Vicepreședinte USR, reținut de DIICOT. Este acuzat că ar fi încercat să trimită în Belarus un utilaj cu posibilă utilizare militară
Alexandru Munteanu, vicepreședinte al USR Dâmbovița și consilier local în Târgoviște, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT într-un dosar privind presupusa încălcare a sancțiunilor impuse Belarusului. În același dosar a fost reținut și Evgheni Poliakov. Ancheta vizează un strung vertical în valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, despre care procurorii susțin că ar fi urmat să ajungă, prin intermediari, la o entitate belarusă aflată sub sancțiunile Uniunii Europene. Alexandru Munteanu a fost reținut după audierile desfășurate în urma perchezițiilor făcute miercuri de DIICOT în București și în județele Dâmbovița, Bacău și Ilfov. Dosarul privește posibile fapte de încălcare și eludare a regimului sancțiunilor internaționale instituite în Uniunea Europeană, dar și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Un strung de 1,75 milioane de euro, în centrul anchetei Potrivit DIICOT, ancheta vizează operațiuni derulate în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026. Mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice pentru fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. În centrul investigației se află un utilaj industrial de tip VL40, un strung vertical evaluat la aproximativ 1,75 milioane de euro. Conform anchetatorilor, ar fi existat demersuri pentru transferarea utilajului către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Surse judiciare susțin că beneficiarul final ar fi fost Kuzlitmash OAO Belarus, companie din cadrul holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod – BelAZ, din regiunea Minsk. Entitatea este vizată de regimul de sancțiuni al UE instituit în legătură cu situația din Belarus. Firme intermediare din Germania și Kazahstan Potrivit acelorași surse, Alexandru Munteanu, în calitate de administrator și director general al World Machinery Works SRL, ar fi coordonat și participat la operațiunile de comercializare și transfer al utilajului. Traseul pregătit pentru utilaj ar fi inclus societăți intermediare din Germania și Kazahstan, înainte ca acesta să ajungă la beneficiarul final din Belarus. Anchetatorii susțin că Munteanu și Evgheni Poliakov ar fi continuat demersurile pentru livrarea utilajului, deși solicitări anterioare pentru autorizarea exportului fuseseră respinse de autoritățile române competente, inclusiv din cauza riscului ca produsul să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. DIICOT mai arată că, prin integrarea unor componente hardware și software și prin intervenții asupra parametrilor tehnici, unele dintre utilajele cercetate ar fi dobândit caracteristici care permiteau folosirea lor în scopuri militare. În dosar sunt cercetate, potrivit surselor judiciare, opt persoane. DIICOT anunțase anterior că a dispus continuarea urmăririi penale față de opt suspecți pentru fapte legate de încălcarea sancțiunilor internaționale. Reacția USR: Poate ajunge până la excluderea din partid USR a confirmat că Alexandru Munteanu este consilier local la Târgoviște și vicepreședinte al organizației USR Dâmbovița și a precizat că acesta are cetățenie română și moldovenească. Partidul transmite că, în cazul în care acuzațiile se confirmă, vor fi aplicate prevederile statutare, care pot merge până la excluderea sa din USR. „Dacă se confirmă acuzațiile pe care i le aduce DIICOT, i se vor aplica prevederile statutare, mergând până la excluderea din USR”, a transmis formațiunea. USR a amintit totodată că ministrul de Externe Oana Țoiu a inițiat cadrul legislativ prin care încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale și a embargourilor poate constitui infracțiune.
Pe teritoriul UE. Reacția Ursulei von der Leyen după incidentul cu drona de la Galați
Într-o postare publicată pe platforma X, Ursula von der Leyen a declarat că incursiunea unei drone rusești într-o zonă dens populată din România, soldată cu rănirea unor civili, reprezintă un nou episod grav al conflictului declanșat de Moscova. „O incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili. Pe teritoriul Uniunii Europene”, a scris șefa Comisiei Europene. Oficialul european a transmis solidaritatea instituțiilor europene cu România și cu cetățenii afectați de incident. Bruxelles anunță noi presiuni asupra Rusiei Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să își consolideze măsurile de securitate și descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea și capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creștem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta. Russia’s war of aggression has crossed yet another line. A Russian drone incursion struck a densely populated area in Romania, injuring civilians. On EU territory. We stand in full solidarity with Romania and its people. As we continue strengthening our security and… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 29, 2026 În același mesaj, președinta Comisiei Europene a anunțat că Bruxellesul pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Reacția vine în contextul în care incidentul de la Galați a atras atenția mai multor lideri europeni, fiind unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene de la începutul războiului din Ucraina.
Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele