Sfaturile unui pediatru: Tusea e bună, încurajați copilul să tușească puternic, iar pentru tratament nu folosiți Facebook
Medicul pediatru Patricia Badea a oferit câteva explicații despre tusea copiilor în condițiile în care sezonul rece se apropie. Explicațiile au fost oferite pe Facebook. „Tusea e bună!! E un reflex al plămânilor să elimine mizeriile și să reacționeze la stimuli”, a scris Badea adăugând că tusea copiilor este de două feluri. „Uscată, seacă, supărătoare, iritativa și agresivă. Cauze: primele 2-3 zile din orice viroză care apoi se înmoaie; alergii și hiperreactivitate bronșică (astm) de obicei seară sau noaptea în timpul somnului, la agitație și alergare sau la ras; și durează săptămâni fără să devină productivă. Productivă, cu secreții, cu flegmă, bolborosește; este tusea din viroze, când copilul e și plin de muci sau în a 2-a parte a laringitei. Durează atât timp cât țin și mucii, adică 2-3 săptămâni timp în care din 2 în 2 zile observați rărirea frecvenței și starea generală se îmbunătățește”, a explicat Patricia Badea. Ea i-a sfătuit pe părinți să meargă la medic „dacă în această perioada copilul face febra, tusea se îndesește sau își schimbă sonoritatea”. „Altfel încurajați copilul să tușească puternic, cu cât mai puternică o tuse cu atât mai bine”, a transmis medicul. Tratament pe bază de ceaiuri și siropuri, de la medic, nu de la vraci În ceea ce privește tratamentul acesta conține „ceai cu miere, siropuri pe baza de plante (după 2 ani de viață, că să fie copilul în stare să tușească bine secrețiile!) la tusea din viroze, un singur sirop de tuse pt o cură de 5-7 zile e suficient”, a mai arătat medicul. Ea a mai oferit două sfaturi părinților. „Nu abuzați de 5 siropuri pe 3 săptămâni, nu faceți altceva decât să stimulați în continuare secrețiile! Pentru restul tuselor mergeți la medic, nu la vraci, nu la televizor și în niciun caz pe Facebook!!”, a precizat medicul Patricia Badea.
Va avea sau nu Europa antibiotice în această iarnă? / Ce spune Agenția Europeană a Medicamentului după ani de penurii
Agenția Europeană a Medicamentului dă asigurări că blocul comunitar nu se va confrunta cu lipsa de antibiotice în această iarnă. Asigurarea vine după mai mulți ani în care aprovizionarea a fost limitată în lunile reci, într-un bloc comunitar care rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate (în principal din India și China). De amintit că, în ianuarie 2024, 19 țări din Spațiul Economic European s-au confruntat cu lipsuri acute de tratamente specifice bolilor sezonului rece, iar 11 dintre ele au înregistrat penurii critice. Datele Agenției arată că utilizarea antibioticelor a rămas relativ stabilă între 2024 și 2025. 36 de medicamente sunt în deficit în UE Unul dintre cele mai utilizate antibiotice, amoxicilina, a fost greu de procurat începând cu 2022 până în iunie anul trecut, când EMA a eliminat-o de pe lista de monitorizare a medicamentelor deficitare și a retras recomandările aferente. De marți, 36 de medicamente se află în deficit în Uniunea Europeană, potrivit datelor EMA, însă niciunul dintre acestea nu e antibiotic. Cele mai multe nu sunt nici măcar pentru utilizare generală – vorbim de medicamente de chimioterapie și antipsihotice pentru care există alternative. Dependență de importuri Recent, Curtea Europeană de Conturi a redactat un raport în care arată că UE se confruntă des cu penuria de medicamente. Penuriile sunt cauzate de numeroase cauze, printre care: creșterea bruscă a cererii, dar, de cele mai multe ori, este vorba de o perturbare în lanțul de aprovizionare. În timpul pandemiei de Covid au fost evidențiate vulnerabilitățile și riscurile provocate de întreruperile exporturilor. În orice caz, blocul comunitar rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate, în principal din India și China.
Cercetătorii susțin că au descoperit un test de sânge care poate stabili riscul de deces în următorii cinci ani
Oamenii de știință anunță că au descoperit un semn de avertizare care arată că „nu totul este bine” și că ai putea muri în câțiva ani. Este vorba despre un test de sânge care prezice riscul de deces în următorii cinci ani. Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au făcut anunțul, potrivit express.co. Ei spun că unele proteine cheie din sânge pot prezice riscul de deces din următorii cinci ani, în timp ce altele pot dezvălui șansele de supraviețuire în următorii 10 ani. Cercetătorii speră că informațiile vor ajuta medicii să trateze afecțiunile periculoase mult mai devreme. Cercetătorii au identificat niveluri crescute la cinci proteine din sânge care pot prezice riscul de deces. Ei cred că proteinele care contribuie la dezvoltarea unor boli precum cancerul și inflamația, semnalează și riscul de deces. Studiul, publicat în PLoS One, a prezentat 392 de proteine asociate cu un risc crescut de deces în decurs într-o perioadă de cinci ani și alte 377 de proteine asociate cu decesul în decurs de 10 ani. Teoria se confirmă și atunci când s-au ajustat factorii de sănătate și stilul de viață, mai arată studiul. Explicațiile specialiștilor Proteinele îndeplinesc o gamă largă de funcții vitale în organism și sunt esențiale pentru creștere, dezvoltare și structura fiecărei celule. Oamenii de știință au folosit date de la Biobanca din Marea Britanie pentru a analiza profilurile proteinelor din sânge de la peste 38.000 de adulți de vârstă mijlocie și mai în vârstă, dintre care unii au murit, într-o perioadă de cinci sau 10 ani după prelevarea probelor de sânge. „Nu numai că diferite proteine pot reflecta starea noastră generală de sănătate și pot ajuta la identificarea bolilor în curs de desfășurare, dar am demonstrat că acestea pot reflecta riscul de deces într-o anumită perioadă. Nivelurile modificate ale acestor proteine sunt un indicator că nu totul este bine în organism și că ar putea apărea anumite afecțiuni care limitează viața.Identificarea timpurie a persoanelor cu cel mai mare risc ar putea permite intervenții specifice și planuri de tratament, contribuind la îmbunătățirea duratei de viață. În cele din urmă, acest lucru va ajuta, de asemenea, serviciile noastre de sănătate să reducă costurile, deoarece intervențiile timpurii au efecte economice benefice asupra sănătății, reducând nevoia de îngrijire pe termen lung și costisitoare”, a declarat profesorul Nophar Geifman, profesor de informatică medicală și biomedicală la Universitatea din Surrey.
Tumori canceroase, distruse complet cu tratament nazal / Cum funcționează cel mai inovativ tratament împotriva cancerului cerebral
Tratament nazal pentru distrugerea tumorilor canceroase – noua abordare de tratament pentru distrugerea cancerului primar al creierului, glioblastomul, cea mai frecventă formă de cancer, cu evoluție rapidă. Acest tratament a fost conceput la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis și Northwestern University (Illinois), cu rezultate excelente pe șoareci. Stimularea genelor interferonului Una dintre provocările majore ale tratamentului este aceea că aceste tumori sunt considerate „reci”, pentru că nu declanșează spontan o reacție imună suficientă, spre deosebire de tumorile considerate „calde”, sensibile la astfel de terapii. Una dintre direcțiile de studiu s-a axat pe activarea căii STING (stimulator al genelor interferonului), un mecanism al imunității înnăscute, care se pornește atunci când celulele detectează ADN străin și, prin intermediul interferonilor și altor semnale, activează sistemul imun să atace. Sfere care transportă tratamentul direct în celule Medicamentele care activează STING s-au dovedit capabile să sensibilizeze sistemul imunitar împotriva glioblasmtomului, dar există un inconvenient major: acestea se descompun repede și, pentru a fi eficiente, trebuie injectate direct în tumoră printr-o intervenție non-invazivă și, dacă se impune, repetată. Însă pentru această limitare, cercetătorii au creat acizi nucleici sferici – o formă nouă de chimioterapie, în care acizii nucleici sunt încapsulați în sfere care transportă medicamentele direct la celulele canceroase. Un tratament mult mai eficient și mai țintit Uimitoarea creație a cercetătorilor are acum capacitatea de a fi mai eficientă, mai stabilă în organism și să atace țintit, declanșând răspunsul biologic dorit. În studiul despre care este vorba, SNA au fost concepuți să activeze un mecanism prin care celulele detectează ADN străin și declanșează apărarea imună, ajutând celulele imune din zonă s-o ridentifice și s-o atace. Iar ceea ce este cireașa de pe tort a acestui studiu este modul de livrare: în loc de injectare intracerebrală, nanomedicamentul este administrat ca picături nazale. Traseul acestora a fost urmărit în timp real. Imaginile au arătat că acestea se deplasează de-a lungul nervului trigemen, principala cale nervoasă care conectează structurile feței cu creierul și ajunge în zona tumorii. Terapia nazală a fost mai eficientă în combinație cu imunoterapia Efectul imun a fost remarcat la celulele imune din interiorul tumorii și din vecinătatea ei. De asemenea, au fost observate semne de activare pentru răspunsul antitumoral la ganglionii limfatici. De remarcat și faptul că particulele nu s-au răspândit în restul corpului în mod semnificativ, ceea ce înseamnă o reducere vizibilă a efectelor adverse provocate de terapiile imunostimulatoare. Cercetătorii au înregistrat rezultate remarcabile la combinarea terapiei intranazale cu medicamentele care cresc activarea limfocitelor T, esențiale pentru distrugerea celulelor canceroase: tumorile au fost distruse complet după una sau două administrări și a generat o protecție imună pe termen lung. Rezultatele sunt promițătoare, dar simpla activare a căii STING nu este suficientă, pentru că celulele canceroase știu să blocheze în mai multe feluri reacția imună și tocmai de aceea asocierea cu tratamentele care stimulează limfocitele T pare foarte importantă în reușita tratamentului.
Cercetătorii dezvăluie că gena Alzheimer crește riscul pentru încă o afecțiune neurologică majoră
Oamenii de știință au descoperit dovezi clare că APOE4, cel mai important factor genetic de risc pentru boala Alzheimer, este și un factor independent care favorizează delirul, o tulburare bruscă de confuzie adesea declanșată de infecții sau intervenții chirurgicale, scrie Daily Mail. Conform studiului publicat în Nature Aging, delirul nu este doar o complicație a demenței, ci poate accelera semnificativ declinul cognitiv viitor, chiar și la persoane care par sănătoase din punct de vedere mental. APOE4 crește riscul de delir de până la trei ori Folosind date genetice și medicale de la peste un milion de persoane, colectate în mari proiecte internaționale de cercetare, inclusiv UK Biobank, cercetătorii au descoperit că fiecare copie a genei APOE4 crește riscul de delir cu aproximativ 60%. Persoanele cu două copii prezentau un risc aproape triplu față de cele fără această variantă genetică. Legătura directă arată că APOE4 slăbește capacitatea creierului de a se proteja împotriva inflamației, făcând chiar și episoadele medicale scurte capabile să provoace daune neurologice de durată. Inflamația creează un cerc vicios periculos Delirul este caracterizat prin confuzie bruscă, dezorientare și schimbări de personalitate, și afectează până la jumătate dintre vârstnicii spitalizați și peste 70% dintre pacienții din terapie intensivă. Conform studiului, stresul inflamator rezultat din infecții sau intervenții chirurgicale afectează neuronii și bariera hemato-encefalică, imitând mecanismele care duc la demență. Un singur episod poate modifica permanent traiectoria cognitivă a unei persoane. Harta genetică indică o regiune-cheie a ADN-ului Analizând probe de sânge de la 30.000 de persoane și milioane de variații genetice, cercetătorii au identificat o zonă esențială de pe cromozomul 19, care include genele APOE, TOMM40, PVRL2 și BCAM, ca fiind centrală în riscul de delir. Echipa urmărește acum să identifice ținte terapeutice capabile să întrerupă acest proces inflamator înainte de instalarea unor leziuni permanente.
