Medicii avertizează: Sezonul gripal ar putea fi neobișnuit de grav. O nouă tulpină se răspândește
Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie a emis o avertizare „SOS” legată de sezonul gripal, pe fondul îngrijorării că această iarnă ar putea aduce una dintre cele mai severe valuri de gripă, conform BBC. „Acest sezon gripal va fi neobișnuit de grav”, a declarat dr. Jacob Glanville, CEO al unei companii de biotehnologie din San Francisco. Australia a avut cel mai grav sezon gripal din istorie Australia a înregistrat cel mai grav sezon gripal din istorie în 2024. „Tiparul” a prefigurat adesea ceea ce urma să se întâmple în emisfera nordică. În Statele Unite, indicatorii timpurii arată aceeași direcție. Dr. Ravi Jhaveri, profesor de pediatrie la Facultatea de Medicină Feinberg a Universității Northwestern, a declarat că există semne de activitate gripală timpurie în anumite zone ale țării. Ratele de vaccinare au continuat să scadă de la începutul pandemiei. Această combinație ar putea însemna un sezon dificil, în special deoarece în prezent pare să existe o prevalență mai mare a tulpinii H3N2. Tulpina poate fi asociată cu o eficacitate mai redusă a vaccinului antigripal. Vaccinurile conțin tulpini depășite „Între timp, vaccinurile conțin tulpini care sunt depășite de mai mulți ani”, a avertizat Glanville. „Acestea conțin un amestec de tulpini din 2021, 2022 și 2023. Acest lucru înseamnă că vaccinurile antigripale nu sunt compatibile cu virusul”. Tulpina actuală are un istoric de producere a unor boli mai severe și a unor rate de spitalizare mai ridicate. Între timp, virusul continuă să facă tot mai grea recunoașterea lui de către sistemul imunitar. „Virusul gripal mutează constant în cantități mici pentru a evita sistemul nostru imunitar”, a remarcat Jhaveri. Acesta este principalul motiv pentru care se dezvoltă noi vaccinuri în fiecare an. De ce se răspândește mai devreme decât de obicei Virusul pare să se răspândească mai devreme decât de obicei în acest an, iar cercetătorii nu sunt siguri de ce. Jhaveri a remarcat că, deși perioada sezonului gripal poate varia de la an la an, este posibil să existe acum o schimbare în modul în care interacționează diferite virusuri respiratorii. „În trecut, obișnuiam să vedem apariția gripei după ce RSV trecea de perioada de circulație maximă”, a spus el. „Acum că avem mai multe opțiuni de prevenire pentru RSV, modelul general al virusurilor respiratorii s-ar putea să se fi schimbat”. Vaccinarea rămâne recomandată Glanville a subliniat că se recomandă în continuare vaccinarea. Protecția va fi însă „cel mult parțială și mai slabă decât în mod normal”. Imunitatea la gripă ar putea fi mai slabă în acest an. Imunitatea crește după vaccinare și infecție naturală, dar scade în timp, în special la persoanele în vârstă. Totuși, pe baza datelor din Australia, vaccinul ar trebui să ofere nivelurile obișnuite de protecție. Cine are risc ridicat Persoanele cu risc ridicat – inclusiv cele cu afecțiuni cronice, sistem imunitar slăbit sau obezitate, precum și femeile însărcinate și copiii mici – ar trebui să fie foarte prudente. „Aproximativ jumătate dintre copiii care mor din cauza gripei și a complicațiilor asociate gripei nu au niciun factor de risc anterior”, a remarcat Jhaveri. A subliniat că vaccinarea rămâne primul pas în prevenirea gripei. Pentru cei care ezită să meargă la clinică, a fost recent aprobat un vaccin sub formă de spray nazal care poate fi administrat de către pacient sau de către părinți și îngrijitori. Sezonul trecut, cel mai grav din ultimii 15 ani Sezonul gripal trecut a înregistrat cel mai grav sezon din ultimii 15 ani, cu cel mai mare număr de decese în rândul copiilor din 2004 și 82 de milioane de cazuri între octombrie și mijlocul lunii mai. Sezonul gripal anual atinge de obicei apogeul între decembrie și februarie, deoarece oamenii stau în case pe vreme rece și călătoresc pentru a se reuni de sărbători.
Deși româncele conduc topul mortalității cauzate de cancerul de col uterin în UE, testul HPV nu s-a inclus încă în analize și decontare
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori1, una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei3. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.4 În acest context, recent, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale. Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate: În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient) În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 17006, ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală. România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030. Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024. La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară; colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară.
Ministrul Sănătății anunță ce medicamente pentru epilepsia severă la copii au fost introduse pe lista tratamentelor compensate și gratuite
Modificările au fost decise în ședința de Guvern de joi. 41 de molecule noi au fost adăugate pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Printre acestea, sunt două medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei severe la copii. În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască. (…) Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat ministrul Sănătății pe Facebook. El a mai spus că terapiile menționate sunt destinate „copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.” „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a adăugat Alexandru Rogobete. Noi terapii moderne în România Ministrul Sănătății a anunțat că ar putea fi făcute și alte modificări ale listei medicamentelor gratuite și compensate. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a precizat Alexandru Rogobete.
Raportul oficial privind pandemia critică dur guvernul Boris Johnson: Prea puțin, prea târziu
Ancheta, coordonată de Heather Hallett, concluzionează că răspunsul guvernului britanic în primele luni ale pandemiei a fost „prea puțin, prea târziu”, iar cultura de la vârful conducerii a fost una „toxică și haotică”. Documentul atrage atenția că, fără reforme majore, costurile umane și financiare uriașe ale crizei riscă să fie „în zadar”, scrie Politico. Decizii întârziate și haos în Downing Street, arată raportul oficial al Marii Britanii privind pandemia de Covid-19 Conform anchetei, aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă izolarea ar fi fost impusă cu o săptămână mai devreme. Regatul Unit a înregistrat 226.000 de decese asociate COVID-19, unul dintre cele mai grave bilanțuri din Europa. Raportul îl critică pe Boris Johnson pentru lipsă de decizie, minimalizarea riscului în primele luni din 2020 și pentru oscilațiile repetate privind impunerea restricțiilor. Mărturiile arată că, în mod special, opiniile femeilor din echipă erau ignorate. Dominic Cummings și cultura toxică, în centrul raportului Fostul consilier-șef Dominic Cummings este acuzat că a contribuit la instalarea unei atmosfere „toxice și sexiste”, marcate de teamă și suspiciune. Deși comportamentul său este intens criticat, raportul îi recunoaște meritul de a fi împins guvernul să schimbe strategia inițială, fapt ce ar fi salvat vieți. Fostul ministru al sănătății, Matt Hancock, este descris drept „excesiv de optimist”, iar reputația sa de a promite prea mult și a livra prea puțin este subliniată în document. Actualul secretar al cabinetului, Chris Wormald, este criticat pentru lipsa unei intervenții ferme. Secretariatul Guvernului este acuzat de lipsă de coordonare, iar procesul decizional centralizat impus de Johnson este considerat ineficient. Actualul premier, Keir Starmer, a anunțat că va analiza atent concluziile și că protocoalele pentru gestionarea crizelor au fost deja îmbunătățite.
Ingredientele naturale care pot imita efectul de slăbire al Ozempic
Se concentrează pe compuși precum berberina, scorțișoara, ghimbirul și ceaiul verde. Acestea ar putea modula secreția hormonului natural din intestin responsabil de suprimarea apetitului. Cercetătorii de la Universitatea Heliopolis din Cairo au publicat recent o analiză în revista Toxicology Reports. Au evaluat modul în care hormonul natural produs în intestin, numit peptida-1 similară glucagonului (GLP-1), ar putea fi afectat de compușii naturali din alimentație. Este același hormon vizat de medicamentele GLP-1. În acest moment, experții nu au identificat niciun compus natural care să poată reproduce exact efectele injecțiilor cu GLP-1, conform Medical News Today. Cu toate acestea, cercetările preliminare sugerează că anumite alimente și momentul consumului meselor pot fi utile în reglarea activității hormonului GLP-1 în organism și pot „reconfigura””semnalele de foame și sațietate. De ce sunt importante alternativele naturale Unul dintre motivele pentru care cercetătorii caută alternative naturale la variantele cu GLP-1 este costul și accesibilitatea. Multe persoane care ar putea beneficia de aceste medicamente nu își permit să le cumpere. Alternativele naturale s-ar putea dovedi mai accesibile și mai puțin costisitoare. Un alt motiv este reprezentat de potențialele efecte adverse ale injecțiilor cu GLP-1. Deși aceste injecții sunt, în general, bine tolerate, pot apărea efecte secundare gastrointestinale. Este vorba despre vărsături, diaree și greață. Acestea pot determina unele persoane să nu ia medicamentele conform prescripției. Unele persoane pot considera, de asemenea, că remediile naturale sunt mai potrivite pentru o viziune mai holistică asupra sănătății lor. Ce ingrediente pot imita efectul GLP-1 Compușii naturali pe care cercetările preliminare se concentrează includ scorțișoara, grâul, ghimbirul, ceaiul verde fermentat și berberina. Toți acești compuși ar putea modula secreția și expresia GLP-1. Mir Ali, chirurg bariatric, a avertizat că ingredientele naturale pot ajuta la stimularea metabolismului, dar efectul este unul ușor. „Acești compuși nu trebuie considerați o alternativă la medicamentele GLP-1, cum ar fi Ozempic”. Ali a precizat că ingredientele naturale pot ajuta la controlul greutății într-o măsură ușoară, dar numai dacă sunt combinate cu o alimentație adecvată și exerciții fizice. Există însă dovezi că anumite substanțe naturale, cum ar fi cafeina, extractul de ceai verde, capsaicina din ardeii iuți și berberina, pot stimula metabolismul într-o anumită măsură. Aceste ingrediente naturale acționează în moduri diferite. Fie stimulează sistemul nervos central (cafeina), fie promovează arderea grăsimilor (extractul de ceai verde, capsaicina). De asemenea, pot activa alte enzime (berberina). Cum să stimulați metabolismul în mod natural Cercetări recente au descoperit că anumite alimente pot avea un efect asupra termogenezei induse de dietă, ceea ce poate ajuta la stimularea metabolismului în repaus. Alimentele care pot avea acest efect includ: proteine din carne slabă, fasole, nuci și iaurt grecesc; carbohidrați nerafinați din legume, fructe și cereale integrale; ceai verde și cafeină.
