Un test de sânge detectează 50 de tipuri de cancer înainte să apară simptomele
Un test de sânge cancer bazat pe biopsie lichidă poate identifica peste 50 de forme de cancer în stadiu incipient. Tehnologia analizează ADN-ul tumoral circulant și schimbă radical diagnosticul oncologic, transmite Scienze Notizie. Testul identifică ADN-ul tumoral circulant, cunoscut ca ctDNA, prezent în sânge în concentrații foarte mici. Spre deosebire de tehnicile tradiționale invazive, analizează markeri epigenetici specifici. Celulele canceroase prezintă tipare de metilare a ADN-ului mult diferite față de celulele sănătoase. Algoritmii avansați de secvențiere izolează aceste fragmente și identifică originea lor celulară cu mare precizie. Cel mai mare avantaj: cancerele „tăcute” Descoperirea are un impact major asupra cancerelor care nu prezintă simptome timpurii. Tumorile pancreasului, ficatului sau esofagului sunt diagnosticate de obicei abia în stadii avansate. Un simplu test de sânge poate intercepta semnalul biologic al acestor forme înainte ca pacientul să resimtă ceva. Prognosticul clinic se îmbunătățește radical prin depistarea precoce. Nu înlocuiește, ci completează screeningul clasic Testul nu este un substitut pentru mamografii sau colonoscopii. Este o completare strategică pentru zonele dificil de explorat prin metodele actuale. Rata fals pozitivă a fost redusă la minim. Un rezultat pozitiv indică o anomalie reală, evitând stresul psihologic al investigațiilor inutile. Ce urmează după un rezultat pozitiv Testul identifică o semnătură moleculară, nu localizează tumora cu precizie. Sunt necesare în continuare investigații imagistice de confirmare: RMN sau tomografie computerizată. Cercetarea se concentrează acum pe reducerea costurilor. Accesibilizarea tehnologiei pentru programele publice de prevenție reprezintă următorul pas esențial.
Există o grupă sanguină mai rezistentă la cancer? Studiile au un răspuns neașteptat
Persoanele cu grupa A au un risc cu până la 20% mai mare de a dezvolta cancer gastric sau pancreatic. O meta-analiză publicată în 2014 în Asian Pacific Journal of Cancer Prevention a adus dovezi în acest sens, conform futura-sciences.com. Grupa AB a fost asociată cu un risc crescut de cancer hepatic, potrivit unui studiu chinezesc din 2017. Persoanele cu grupa O par să beneficieze de o protecție relativă față de cancerele digestive. Această observație a fost confirmată de mai multe studii epidemiologice din diferite țări. Totuși, a avea grupa O nu înseamnă că ești ferit de cancer. Grupa O nu conferă nicio imunitate, la fel cum grupa A nu condamnă pe nimeni la boală. De ce există aceste diferențe Antigenele sistemului ABO sunt prezente nu doar pe globulele roșii, ci și pe alte celule din organism. Ele ar putea modula procesele inflamatorii și răspunsul imunitar. Bacteria Helicobacter pylori, factor de risc pentru cancerul gastric, interacționează diferit în funcție de grupa sanguină. Genele care determină grupa sanguină se află în apropierea altor gene implicate în imunitate și proliferarea celulară. Această proximitate genetică ar putea explica corelațiile observate. Variațiile de risc identificate în studii oscilează între 10 și 25%. Acestea sunt asocieri statistice modeste, nu certitudini medicale. Fumatul, de exemplu, multiplică de 10 până la 15 ori riscul de cancer pulmonar. Consumul de alcool este implicat în aproximativ 8% din cazurile de cancer. Supraponderalitatea, sedentarismul și alimentația dezechilibrată au un impact mult mai mare decât grupa sanguină. Cercetările continuă O publicație din 2021 în Scientific Reports a explorat rolul antigenelor ABO în evoluția tumorilor. Cercetătorii Inserm continuă investigațiile asupra legăturilor dintre imunitate, genetică și factorii sangvini. Legătura dintre grupa sanguină și cancer rămâne un domeniu promițător, dar sunt necesare multe alte studii înainte de aplicații clinice concrete.
Poliția germană investighează svasticile pictate cu sânge uman pe mai multe mașini
Poliția din Germania a anunțat, joi, că investighează apariția svasticilor pictate cu sânge uman și întinse pe zeci de mașini, unele cutii poștale și fațadele clădirilor din orașul central Hanau. Purtătorul de cuvânt al poliției, Thomas Leipold, a declarat că ofițerii au fost alertați miercuri seara, când un bărbat a raportat că a observat forma unei svastici aplicate cu un lichid roșu pe capota unei mașini parcate, scrie Euronews. În urma unor teste speciale, s-a dovedit că substanța era sânge uman. În total, aproape 50 de mașini au fost vandalizate în mod similar. „Contextul este complet neclar”, a spus Leipold, adăugând că anchetatorii nu știau dacă anumite mașini, cutii poștale și clădiri au fost vizate sau dacă svasticile au fost aplicate la întâmplare. Momentan, nu există indicii cu privire la autorul incidentului. Afișarea simbolurilor naziste, ilegală în Germania Afișarea emblemelor naziste este ilegală în Germania, iar svastica este considerată un simbol al urii care evocă ororile Germaniei naziste și trauma Holocaustului. Potrivit BBC, autoritățile locale au declarat că încearcă „să rezolve misterul” și au făcut apel la public pentru informații care ar putea duce la cel vinovat. Vicepreședintele Bundestagului, Omid Nouripour, a declarat că atacul l-a lăsat fără cuvinte și că trebuie rezolvat rapid. „Acest act lovește în inima orașului Hanau și redeschide rănile atacului terorist de extremă dreapta de acum cinci ani”, a scris el pe X, referindu-se la uciderea a nouă persoane de către un bărbat înarmat care a țintit persoane de origine imigrantă.
Un test de sânge poate detecta scleroza multiplă cu șapte ani înainte de apariția simptomelor
Identificarea acestor semne de avertizare timpurie înseamnă mai multe oportunități de tratare sau chiar prevenire a sclerozei multiple (SM), o boală cronică și incurabilă în care sistemul imunitar atacă creierul și măduva spinării, provocând probleme de memorie, mobilitate, vedere și durere. Cercetătorii de la Universitatea din California din San Francisco au analizat probele de sânge ale personalului militar american, dintre care 134 de persoane au dezvoltat ulterior SM. Au fost studiate peste 5.000 de proteine pentru a vedea dacă au apărut modele precoce la rate semnificative în acest grup. Echipa a descoperit că nivelurile unei proteine numite glicoproteină oligodendrocitară mielină (MOG) au crescut brusc cu șapte ani înainte de apariția simptomelor. Deoarece această proteină ajută la protejarea conexiunilor sistemului nervos, descoperirea sugerează că straturile protectoare sunt atacate cu mult înainte de apariția clinică a bolii. Cu aproximativ șase ani înainte de apariția simptomelor, o altă proteină numită lanț ușor al neurofilamentului (NfL) a devenit mai abundentă, un semn recunoscut al deteriorării sistemului nervos. Acest lucru sugerează că boala atacă mai întâi protecția din jurul sistemului nervos, apoi nervii înșiși. Cele mai puternice modificări Prin combinarea a 21 de proteine care au prezentat cele mai puternice modificări precoce, cercetătorii consideră că ar putea fi dezvoltat un test de sânge precis pentru a detecta SM înainte de apariția simptomelor. „Considerăm că munca noastră deschide numeroase oportunități pentru diagnosticarea, monitorizarea și, eventual, tratarea SM”, a declarat neurologul Ahmed Abdelhak. „Ar putea schimba radical modul în care înțelegem și gestionăm această boală”. Studiile viitoare vor fi importante pentru validarea rezultatelor, deoarece testele au fost făcute pe sânge prelevat de la un număr relativ mic de recruți din armată. Cercetătorii urmăresc să testeze descoperirile pe grupuri mai mari și mai diverse de pacienți. „Acum știm că SM începe mult mai devreme decât debutul clinic, creând posibilitatea reală ca într-o zi să putem preveni SM sau cel puțin să folosim cunoștințele noastre pentru a proteja oamenii de leziuni suplimentare”, a declarat neurologul Ari Green.
Cofeina din sânge ar putea reduce grăsimea corporală și riscul de diabet
Cercetătorii de la Institutul Karolinska, Universitatea din Bristol și Imperial College London au analizat date genetice de la aproape 10.000 de persoane, concentrându-se pe variațiile genelor CYP1A2 și AHR, care influențează viteza de metabolizare a cafeinei în organism. „Concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină, prevăzute genetic, au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă grasă totală mai redusă,” au notat cercetătorii citați de Science Alert. „În plus, concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină au fost asociate cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2″. Aproximativ jumătate din efectul cafeinei asupra reducerii riscului de diabet pare să fie mediat prin scăderea indicelui de masă corporală (IMC). Cercetătorii explică acest efect prin capacitatea cafeinei de a stimula termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor în organism, ambele jucând un rol important în metabolismul general. Interesant este că studiul nu a găsit nicio legătură între nivelurile de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral. „Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar și efectele sale metabolice minore ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au subliniat autorii studiului.