Cât de des ar trebui să îți speli pijamalele? Un microbiolog pune capăt dezbaterii odată pentru totdeauna
Un microbiolog a oferit un răspuns clar dezbaterii aprinse de pe rețelele sociale despre cât de des ar trebui spălate pijamalele, dezvăluind că majoritatea oamenilor poartă hainele de noapte mult mai mult decât este igienic, scrie DailyMail. Deși mulți utilizatori online susțin că schimbarea zilnică este inutilă, noile recomandări științifice arată că purtarea repetată permite acumularea rapidă de transpirație, bacterii, ciuperci și fluide corporale. Pijamalele ar trebui schimbate zilnic pentru majoritatea persoanelor Dr. Primrose Freestone de la Universitatea din Leicester a declarat că, ideal, pijamalele ar trebui schimbate în fiecare noapte, mai ales în cazul celor care transpiră abundent în somn. Ea explică faptul că până și persoanele care fac duș înainte de culcare produc cantități considerabile de transpirație în timpul nopții, creând un mediu cald și umed în care microbii se dezvoltă rapid. Deși cei care transpiră foarte puțin pot întinde purtarea la trei sau patru nopți, Dr. Freestone avertizează că majoritatea se expun mirosurilor neplăcute și potențialelor infecții purtând pijamalele prea mult timp. Normele de igienă pentru pijamale, intens dezbătute pe rețelele sociale Întrebarea privind frecvența spălării hainelor de noapte a generat discuții aprinse online: unii consideră spălarea frecventă exagerată, în timp ce alții văd schimbarea săptămânală drept neigienică. Numeroși utilizatori susțin că transpirația, celulele moarte ale pielii și mirosurile corporale fac schimbarea zilnică necesară, în timp ce alții recunosc că poartă pijamalele până devin vizibil urât mirositoare. Controversa a scos la iveală cât de mult diferă obiceiurile de igienă ale oamenilor. Pijamalele murdare pot răspândi infecții și pot declanșa alergii Cercetări ale London School of Hygiene and Tropical Medicine arată că pijamalele pot transmite infecții, deoarece intră în contact direct cu zona genitală, transpirația și fluidele corporale. Dr. Freestone subliniază că flatulența eliberează particule microscopice de materii fecale în hainele de noapte, care se acumulează în timp și contribuie la mirosuri și creșterea microbiană. Acarienii și ciupercile se hrănesc, de asemenea, cu celulele de piele moarte din țesătură, putând declanșa astm sau infecții pulmonare fungice la persoanele vulnerabile. Cum să speli corect pijamalele pentru a elimina microbii Experții recomandă spălarea pijamalelor la minimum 60°C sau folosirea unui dezinfectant pentru rufe pentru a elimina bacteriile. Pentru o siguranță suplimentară, uscarea la temperatură înaltă sau călcarea cu abur pot distruge agenții patogeni rămași.
Rogobete anunță reguli noi pentru secțiile ATI: Mai multă siguranță pentru pacienți și echipe medicale
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat luni publicarea proiectului de Ordin care actualizează Regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor ATI. „Evenimentele din ultimele luni ne-au arătat că avem nevoie de reguli simple și clare”, a declarat Rogobete. Ministrul a menționat în postarea sa pe Facebook că împreună cu specialiștii din domeniu au analizat toate rapoartele de control pentru a identifica vulnerabilitățile și a propune măsuri ferme. Printre principalele modificări se numără introducerea unui mecanism clar de clasificare a secțiilor ATI în trei categorii, în funcție de complexitatea cazurilor și de infrastructura disponibilă, astfel încât pacienții critici să fie direcționați către unitățile cele mai potrivite. De asemenea, fiecare unitate publică sau privată care realizează anestezie va trebui să dețină minimum un pat de supraveghere postanestezie corect dotat, iar toate unitățile trebuie să facă dovada că echipamentele medicale sunt proprii și au contracte de mentenanță valabile. Alexandru Rogobete a precizat că unitățile ATI pentru copii vor fi dotate cu echipamente dedicate profilului pediatric, iar atribuțiile medicilor ATI și ale medicilor cu atestat în terapie intensivă vor fi clarificate. Modificările stabilesc structura echipei multidisciplinare, introducând noi categorii de personal, precum medici specialiști în epidemiologie și farmacologie clinică, farmacist clinic, psihologi sau fizioterapeuți. În plus, pentru controlul infecțiilor nosocomiale, echipa ATI va include un medic infecționist sau epidemiolog și posibilitatea angajării unui asistent dedicat monitorizării infecțiilor asociate asistenței medicale. „Aceste schimbări sunt despre siguranță reală, nu despre birocrație. Sunt măsuri concrete care elimină improvizațiile, reglementează ferm activitățile de anestezie și consolidează protecția pacienților.”, a spus Rogobete. Ministrul a mai precizat că Ministerul Sănătății va continua verificările în toate unitățile care efectuează proceduri de anestezie, publice și private, pentru a se asigura că normele sunt respectate. Proiectul de Ordin a fost elaborat cu sprijinul Președintelui Comisiei de ATI din Ministerul Sănătății, prof. dr. Dorel Săndesc, și al Președintelui Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Studiu: Persoanele cu mai multă masă musculară și mai puțină grăsime viscerală au creiere mai tinere
