar. În schimb, el consideră că longevitatea depinde de transmiterea semnalelor biologice corecte, la momentul potrivit. „Longevitatea nu înseamnă să faci mai mult, ci să trimiți semnalele corecte, încă de dimineață”, spune el.

Ce au în comun persoanele care postează frecvent citate motivaționale, potrivit psihologilor

Este ușor să treci rapid peste citatele motivaționale din social media, însă, psihologii sugerează că aceste postări transmit mai mult decât o simplă doză de optimism, scrie GlobalEnglishEditing. Cercetările arată că persoanele care distribuie frecvent conținut inspirațional prezintă trăsături psihologice constante, legate de optimism, empatie și dezvoltare personală. În loc să caute atenție, multe dintre ele exprimă tendințe emoționale și sociale mai profunde. Optimismul și conștientizarea emoțională le influențează comportamentul Psihologii asociază distribuirea frecventă a citatelor inspiraționale cu optimismul dispozițional, o trăsătură stabilă care influențează modul în care oamenii interpretează evenimentele vieții. Persoanele optimiste fac față mai bine stresului și își păstrează speranța în perioadele de incertitudine. Această perspectivă se reflectă adesea în mesajele pe care le aleg. De asemenea, aceste persoane tind să aibă un nivel mai ridicat de inteligență emoțională. Sunt mai atente la propriile emoții și la cele ale celor din jur, ceea ce le permite să sesizeze momentele în care este nevoie de încurajare. Postarea unor mesaje pozitive devine astfel o formă discretă de sprijin emoțional pentru comunitatea lor. Dorința de a ajuta și de a rămâne echilibrate în fața dificultăților O altă trăsătură definitorie este motivația empatică. Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de empatie sunt mai predispuse la gesturi altruiste, inclusiv la distribuirea unor cuvinte de încurajare. Mulți nu postează pentru validare, ci din dorința sinceră de a-i ajuta pe alții să se simtă mai puțin singuri. În același timp, citatele inspiraționale pot funcționa ca un mecanism de autoreglare. Psihologia sugerează că interacțiunea cu mesaje pozitive ajută la consolidarea rezilienței în perioade dificile. Astfel, distribuirea citatelor poate reflecta perseverență tăcută, nu o stare permanentă de fericire. Mentalitatea de creștere și conexiunea socială autentică Persoanele care distribuie conținut motivațional manifestă adesea o orientare clară spre dezvoltare personală. Ele cred că schimbarea este posibilă la orice vârstă și caută sens prin învățare și reflecție. Interacțiunea cu idei inspiraționale întărește această mentalitate și susține bunăstarea pe termen lung. În cele din urmă, distribuirea citatelor este un act social, bazat pe conexiune. Aceste persoane caută sens comun, nu atenție, folosind cuvintele ca punte către reflecție și dialog. Psihologii observă că astfel de comportamente consolidează legăturile sociale și sentimentul de comunitate online. Într-un spațiu digital adesea criticat pentru superficialitate, citatele inspiraționale pot semnala profunzime emoțională, reziliență și o dorință autentică de conectare.

Un endocrinolog dezvăluie secretul orezului alb

„Primul lucru pe care trebuie să-l aveți în vedere este că ambele sunt alimente reale, nu se poate da vina pe orez pentru diabet, obezitate, hipertensiune, sindrom metabolic”, indică Rosero într-una dintre publicațiile sale pe rețelele sociale, citat de El Economista. Diferența de indice glicemic Principala diferență dintre orezul alb și cel integral este indicele glicemic. Acesta este puțin mai ridicat în cazul orezului alb decât în cazul celui integral. Orezul alb are un indice glicemic de 60, în timp ce cel integral are o valoare de 50. Indicele glicemic reprezintă capacitatea unui aliment de a crește nivelul zahărului din sânge. „În acest caz, orezul integral are jumătate din capacitatea de a crește glicemia față de pâine”, explică endocrinologul. Condiția esențială pentru consumul orezului alb Dacă vă place orezul alb, puteți continua să îl consumați, dar cu o singură condiție: niciodată pe stomacul gol. Rosero recomandă să consumați orezul la sfârșit, consumând mai întâi proteine, legume și carbohidrați. „Desigur, nu exagerați”, avertizează medicul. Arsenicul din orezul brun Deși orezul brun are mai multe beneficii pentru sănătate, una dintre problemele acestui aliment este concentrația sa de arsenic. Acest tip de cereale concentrează cantități mari de arsenic, deoarece este absorbit din apă din cauza cultivării în condiții de inundație. Arsenicul se acumulează în special în tărâțe și germeni, părți care nu sunt îndepărtate, spre deosebire de orezul alb. „Da, este adevărat că are un pic mai mult arsenic. Cu toate acestea, un proces adecvat de spălare înainte de gătire și gătirea cu apă abundentă reduce până la 70% concentrația acestuia”, informează endocrinologul. Varietatea surselor de carbohidrați Rosero subliniază importanța variației surselor de carbohidrați. „Evident, nu vom trăi doar cu orez, trebuie să variem carbohidrații”, sfătuiește medicul. Orezul este unul dintre alimentele de bază ale gastronomiei din întreaga lume. Pe lângă faptul că se combină ușor cu alte alimente, are și o mulțime de proprietăți și beneficii pentru sănătate. În prezent se cunosc aproximativ șapte mii de soiuri de orez. Cele mai consumate și cunoscute sunt orezul alb și cel integral.

Studiu: Consumatorii de carne pot avea șanse mai mari să ajungă la 100 de ani

Un nou studiu sugerează că adulții în vârstă care consumă carne ar putea avea șanse mai mari să trăiască peste 100 de ani. Concluziile vin însă cu avertismente importante legate de îmbătrânire, greutate corporală și nevoi nutriționale, potrivit ScienceAlert. Cercetătorii subliniază că rezultatele nu anulează deceniile de dovezi care susțin beneficiile dietelor bazate pe plante. Ce a arătat studiul Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste. Participanții au făcut parte din Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, un studiu început în 1998. Până în 2018, adulții care evitau carnea au fost mai puțin predispuși să devină centenari decât cei care o consumau. La prima vedere, rezultatele par să contrazică studiile care leagă dietele vegetariene de un risc mai scăzut de boală. Alimentația pe bază de plante a fost asociată constant cu rate mai mici de boli cardiovasculare, diabet și obezitate. Cercetătorii avertizează însă că vârsta joacă un rol esențial în interpretarea acestor date. De ce contează vârsta și greutatea Nevoile nutriționale se schimbă semnificativ la vârste înaintate. Necesarul energetic scade, iar masa musculară, densitatea osoasă și apetitul se diminuează adesea. Aceste schimbări cresc riscul de subnutriție și fragilitate la persoanele foarte în vârstă. Important este că probabilitatea mai mică de a ajunge la 100 de ani a fost observată doar la persoanele subponderale care nu consumau carne. Nu a fost identificat un risc crescut în rândul adulților în vârstă care aveau o greutate sănătoasă. Subponderalitatea la vârste înaintate este deja asociată cu mortalitate mai ridicată și fragilitate. Rolul nutrienților de origine animală Asocierea a dispărut în cazul adulților în vârstă care consumau pește, lactate sau ouă. Aceste alimente furnizează proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D, esențiale pentru sănătatea mușchilor și a oaselor. Cercetătorii sugerează că aportul moderat de alimente de origine animală poate preveni pierderea masei musculare la vârste foarte înaintate. Fiind un studiu observațional, rezultatele indică o corelație, nu o relație de cauzalitate. Experții spun că datele se aliniază așa-numitului „paradox al obezității”, potrivit căruia o greutate ușor mai mare poate favoriza supraviețuirea la vârste înaintate.