Românii au ajuns să-și plătească analizele gratuite pentru că s-a terminat plafonul. Președintele ARIPA: Situația este inadmisibilă pentru cei care cotizează de zeci de ani
Marian Roșca povestește că a fost trimis să-și facă un set de analize recomandate de medicul specialist, însă la laborator i s-a comunicat că plafonul pentru luna în curs este epuizat, deși nu trecuse nici măcar jumătate din lună. Costul pe care ar fi trebuit să îl suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei. „Cotizez la fondul de sănătate de 25 de ani și, în tot acest timp, abia dacă am făcut de câteva ori analize uzuale. Nu este normal să mi se spună că s-a terminat plafonul și că trebuie să plătesc atât de mult.” În fața acestor situații repetate, a fost inițiată o petiție publică pentru eliminarea plafonării analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autorităților să clarifice modul de finanțare și să asigure continuitatea accesului la pachetul de bază pentru care toți asigurații plătesc lunar contribuții obligatorii. Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), explică faptul că peste 17 milioane de români plătesc lunar contribuția la sănătate, însă accesul lor la analize paraclinice este blocat în mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii. „În esență, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate în sistemul de sănătate, contribuim lună de lună prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, așa numitul CASS, care în cele mai multe cazuri, cel puțin în cazul salariaților, se oprește direct la sursă și se virează la FNUASS, Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Așadar, noi ca asigurați ne îndeplinim obligația de a ne plăti această contribuție, iar statul, prin legislația specifică, ne spune că ne asigură sănătatea. O formă inițială a asistenței medicale este realizarea și oferirea de analize paraclinice, așa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroidă, de colesterol și așa mai departe, până la analize mai complexe și mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri și altele. Din păcate, există un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, în general, sunt entități private, dar asta nu ar trebui să fie io problemă.” Roșca atrage atenția că plafonul duce la întârzieri periculoase, pacienții fiind trimiși să revină peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci când există suspiciuni de boală. „Acest plafon se aplică fiecărui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. În momentul în care acest plafon se termină, o persoană asigurată, dacă merge la laboratorul respectiv să solicite efectuarea de analize, îi se spune că nu mai este plafon și trebuie să revină ori luna viitoare, ori peste două luni, ori peste trei luni, în funcție de cum au buget laboratoarele respective. Din păcate, persoanele asigurate nu pot să aștepte să întârzie efectuarea analizelor, pentru că odată ce ai primit o recomandare, în general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, că trebuie să efectuezi niște analize, trebuie să le efectuezi cât mai repede, pentru că acolo e clar că există o suspiciune de boală, de afecțiune de sănătate.” „Mecanismul actual blochează dreptul la sănătate” Președintele ARIPA spune că mecanismul actual blochează efectiv dreptul la sănătate și că mulți români sunt obligați să plătească din buzunar sume foarte mari, uneori chiar în primele zile ale lunii, când bugetele laboratoarelor se epuizează. „Acest plafon restricționează, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor și, până la urmă, dreptul la sănătate. Nu este normal, foarte multe persoane se confruntă cu problema aceasta. Mai mult, se pare că există și suspiciunea de abuz, pentru că unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profită de sintagma „s-a terminat plafonul” cu care oamenii s-au obișnuit deja. Și chiar dacă ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, preferă să spună că plafonul s-a terminat și pacienții sunt îndrumați să-și fac analize contra cost.” Plătim fără să știm dacă plafonul este realmente epuizat? Marian Roșca spune că lipsa transparenței permite abuzuri, iar pacienții, neavând acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung să plătească fără să știe dacă plafonul este într-adevăr epuizat. „Oamenii normal că, neștiind, neavând un acces transparent, să știe clar dacă într-adevăr plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai mulți sunt nevoiți să mai scoată din buzunar suplimentar bani pentru a-și efectua analizele atât de necesare. Pentru că, așa cum spuneam, boala nu așteaptă după alocarea plafonului luna viitoare sau în altă lună.” El a oferit și propriul exemplu, în care a plătit din buzunar un RMN, deși este asigurat, pentru că toate laboratoarele din zonă i-au transmis că nu mai au buget. „Am fost nevoit să parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus că nu mai are plafon și că trebuie să plătesc. Am plătit atunci chiar 800 