Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
Prețul petrolului rusesc scade brusc din cauza sancțiunilor SUA care blochează achizițiile Chinei
Vânzările spot de ESPO, care se transportă din Extremul Orient al Rusiei, au fost oferite cu o reducere de 50 de cenți pe baril față de indicatorul ICE Brent în această săptămână, potrivit traderilor care participă la piață. Categoria a avut un preț premium de peste 1 dolar pe baril săptămâna trecută, înainte de ultima rundă de sancțiuni. Piața petrolului este în alertă pentru semne de perturbare după ce SUA au pus pe lista neagră companiile rusești Rosneft și Lukoil pentru a crește presiunea asupra Moscovei să pună capăt războiului din Ucraina. Măsura luată de Washington a urmat restricțiilor sporite impuse de Uniunea Europeană asupra comerțului cu energie al Rusiei și a stimulat creșteri ale contractelor futures de referință săptămâna trecută, notează Bloomberg. ESPO este preferat atât de rafinăriile de stat din China, cât și de procesatorii privați din această țară, cunoscuți sub numele de „teapots”, care au experiență în manipularea încărcăturilor de țiței aflate pe lista neagră a SUA, cum ar fi cele din Iran. După sancțiunile SUA, companiile de stat chineze, inclusiv Sinopec, au anulat unele achiziții de țiței rusesc transportat pe mare, în principal ESPO. Rafinăriile private chineze preiau de obicei aproximativ 800.000 de barili pe zi de țiței din Extremul Orient rus, inclusiv ESPO, precum și sortimentele Sokol și Sakhalin Blend, iar cererea va „rămâne robustă”, potrivit companiei de analiză Vortexa Ltd. În prezent, nu este clar dacă acestea pot absorbi barilii respinși de alte rafinării. Sancțiunile SUA împotriva Rosneft și Lukoil reprezintă primele restricții majore impuse industriei petroliere rusești de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Planul administrației este de a face comerțul Moscovei mai costisitor și mai riscant, dar fără a crește prețurile globale, au declarat oficiali familiarizați cu această chestiune.
Prinsă între SUA și Gazprom, Serbia se confruntă cu întreruperea importurilor de petrol
Serbia se confruntă cu perspectiva întreruperii importurilor de petrol, deoarece discuțiile menite să împiedice impunerea de sancțiuni americane asupra singurei rafinării de petrol din țară nu au avut niciun rezultat, potrivit președintelui Serbiei Aleksandar Vucici. Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a cerut companiei de stat ruse Gazprom și subsidiarei sale Gazprom Neft să-și vândă participația majoritară la rafinăria sârbă NIS ca parte a eforturilor de a „viza sursa principală de venituri a Rusiei”, sau să se confrunte cu impunerea de sancțiuni, conform Financial Times. Termenul limită prelungit pentru ca proprietarii ruși să renunțe la NIS expiră vineri, iar Vucici a spus că nu se așteaptă la o înțelegere de ultim moment care ar permite evitarea crizei. Serbia are rezerve de petrol pentru aproximativ 80 de zile Majoritatea importurilor de țiței ale Serbiei sosesc printr-o conductă deținută de Janaf din Croația, care ar trebui să-și suspende afacerile cu NIS pentru a evita încălcarea restricțiilor americane. „Am vorbit cu americanii, cu rușii, cu toată lumea”, a declarat Vucic. „Nu am văzut nicio schimbare în atitudinea americană”. Vucici a recunoscut că „nu este sigur că Janaf va înceta să transfere petrolul” vineri și a recunoscut necesitatea ca Serbia – care are rezerve pentru aproximativ 80 de zile – să ajungă la un acord. Proprietarii ruși au refuzat să-și vândă participația cumulată de 56% la NIS, deși au schimbat structura de acționariat, astfel încât nici Gazprom, nici Gazprom Neft nu dețin o majoritate în rafinărie. „Atitudinea rusă este că vor să o păstreze cu orice preț”, a spus Vucici. Anterior, el spus că exclude naționalizarea NIS sau a pachetului de acțiuni deținut de ruși ca o modalitate de a evita sancțiunile. „În cele din urmă, trebuie să avem o piață de petrol pe deplin securizată în țara noastră, ceea ce înseamnă aprovizionarea completă cu petrol a rafinăriei noastre și a pieței noastre de benzină”, a spus Vucic. Președintele Serbiei a adăugat că prețul nu este o problemă și că problema ar putea fi rezolvată „cu ușurință” dacă s-ar ajunge la o înțelegere privind transferul de proprietate asupra NIS. MOL a refuzat să discute o achiziție a participației ruse la NIS O posibilă soluție ar fi ca grupul petrolier maghiar MOL să intervină și să cumpere participația rusească la NIS. MOL a refuzat să discute problema, iar Vucici a spus că problema nu a fost ridicată în timpul unei convorbiri telefonice cu premierul ungar Viktor Orban miercuri. Întrebat în ce măsură problema NIS face parte dintr-o discuție mai amplă ruso-americană în contextul încheierii războiului din Ucraina, Vucic a spus: „Cred că este o problemă minoră pentru ei”. El a adăugat: „Dacă sancțiunile vor intra în vigoare, va trebui să vedem reacția din partea rusă cât mai curând posibil și apoi va trebui să reacționăm și noi”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Financial Times: Un fost AGENT Stasi, prieten cu Putin, încearcă să coopteze oameni de afaceri AMERICANI pentru repornirea Nord Stream 2 Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele