Recomandarea neașteptată a cardiologilor pentru protecția inimii. Ce aliment trebuie consumat de două ori pe săptămână
Cardiologii sunt de acord că peștele gras este fantastic pentru sănătatea inimii, potrivit publicației Eating Well. Nu este singurul aliment recomandat, dar cu siguranță este printre cele mai importante, spun specialiștii. De ce peștele gras este excelent pentru sănătatea inimii Peștii grași, cum ar fi somonul, macroul, sardinele și păstrăvul, sunt extrem de bogați în acizi omega-3 care susțin sănătatea cardiovasculară în mai multe moduri. Printre altele, poate susține un nivel optim de colesterol „Peștele gras poate ajuta la creșterea HDL și la menținerea unui flux sanguin sănătos și neobstrucționat prin artere.”, a explicat medicul Rajesh S. Banker. De asemenea, peștele gras poate ajuta la scăderea trigliceridelor, foarte periculoase pentru sănătatea inimii. În plus, are tendința de a reduce inflamații cronice ale arterelor și menține un ritm cardiac sănătos Cum să consumați mai mult pește gras Experții recomandă consumul a cel puțin două porții (aproximativ 85 grame fiecare) de pește gras pe săptămână pentru a susține sănătatea inimii. Obiectivul poate fi realizat în mai multe moduri. Nu trebuie să fie consumat doar proaspăt deoarece peștele la conservă sau congelat are aceleași calități. În plus, peștele poate înlocui pe un platou cu mâncare produse de carne. Concluzia este că peștele gras este asociat cu un stil de viață echilibrat pentru o sănătate a inimii mai bună pe termen lung. Totuși, experții avertizează că deși dieta joacă un rol major, nu trebuie neglijate celelalte aspecte ale unei vieți sănătoase. Ei spun că nimeni nu este imun la bolile cardiovasculare și că o serie de factori pot crește riscul de îmbolnăvire, inclusiv stilul de viață, genetica și antecedentele familiale. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în numeroase țări din lume.
Proteina surprinzătoare pe care nutriționiștii o recomandă în locul cărnii de vită
Carnea de bizon are mai puține calorii și mai puține grăsimi saturate decât cea de vită, potrivit nutriționiștilor citați de Real Simple. Diferența ar putea conta pentru cei atenți la sănătatea inimii sau la nivelul glicemiei. Ce spun experții Potrivit nutriționistei Kylie Felty, bizonul oferă niveluri comparabile de nutrienți esențiali – vitamina B12, fier, zinc și seleniu. Grăsimile saturate mai puține ar putea aduce beneficii persoanelor expuse riscului cardiovascular. Jamie Baham, o altă expertă, adaugă că bizonul poate fi util pentru cei cu rezistență la insulină sau prediabet. La 100 de grame, bizonul are 159 de calorii și 9 grame de grăsime totală. Vita 90% slabă are 185 de calorii și 13 grame de grăsime la aceeași cantitate. Nivelul de colesterol este similar la ambele tipuri de carne, iar bizonul oferă cu câteva grame mai multă proteină pe porție. De ce rămâne vita o opțiune bună Vita rămâne o alegere potrivită pentru copii și sportivi, spun specialistele. Bugetele mai mici pot conta și ele în alegerea vitei, care este mai ușor de găsit și mai ieftină decât bizonul. Bizonul are un gust mai blând și ușor dulceag, fără aroma puternică asociată vânatului. Fiind mai slab, se gătește mai repede decât vita și este recomandat la un grad mediu de coacere. Expertele recomandă adăugarea de sare din timp, prăjirea la foc puternic urmată de reducerea acestuia și un timp de odihnă de câteva minute înainte de servire. Ambele tipuri de carne rămân surse valoroase de proteine și minerale esențiale, precizează Baham. Alegerea potrivită depinde, în cele din urmă, de obiectivele individuale de sănătate ale fiecărei persoane.