de lei, fiind o sumă mare, cu toate că sunt asigurat. O altă problemă semnalată de Roșca este modul în care sunt folosite contribuțiile la sănătate. El spune că banii nu merg direct către servicii medicale, ci trec prin ANAF și pot fi realocați de stat în alte direcții. El amintește că relația dintre stat și contribuabil funcționează ca un „contract social” în care ambii trebuie să-și respecte obligațiile: asigurații plătesc, statul trebuie să garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnalează că sute de persoane au confirmat public că se confruntă cu aceeași situație, semn că problema este una sistemică, nu punctuală. Ce spune ministrul sănătății Vizavi de acest subiect, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că plafonul pentru analize medicale există doar în sistemul privat, nu și în cel public. El îi îndeamnă pe pacienți ca atunci când primesc recomandare pentru analize să meargă la ambulatoriile de stat, unde investigațiile sunt gratuite și nu există restricții de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a găsit plafon la mai multe clinici private, dar și-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, în ziua următoare. „Încă o dată spun: plafon pentru analizele medicale există doar în privat. Dacă nu doriți să le plătiți și nu mai există plafon în acele cabinete, mergeți în sistemul public, în ambulatoriul de specialitate, pentru că acolo nu există plafon și ele pot
Alexandru Rogobete, anunț major. Extindere semnificativă a listei de medicamente compensate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut joi după-amiază o conferință de presă în care a prezentat modificări importante la lista medicamentelor compensate în România. El a precizat atât introducerea unor medicamente noi, cât și extinderea indicațiilor pentru unele aflate deja pe listă. Rogobete a precizat că 41 de medicamente intră în premieră în sistemul de compensare, iar pentru alte 10 se lărgește aria terapeutică în care pot fi prescrise și decontate. Acest lucru înseamnă că mai mulți pacienți vor putea beneficia de tratamente fără să plătească integral prețul lor. Noua actualizare reprezintă una dintre cele mai consistente extinderi din ultimii ani. El a afirmat că „discutăm despre toate categoriile de medicamente, atât medicamente în regim biosimilar biogeneric, molecule care au aceeași activitate terapeutică și care vin în completare a celor inovative aflate pe listă”. De asemenea, sunt incluse și „molecule inovative care au aprobare de cost volum încă din anul 2022 și așteaptă compensarea”, precum și medicamente noi al căror preț a scăzut recent. Alexandru Rogobete a spus că aceste medicamente acoperă tratamente pentru o gamă largă de boli. „Principalele afecțiuni pentru care se adresează aceste 41 de medicamente sunt bolile cardio și cerebrovasculare, bolile metabolice, oftalmologice, bolile inflamatorii și autoimune”, a declarat el, adăugând că sunt vizate și „bolile rare, bolile oncologice și pacienții cu virusul HIV”. Prin aceste completări făcute de Ministerul Sănătății, pacienții care până acum nu aveau opțiuni compensate vor putea accesa tratamente esențiale. În ce domenii s-au introdus tratamente noi Alexandru Rogobete a precizat într-o postare pe pagina sa de Facebook că „prin această extindere, pacienții cu boli oncologice, neurologice, cardiovasculare, reumatologice, pneumologice, dermatologice, gastroenterologice, hematologice, oftalmologice, alergologice și infecțioase primesc opțiuni terapeutice moderne”. Extinderea acoperă mai multe domenii medicale. În oncologie, noile tratamente includ terapii pentru cancer mamar în stadiu avansat sau metastatic, cancer colorectal metastazat, cancer de prostată avansat și metastatic, cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC) în stadiu avansat, cancer tiroidian medular avansat, melanom uveal, mielom multiplu recidivat și refractar, leucemie și cancer de tract biliar. În neurologie, lista include tratamente pentru migrenă, epilepsie și miastenia gravis, iar în reumatologie sunt incluse terapii pentru artrita psoriazică și spondiloartrită axială. În dermatologie, pacienții beneficiază de tratamente pentru dermatita atopică, iar în pneumologie, pentru astm bronșic sever și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Noile opțiuni terapeutice se extind și în endocrinologie, cu tratamente pentru hipercolesterolemie primară și dislipidemie mixtă, în oftalmologie pentru degenerescență maculară neovasculară și edem macular diabetic, și în hematologie pentru trombocitopenie severă. Pediatria include, conform ministrului, tratamente pentru acondroplazie, iar ariile multidisciplinare, precum cardiologia și neurologia, beneficiază de terapii pentru amiloidoză cu transtiretină și hipertensiune esențială. Totodată, lista extinsă include tratamente gastroenterologice pentru colită ulcerativă, alergologice pentru angioedem ereditar și infecțioase, cu noi combinații medicamentoase pentru tratamentul infecției HIV.