Un nou studiu, care va fi prezentat săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord, a constatat că unul dintre motivele pentru care aceste descoperiri sunt atât de importante este faptul că vârsta cronologică — și, implicit, îmbătrânirea creierului — este „de departe” principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Știm că vârsta unei persoane, în ceea ce privește aspectul fizic, poate să nu corespundă cu vârsta cronologică”, a spus autorul principal al studiului, dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie și neurologie la Institutul Mallinckrodt de Radiologie al Facultății de Medicină a Universității Washington din St. Louis. „Se pare că nici vârsta organelor nu corespunde cu vârsta cronologică”, a mai spus acesta, potrivit NBC News. Rezultatele studiului Studiul a implicat 1.164 de persoane sănătoase, cu vârsta medie cronologică de 55 de ani. Aproximativ 52% erau femei și 39% erau persoane de culoare. Toți au fost supuși unei RMN a întregului corp, care a examinat creierul, țesutul adipos și țesutul muscular. Pentru a determina vârsta cerebrală a participanților, Raji și echipa sa de cercetători au utilizat un algoritm care a fost antrenat pe scanările RMN ale 5.500 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani. Vârsta cerebrală medie a participanților la studiu a fost de 56,04 ani. De asemenea, studiul a mai relevat faptul că la fel cum o masă musculară mai mare și un raport mai mic între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai tinere, o masă musculară mai mică și un raport mai mare între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai înaintate. În plus, potrivit studiului, această legătură între grăsimea corporală și vârsta creierului era valabilă doar pentru grăsimea viscerală, cunoscută și sub denumirea de grăsime ascunsă, grăsime activă sau grăsime abdominală profundă. Grăsimea subcutanată, stratul de grăsime situat chiar sub suprafața pielii, nu era asociată cu vârsta creierului. Din perspectivă clinică, rezultatele studiului sunt în concordanță cu ceea ce se aștepta dr. Zhenqi Liu, profesorul James M. Moss de diabetologie la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia. „Când oamenii sunt foarte tineri și sănătoși, tind să aibă mai multă masă musculară și vor avea o vârstă cerebrală mai tânără”, a spus Liu, care nu a participat la cercetare, potrivit sursei citate. Chiar și așa, studiul confirmă faptul că sănătatea musculară este vitală pentru sănătatea generală, a mai spus Liu.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Cercetătorii japonezi dezvăluie un aliment obișnuit care ar putea reduce riscul de demență
Un nou studiu realizat în Japonia indică faptul că consumul regulat de brânză ar putea fi asociat cu un risc ușor mai scăzut de a dezvolta demență la vârste înaintate, scrie ScienceAlert. Cercetarea, comandată de compania alimentară Meiji Co. și desfășurată pe un eșantion de 7.914 persoane de 65 de ani sau peste, se adaugă altor dovezi că obiceiurile alimentare pot influența semnificativ sănătatea cognitivă pe termen lung. Deși rezultatele arată o asociere și nu o cauzalitate certă, ele oferă un element important în discuțiile privind prevenția demenței. Consumul săptămânal de brânză, asociat cu mai puține cazuri de demență Participanții au fost monitorizați timp de trei ani. Jumătate au declarat că mănâncă brânză cel puțin o dată pe săptămână, iar cealaltă jumătate au spus că nu consumă deloc. În rândul consumatorilor de brânză, 3,4% au dezvoltat demență, comparativ cu 4,5% dintre neconsumatori, o diferență modestă care echivalează cu aproximativ 10 cazuri suplimentare la 1.000 de persoane. Cercetătorii au ținut cont de variabile precum vârsta, sexul, nivelul de educație și veniturile, iar asocierea a rămas semnificativă chiar și după ajustarea pentru calitatea generală a dietei. Nutrienții și microbiomul intestinal pot explica efectul protector Brânza conține nutrienți cunoscuți pentru sprijinul acordat funcției cerebrale, printre care vitamina K, precum și bacterii benefice pentru intestin, care ar putea influența sănătatea cognitivă. Studii anterioare au asociat produsele lactate fermentate cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un factor considerat important în riscul de demență. Deși studiul actual nu a analizat mecanisme biologice, cercetătorii spun că profilul nutritiv al brânzei oferă explicații plauzibile pentru tendința observată. Rezultatele arată că este nevoie de cercetări suplimentare Specialiștii subliniază că datele nu indică brânza drept un tratament sau o garanție împotriva demenței, ci doar un posibil factor alimentar benefic printre altele. În contextul creșterii numărului de cazuri de demență, mai ales în țări cu populație îmbătrânită, precum Japonia, cercetătorii spun că sunt necesare studii mai ample pentru a analiza tipurile de brânză, cantitățile recomandate și mecanismele implicate.