Ce se întâmplă dacă mănânci somon în fiecare zi. Nutriționiștii au dat verdictul
Somonul este considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente, datorită conținutului bogat de proteine, acizi grași omega-3 și vitamina D, conform Real Simple. Consumul zilnic poate aduce beneficii reale pentru inimă și mușchi, însă nutriționiștii avertizează că există și limite de care trebuie ținut cont. O porție de 85 de grame de somon gătit oferă peste 21 de grame de proteine. Este o cantitate apropiată de cea din pieptul de pui. Peștele este bogat și în acizi grași omega-3, în principal EPA și DHA. Aceștia sunt cunoscuți pentru efectele lor antiinflamatorii. Somonul conține vitamina D în cantități mai mari decât majoritatea celorlalte tipuri de pește. Este un nutrient esențial pentru sănătatea oaselor și a creierului. Beneficiile consumului zilnic de somon Nutriționista Rachael Ajmera explică faptul că proteinele din somon contribuie la refacerea musculară. Ele susțin și funcția imunitară, plus senzația de sațietate. Acest lucru poate fi util mai ales pentru persoanele în vârstă. Este util și pentru cei care încearcă să slăbească. Acizii grași omega-3 ajută organismul să reducă inflamația. Aceștia contribuie și la eliminarea resturilor celulare, potrivit nutriționistei Carol Holland. Somonul conține și astaxantină, un pigment care limitează stresul oxidativ celular. Peștele oferă și seleniu, care protejează celulele de leziuni similare. Consumul regulat de somon este asociat cu o sănătate a inimii mai bună. Acesta reduce trigliceridele și colesterolul LDL din organism. Beneficiile sunt mai vizibile atunci când somonul înlocuiește carnea roșie în alimentație. Ce riscuri există la consumul zilnic Pentru majoritatea oamenilor, consumul zilnic de somon este considerat sigur. Peștele are un conținut scăzut de mercur. Nutriționiștii recomandă totuși limitarea la două-trei porții pe săptămână. Astfel se reduce expunerea la poluanții care se pot acumula în pește. O dietă bazată exclusiv pe somon ca sursă de proteine poate avea dezavantaje. Aceasta poate exclude alte alimente bogate în nutrienți, precum leguminoasele sau nucile. Femeile însărcinate și copiii ar trebui să fie mai atenți la contaminanții din pește. Se recomandă limitarea consumului la câteva porții pe săptămână, în cazul lor. Cum să incluzi somonul sănătos în dietă Specialiștii recomandă variația metodelor de preparare a somonului. Este de preferat somonul la cuptor, la grătar sau la aburi. Variantele afumate sau foarte sărate ar trebui evitate. Alternarea somonului cu alte surse de proteine ajută la o dietă echilibrată. Fasolea, lintea, tofu sau ouăle sunt exemple bune de alternative.
Șase alimente considerate nesănătoase pe care cardiologii le consumă în continuare
Ciocolată, vin, ouă și cafea – cardiologii știu exact ce efecte au, dar continuă să le consume. Iată ce spun despre fiecare, conform Uniland. Ciocolata neagră, benefică pentru vasele de sânge Câteva pătrățele pe săptămână din ciocolată cu minim 70% cacao pot susține sănătatea vaselor de sânge. „Flavonoizii din cacao pot reduce ușor tensiunea arterială”, explică dr. Matthew Kahn. Colegul său, dr. Charlie Cox, adaugă: „cacao este unul dintre cele mai bogate alimente în polifenoli de pe planetă”. Ouăle nu cresc colesterolul din sânge cum se credea Timp de ani de zile, ouăle au fost evitate din cauza colesterolului din gălbenuș. „Pentru majoritatea oamenilor, colesterolul alimentar are un impact foarte mic asupra colesterolului din sânge”, spune dr. Kahn. El consumă aproximativ un ou pe zi și subliniază că ouăle sunt o sursă valoroasă de colină și luteină. Vinul, acceptabil în context social Dr. Cox nu a renunțat la vin, dar pune accent pe context și calitate. „Fericirea unui pahar cu prietenii contează în calculul general”, spune el. Recomandă vinurile naturale și mezcalul, cu mai puțini aditivi decât băuturile comerciale. Precizează explicit că nu încurajează consumul de alcool. Cafeaua, reabilitată de cercetările recente Dovezile s-au schimbat față de ce se credea despre cafea. „Două până la patru cești pe zi sunt acum asociate cu un risc mai mic de insuficiență cardiacă”, spune dr. Kahn. Tensiunea arterială poate crește pe termen scurt, dar consumatorii obișnuiți se adaptează. Pâinea cu maia, o alegere mai bună decât cea preambalată Dr. Cox consumă pâine prăjită dimineața, dar exclusiv din aluat fermentat. Fermentarea îndelungată predigeră parțial amidonul și reduce răspunsul glicemic față de pâinea standard. Lactatele grase, mai puțin periculoase decât par Untul și brânza au o reputație proastă din cauza grăsimilor saturate. Dr. Kahn explică însă că grăsimile din lactate nu au același efect ca cele din carnea procesată. Unele studii le asociază chiar cu un risc ușor mai mic de accident vascular cerebral.
Metoda simplă pentru păstrarea sănătății inimii. Ce recomandă cardiologii
Cardiologii recomandă gustări echilibrate, bazate pe combinații de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, potrivit publicației Eating Well. Acestea pot contribui la menținerea unui nivel optim al colesterolului, la controlul greutății și la instalarea senzației de sațietate pentru mai mult timp. Nuci nesărate Migdalele și nucile sunt printre cele mai recomandate opțiuni pentru sănătatea inimii, datorită conținutului de grăsimi nesaturate, fibre și compuși vegetali cu efect antiinflamator. Potrivit medicilor, acestea pot susține menținerea unui profil sănătos al colesterolului și pot înlocui gustările ultraprocesate. „Sunt o gustare gustoasă și crocantă pe care o recomand frecvent”, susține cardiologul Kunal Lal, referindu-se la migdale. Acesta subliniază că migdalele sunt bogate în grăsimi mononesaturate și fibre, contribuind la sănătatea cardiovasculară. Legume crude Legumele crude, precum morcovii, castraveții sau ardeii, combinate cu hummus, reprezintă o gustare bogată în fibre și proteine vegetale. Această combinație ajută la reducerea colesterolului LDL („rău”) și oferă senzație de sațietate. „Legumele sunt ideale pentru gustări, cum ar fi țelina sau morcovii cu hummus”, susține medicul Johanna Contreras. Specialiștii recomandă un aport de minimum 3 grame de fibre într-o gustare pentru efecte benefice asupra sănătății inimii. Fructe de pădure Fructele, în special fructele de pădure, sunt bogate în antioxidanți, vitamine și fibre, contribuind la protecția vaselor de sânge și la reducerea inflamației. Afinele sunt frecvent evidențiate pentru efectele lor asupra tensiunii arteriale și elasticității vasculare. În plus, medicul Kunal Lal vorbește despre mango: „Este plin de fibre, potasiu și antioxidanți precum vitamina C, nutrienți care susțin sănătatea inimii.” Pentru o gustare echilibrată, fructele pot fi asociate cu iaurt, nuci sau semințe, pentru a evita creșterile bruște ale glicemiei. Pâine sau biscuiți integrali cu avocado Produsele din cereale integrale oferă carbohidrați cu absorbție lentă și ajută la menținerea unui nivel stabil al energiei. Combinate cu avocado, acestea devin o gustare benefică pentru sistemul cardiovascular. „Avocado este bogat în grăsimi mononesaturate, fibre alimentare și potasiu”, spune medicul Kunal Lal . Potrivit acesteia, fibrele ajută la reducerea colesterolului, iar potasiul contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Se recomandă alegerea produselor integrale și cu un conținut redus de sare. Cardiologii subliniază că o gustare sănătoasă ar trebui să includă o combinație de fibre, proteine și grăsimi sănătoase. De asemenea, este indicată limitarea consumului de alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. După cum precizează specialiștii, alimente precum „carnea roșie, mezelurile, dulciurile precum înghețata și produsele de patiserie, precum și produsele lactate integrale ar trebui consumate cu moderație”.
Experții dezvăluie ce tip de sare ajută la scăderea tensiunii arteriale
Înlocuirea sării de masă tradiționale cu sare cu potasiu poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, păstrând în același timp gustul preparatelor. Dieteticienii spun că această modificare simplă poate sprijini sănătatea cardiovasculară atunci când este folosită corect, potrivit EatingWell. Cum susține sarea cu potasiu sănătatea inimii Majoritatea sării de masă conține clorură de sodiu, care poate crește tensiunea arterială. Un aport ridicat de sodiu este asociat cu hipertensiune și boli cardiovasculare. Sarea cu clorură de potasiu înlocuiește o parte sau tot sodiul cu potasiu. Cercetările arată că această schimbare poate reduce tensiunea arterială cu aproximativ 5,6/2,9 mm Hg. Chiar și scăderile mici pot reduce riscurile cardiovasculare pe termen lung. Sodiul crește volumul de sânge prin retenție de lichide. Potasiul acționează diferit, ajutând la relaxarea vaselor de sânge și la eliminarea sodiului din organism. Acest echilibru susține valori mai sănătoase ale tensiunii arteriale. Totuși, experții atrag atenția că aproximativ 70% din aportul de sodiu provine din alimente procesate. Înlocuirea sării acasă ajută, dar schimbările alimentare mai ample sunt esențiale. Cum să folosești în siguranță sarea cu potasiu Sarea cu potasiu se comercializează sub denumiri precum „Sare ușoară fără sodiu”, „Sare cu conținut redus de sodiu” sau „Sare de potasiu”. Dieteticienii recomandă utilizarea cu moderație și ca înlocuitor parțial. Produsele care înlocuiesc mai mult de jumătate din sodiu pot avea un gust ușor amar. De asemenea, pot influența rezultatele la copt. Înlocuirea treptată este, de obicei, cea mai eficientă. Cine ar trebui să evite sarea cu potasiu Sarea cu potasiu nu este sigură pentru toată lumea. Persoanele cu boli de rinichi sau cu probleme renale ar trebui să o evite. Cei care iau inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), sartani (ARB) sau diuretice care economisesc potasiul ar trebui să consulte medicul înainte. Un exces de potasiu poate fi periculos în aceste situații. Experții recomandă și intensificarea gustului cu ierburi aromatice, condimente, citrice și oțet. Combinate cu alimente bogate în potasiu, aceste alternative pot susține natural sănătatea inimii.
Melatonină pe termen lung: legătura surprinzătoare cu insuficiența cardiacă și mortalitatea
Cercetarea analizează datele medicale pe o perioadă de cinci ani a peste 130.000 de adulți cu insomnie, care au folosit melatonină timp de cel puțin un an. Rezultatele arată că pacienții care au administrat melatonină pe termen lung aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă comparativ cu cei care nu au utilizat suplimentul (4,6% vs. 2,7%). O analiză suplimentară, mai strictă, bazată pe cel puțin două rețete de melatonină la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc crescut cu 82%. În plus, persoanele care foloseau melatonină au avut un risc de spitalizare pentru insuficiență cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare și un risc aproape dublu de deces din orice cauză în următorii cinci ani. Melatonina, hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe și este disponibilă sub formă de suplimente sintetice, fără prescripție medicală în multe țări. Totuși, concentrația și puritatea pot varia între mărci, deoarece aceste suplimente nu sunt reglementate la fel ca medicamentele. Studiul a fost realizat folosind baza de date internațională TriNetX Global Research Network. Cercetătorii au inclus în analiză doar adulți cu insomnie cronică care nu aveau antecedente de insuficiență cardiacă și care nu au utilizat alte tratamente pentru somn. Specialiștii atenționează că, deși melatonina este folosită pe scară largă pentru tulburările de somn, administrarea zilnică pe termen lung poate fi asociată cu riscuri serioase pentru sănătatea inimii. Studiul subliniază necesitatea monitorizării stricte a utilizării suplimentelor cu melatonină și consultarea medicului înainte de administrarea lor prelungită.