Descoperire șoc: Parazitul cerebral care infectează miliarde de oameni nu doarme

Studiul, publicat în Nature Communications, aruncă o nouă lumină asupra modului în care parazitul provoacă boli. Descoperirea explică de ce infecția a rămas atât de greu de eliminat cu tratamentele existente. Timp de mulți ani, oamenii de știință au presupus că fiecare chist adăpostea un singur tip uniform de parazit, care rămânea inactiv până când se trezea la viață. Folosind analize avansate ale celulelor individuale, echipa de la UC Riverside a descoperit că această presupunere era greșită. Cercetările arată că fiecare chist conține cel puțin cinci subtipuri de paraziți, fiecare îndeplinind funcții biologice diferite. „Chistul nu este doar un ascunziș liniștit, ci un centru activ cu diferite tipuri de paraziți orientați spre supraviețuire, răspândire sau reactivare”, a spus Emma Wilson, profesor de științe biomedicale la Facultatea de Medicină a UCR și autor principal al studiului. Cum se transmite toxoplasmoza Oamenii iau cel mai adesea toxoplasmoza prin consumul de carne insuficient preparată sau prin contactul cu solul contaminat sau fecalele pisicilor. Odată ajuns în organism, parazitul evită detectarea prin formarea de chisturi microscopice, în principal în creier și țesutul muscular. În majoritatea cazurilor, persoanele infectate nu prezintă niciodată simptome vizibile. Chiar și așa, parazitul rămâne în organism pe tot parcursul vieții, închis în chisturi care pot conține sute de paraziți. Reactivarea provoacă boli grave Formele latente pot deveni active din nou mai târziu, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit. Procesul duce uneori la complicații grave care afectează creierul sau ochii. Când chisturile se reactivează, bradizoitele se transformă în tahizoite care se multiplică rapid și se deplasează prin organism. Acest proces poate provoca encefalită toxoplasmică (leziuni neurologice) sau toxoplasmoză retiniană (pierderea vederii). Infecția în timpul sarcinii prezintă riscuri suplimentare. Parazitul poate cauza probleme grave de sănătate pentru bebelușii în dezvoltare, cu sistem imunitar imatur. Structura chisturilor Toxoplasma Chisturile se dezvoltă treptat pe măsură ce sistemul imunitar exercită presiune asupra parazitului. Fiecare chist este înconjurat de un perete protector și conține sute de paraziți cu creștere lentă, cunoscuți sub numele de bradizoite. Deși chisturile sunt microscopice, ele sunt relativ mari în comparație cu alți agenți patogeni intracelulari, ajungând până la 80 de microni în diametru. Bradizoitele individuale măsoară aproximativ cinci microni în lungime. Aceste chisturi se găsesc cel mai frecvent în neuroni, dar apar frecvent și în mușchii scheletici și cardiaci. Oamenii se infectează adesea prin consumul de carne insuficient preparată, care conține aceste chisturi. Tratamentele actuale nu pot elimina chisturile Wilson a remarcat că medicamentele actuale pot controla forma cu creștere rapidă a parazitului responsabil de boala acută, dar nu pot elimina chisturile. „Prin identificarea diferitelor subtipuri de paraziți din interiorul chisturilor, studiul nostru identifică care dintre aceștia sunt cei mai susceptibili să se reactiveze și să provoace daune”, a spus ea. „Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care eforturile anterioare de dezvoltare a medicamentelor au întâmpinat dificultăți și sugerează ținte noi, mai precise, pentru terapiile viitoare”. Redefinirea ciclului de viață „Timp de decenii, ciclul de viață al Toxoplasma a fost înțeles în termeni excesiv de simpliști”, a spus Wilson. „Cercetarea noastră contestă acest model. În loc de o populație uniformă, chisturile conțin cel puțin cinci subtipuri distincte de bradizoite. Deși toate sunt clasificate ca bradizoite, ele sunt funcțional diferite, cu subseturi specifice pregătite pentru reactivare și boală.” Cercetarea schimbă modul în care percepem chistul Toxoplasma. Wilson speră că descoperirile vor determina o schimbare de orientare în cercetarea acestei boli infecțioase răspândite.

Cercetătorii au descoperit efectul real al somnului de după-amiază. Rezultatele sunt neașteptate

Un pui de somn rapid a fost asociat cu mai multe beneficii pentru sănătate. E vorba de stimularea creativității, îmbunătățirea abilităților parentale și creșterea bucuriei. Acum, noi cercetări arată cum creierul beneficiază de pe urma siestei de după-amiază. Somnul de după-amiază are mai multe beneficii pentru sănătate. Crește bucuria, avem mai multă creativitate și sunt îmbunătățite funcțiile cognitive. Studii anterioare au arătat că un pui de somn energizant poate preveni micșorarea creierului. Poate, de asemenea, îmbunătăți funcțiile cognitive pe măsură ce îmbătrânim. Până și o odihnă scurtă poate ajuta creierul să se recupereze Iar un studiu recent publicat în revista NeuroImage arată că până și o odihnă scurtă poate ajuta creierul să se recupereze și să-și îmbunătățească capacitatea de învățare. Sunt efecte despre care se credea anterior că apar doar după o noapte întreagă de somn. După un pui de somn de 45 de minute, conexiunile sinaptice din creier — conexiunile dintre celulele nervoase — s-au putut recupera. Erau și mai bine pregătite să asimileze conținut nou. Creierul nostru este activ în mod constant pe tot parcursul zilei. Poate ajunge chiar la un punct de saturație în care capacitatea sa de a învăța lucruri noi scade în timp. Cu toate acestea, orice perioadă de odihnă poate ajuta mintea să se recupereze și să se reseteze fără a pierde informațiile acumulate anterior. Problemele ocazionale de somn nu duc automat o scădere a performanței Cercetătorii au subliniat, de asemenea, că problemele ocazionale de somn nu determină automat o scădere a capacității de învățare sau a performanței. Există însă câteva sfaturi de care trebuie să țineți cont pentru a profita la maxim de un pui de somn scurt. Un studiu a descoperit că somnul de prânz permite creierului să se recupereze complet pentru a funcționa mai bine și a învăța informații noi. Deși studiul s-a concentrat pe somnul de prânz de aproape o oră, este recomandat să păstrați perioadele de odihnă din timpul zilei scurte și plăcute. Pui de somn de până la 20 de minute „Un pui de somn scurt, de până la aproximativ 20 de minute, în timpul perioadei de siestă a zilei (între 13:00 și 15:00), poate fi util pentru îmbunătățirea cognitivității și a stării de veghe”, a declarat dr. Thomas Michael Kilkenny, directorul Institutului de Medicină a Somnului de la Spitalul Universitar Northwell Staten Island, pentru The Post. „Orice durată mai lungă poate declanșa inerția somnului, dorința creierului de a continua să doarmă”, a spus Kilkenny. Somnul mai lung poate duce la un indice de masă corporală mai mare. Poate duce la tensiune arterială mai ridicată și o prevalență crescută a sindroamelor metabolice legate de obezitate, diabet și boli de inimă. De asemenea, poate afecta ora mesei și ora de culcare, amânându-le și provocând o creștere a consumului. De asemenea, este recomandat să vă întindeți și să vă odihniți într-o cameră răcoroasă și întunecată. Asta semnalează corpului că este timpul să doarmă. „Dacă este prea cald sau prea rece, va fi mai greu să adormiți”, a remarcat Kilkenny. „De asemenea, dacă în cameră este prea luminată, acest lucru ne poate împiedica să adormim”. Asigurați-vă că vă simțiți confortabil, atât în ceea ce privește îmbrăcămintea, cât și locația, cum ar fi un pat sau o canapea confortabilă. Cofeina ar trebui evitată Unii experți, însă, susțin că patul nu este potrivit pentru o siestă scurtă. Canapeaua este combinația perfectă de confort, fără a încuraja un somn prea lung. Cofeina ar trebui, de asemenea, evitată la mijlocul după-amiezii, pentru a nu perturba somnul, fie că este vorba de un pui de somn sau de somnul de noapte. „Cofeina este un stimulent și, ca atare, va reduce nevoia noastră de a dormi. Cu toate acestea, când efectul cofeinei dispare, putem experimenta o cădere bruscă, când ne simțim foarte somnoroși”, a spus Kilkenny.