Un expert în neurologie dezvăluie 6 obiceiuri care îți pot menține creierul tânăr
Un neurocercetător de la Universitatea Johns Hopkins spune că creierul poate rămâne ager chiar și la vârste înaintate, ba chiar se poate întări, cu ajutorul unor obiceiuri zilnice țintite, scrie Business Insider. Dr. Majid Fotuhi, care a studiat declinul cognitiv timp de peste 30 de ani, și-a schimbat stilul de viață după vârsta de 50 de ani pentru a-și crește șansele de a deveni un „super-ager”, adică o persoană cu o sănătate cognitivă similară cu a cuiva cu decenii mai tânăr. Antrenamentele fizice zilnice, baza rutinei sale pentru un creier sănătos Fotuhi își începe fiecare dimineață cu exerciții, alternând antrenamente cu greutăți, sesiuni de pedalat pe Peloton și plimbări lungi cu bicicleta, însumând 60–80 de mile pe săptămână. Studiile arată că antrenamentele cardio și de forță regulate îmbunătățesc fluxul sanguin cerebral, stimulând memoria și viteza de procesare. El evită și scurtăturile, precum liftul, întărind ideea că mici provocări fizice frecvente aduc beneficii mari pe termen lung. Dieta mediteraneană, omega-3 și evitarea strictă a alimentelor procesate Fotuhi urmează o dietă mediteraneană bazată pe alimente integrale, proteine slabe, pește și grăsimi sănătoase. Într-o zi obișnuită consumă ovăz cu proteine, iaurt, fructe de pădure și somon cu salată. Evită complet alimentele procesate și dulciurile, asociate cu inflamația și declinul cognitiv. Singurul supliment pe care îl recomandă sunt acizii grași omega-3, în special DHA și EPA, susținuți de numeroase studii pentru beneficii asupra memoriei și prevenirea Alzheimerului. Provocări mentale, învățare socială și gestionarea stresului Pentru a-și menține mintea activă, Fotuhi învață lucruri noi zilnic: predă, citește literatură științifică, joacă șah, jocuri de cărți rapide, Sudoku, ia lecții săptămânale de dans și călătorește frecvent. De asemenea, evită să folosească GPS-ul și calculatorul, pentru a-și stimula orientarea și raționamentul. Gestionarea stresului și reducerea cortizolului sunt esențiale în rutina sa. Menține o atitudine pozitivă și prioritizează somnul profund, pe care îl descrie drept „un ciclu de spălare nocturnă a creierului”.
Lipsa somnului poate avea consecințe grave asupra sănătății și deciziilor financiare. Trei probleme grave, descoperite de experți
Conform unui studiu realizat de britanici 70% dintre adulți nu reușesc să atingă cele șapte ore recomandate de experți deși înțeleg importanța unui somn odihnitor. O cercetare făcută de experți a arătat că cei care dorm mai puțin de șapte ore își dublează riscul de diabet, boli de inimă și creștere în greutate. Într-un studiu la nivel național efectuat pe 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani, experții în somn de la Land of Beds au colaborat cu medicul de familie Katrina O’Donnell pentru a examina modul în care somnul insuficient afectează sănătatea, munca și finanțele oamenilor, anunță Express. Constatările au dezvăluit că populația din Marea Britanie se confruntă cu o criză a somnului tot mai mare. 45% dintre oameni dorm agitat și se trezesc frecvent pe parcursul nopții, iar 47% au mărturisit că se trezesc obosiți aproape în fiecare dimineață. Somnul insuficient poate avea efecte devastatoare asupra organismului Medicii avertizează că dormitul mai puțin de șapte ore pe noapte poate avea efecte devastatoare asupra organismului. „Somnul prost poate deteriora fiecare sistem din organism, ducând la o sănătate precară. Dormitul a doar cinci până la șase ore pe noapte dublează riscul de a fi diagnosticat cu prediabet și diabet de tip 2 și crește riscul de hipertensiune arterială. Persoanele cu perioade de somn foarte scurte, patru sau mai puține ore pe noapte, au de două ori mai multe șanse de a avea hipertensiune arterială”, a explicat medicul Katrina O’Donnell. Ea a avertizat că, dacă somnul prost devine o problemă cronică, crește riscul de a dezvolta demență. „Privarea de somn este legată de mulți factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv niveluri nesănătoase de colesterol și niveluri mai ridicate de hormoni de stres și substanțe care indică inflamație. Persoanele cu somn deficitar sunt mai predispuse la depresie dacă aceasta devine o problemă cronică, iar cercetările au asociat din ce în ce mai mult tulburările de somn cu un risc crescut de demență”, a adăugat O’Donnell. Probleme medicale și financiare Ea i-a sfătuit pe cei care suferă de probleme legate de somn să ceară ajutor medicului de familie. „Oricine suferă de somn deficitar timp de trei luni sau mai mult ar trebui să ceară sfatul medicului de familie”, a precizat Katrina O’Donnell. Studiul a mai descoperit că 56% dintre oameni cheltuiesc mai mulți bani pe articole neimportante după o noapte de somn prost, în timp ce 40% regretă deciziile financiare luate atunci când sunt obosiți, a relatat Mirror.
Avertisment dur al medicilor: un test folosit excesiv dublează expunerea și triplează riscul de cancer
Conform analizei, procedurile au crescut de la 7,8 milioane în 2007 la aproape 16 milioane în 2022, în ciuda faptului că riscurile scanărilor CT la nivelul capului includ un nivel ridicat de expunere la radiații și un risc crescut de cancer. Cercetătorii subliniază că scanările CT sunt esențiale în urgențe precum accidente vasculare cerebrale, însă în numeroase alte situații sunt utilizate excesiv, adăugând costuri, întârzieri și expunere inutilă pacienților. Dr. Layne Dylla, autorul principal, a avertizat că pierderea echilibrului între beneficii și riscuri poate afecta direct sistemul medical. Riscurile scanărilor CT la nivelul capului cresc semnificativ în rândul copiilor Potrivit studiilor citate, copiii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă. Cercetări anterioare au arătat că expunerea la cel puțin cinci până la zece scanări CT înainte de vârsta de 15 ani poate tripla riscul de leucemie și tumori cerebrale. În mod normal, riscul de leucemie la copii este de 1 la 2.000, însă mai multe scanări îl cresc la 1 la 600. Un alt studiu realizat în California estimează că până la 5% din toate cazurile de cancer din SUA ar putea fi atribuite expunerii la radiațiile provenite din scanările CT. În 2023, cercetătorii au estimat că, din 2,5 milioane de scanări CT la copii, aproape 9.700 ar putea duce la dezvoltarea unor forme de cancer la maturitate. Diferențe demografice majore Cei mai afectați de creșterea numărului de proceduri sunt pacienții de peste 65 de ani, care sunt de șase ori mai predispuși să primească o scanare CT decât tinerii. Totuși, utilizarea procedurii nu este uniformă: persoanele afro-americane au fost cu 10% mai puțin probabil să primească un CT, iar pacienții Medicaid (n.r. program guvernamental din Statele Unite care oferă asigurări de sănătate pentru adulți și copii cu venituri și resurse limitate) cu 18% mai puțin, din cauza ratei reduse de rambursare. În mediul rural, pacienții sunt cu 24% mai puțin probabil să beneficieze de investigație, ceea ce crește riscul unor diagnostice ratate. Cercetătorii atrag atenția că până la o treime dintre scanările CT sunt considerate medical nejustificate și ar putea fi înlocuite cu investigații mai sigure, precum RMN sau ecografie, atunci când acestea sunt adecvate.