Cifre alarmante: tot mai mulți copii sunt afectați de această problemă gravă

Sănătatea dentară la această vârstă nu este doar o problemă estetică, ci poate avea și un impact pe termen lung asupra dezvoltării întregului organism. Starea dinților la o vârstă foarte fragedă spune multe despre obiceiurile de îngrijire dentară și eficacitatea prevenirii. Carii dentare, deteriorarea prematură a dinților de lapte și pierderea dinților sunt probleme care pot fi în mare parte prevenite cu o atenție regulată, controale stomatologice pediatrice adecvate și o educație conștientă, potrivit Bild. Din ce cauză se strică dinții Dinții copiilor se strică cel mai adesea din cauza rutinei inadecvate de îngrijire dentară. Se strică din cauza consumului frecvent de alimente și băuturi zaharoase și a supravegherii insuficiente din partea părinților. În multe cazuri, îngrijirea dinților de lapte este subestimată, chiar dacă starea lor are un impact direct asupra sănătății dinților permanenți. Dinții de lapte sunt deosebit de vulnerabili între vârsta de 3 și 6 ani. Atunci, copiii sunt mai independenți, dar încă nu sunt capabili să se spele pe dinți corect și temeinic. În această perioadă, controalele regulate și asistența părinților sunt esențiale pentru prevenirea cariilor dentare. Cariile dentare pot fi prevenite la copiii de vârstă preșcolară prin periajul dinților de două ori pe zi, utilizarea unei paste de dinți cu fluor și o alimentație sănătoasă. Controlul stomatologic regulat și învățarea tehnicilor corecte de la o vârstă fragedă joacă, de asemenea, un rol important. Grădinița este și ea importantă în dezvoltarea obiceiurilor de îngrijire dentară. Perierea dinților în grup, sesiunile de demonstrație și implicarea profesioniștilor pot ajuta copiii să considere îngrijirea dentară ca o parte naturală a rutinei lor zilnice. Potrivit specialiștilor, copiii ar trebui să meargă la dentist cel puțin o dată pe an. Ideal ar fi la fiecare șase luni. Controlul regulat permite depistarea timpurie a problemelor, înainte de a fi necesară o intervenție mai serioasă. Cum se poate învăța spălatul corect pe dinți? Spălatul corect pe dinți poate fi învățat cu ajutorul poveștilor, cântecelor sau aplicațiilor pentru spălatul pe dinți. Experiențele pozitive îi ajută pe copii să se bucure de îngrijirea dentară zilnică și să o efectueze în mod independent. Potrivit unui grup de lucru din Germania, pentru îngrijirea dentară a tinerilor, aproximativ jumătate dintre copii sunt afectați de carii. În 2024, dinții a peste 27% dintre copiii de șase ani necesitau tratament, iar aproape 15% dintre ei fuseseră deja tratați.