Îmbătrânirea ar putea începe în măduva osoasă. Cercetătorii au descoperit cum celulele stem din sânge influențează întregul organism
Un nou studiu realizat pe șoareci arată că celulele stem hematopoietice îmbătrânite pot produce mai multe celule imunitare care favorizează inflamația cronică și afectează organe aflate la distanță. Cercetarea, publicată în revista Nature Aging, indică un rol important pentru proteina SIRT3, care pare să ajute celulele stem din sânge să își mențină funcționarea într-un mod mai sănătos pe măsură ce organismul îmbătrânește, scrie Science Alert. Îmbătrânirea celulelor stem din sânge poate afecta întregul organism Măduva osoasă nu are doar rolul de a susține structura oaselor. În interiorul oaselor se află un țesut viu care produce în permanență celulele din sânge și o mare parte dintre celulele sistemului imunitar. Aceste celule ajung apoi în circulația sanguină și se deplasează către mușchi, plămâni, creier și alte organe. Cercetătorii au vrut să afle dacă îmbătrânirea celulelor stem care produc aceste celule poate contribui, la rândul său, la deteriorarea unor țesuturi aflate în alte părți ale corpului. Studiul sugerează că răspunsul ar putea fi afirmativ. Inflamația este un mecanism normal de apărare împotriva infecțiilor și rănilor. Atunci când persistă însă la niveluri scăzute timp de ani de zile, poate contribui la deteriorarea țesuturilor sănătoase și la apariția mai multor probleme asociate îmbătrânirii. Celulele stem îmbătrânite pot produce mai multe celule care favorizează inflamația Pentru experiment, cercetătorii au modificat genetic celule stem hematopoietice de la șoareci astfel încât acestea să producă mai multă SIRT3. Ulterior, celulele modificate sau celule stem obișnuite au fost transplantate în șoareci tineri al căror sistem imunitar fusese afectat. Transplanturile au refăcut sistemul sanguin și imunitar al animalelor, iar cercetătorii le-au urmărit până la vârsta de aproximativ doi ani, considerată înaintată pentru șoareci. Animalele care au primit celule stem cu un nivel crescut de SIRT3 aveau mai puține celule imunitare care favorizau inflamația. Diferențele nu s-au limitat însă la sânge. Șoarecii respectivi au prezentat o serie de rezultate mai bune la testele fizice și cognitive. Aceștia au alergat pe distanțe mai mari, au rezistat mai mult timp agățați de o suprafață inversată, au obținut rezultate mai bune la un test de memorie și au avut un control mai bun al glicemiei. De asemenea, cercetătorii au observat o structură pulmonară mai sănătoasă. Proteina SIRT3 ar putea proteja celulele stem de un proces asociat îmbătrânirii Pentru a verifica dacă efectele observate erau transmise către alte organe prin intermediul celulelor imunitare, cercetătorii au realizat un al doilea experiment. Celule imunitare produse de celulele stem cu nivel crescut de SIRT3 au fost transferate către alți șoareci tineri. Și aceste animale au prezentat îmbunătățiri în ceea ce privește funcția musculară, controlul glicemiei și structura plămânilor. Potrivit cercetătorilor, rezultatele celor două experimente sugerează că modificările apărute la nivelul celulelor stem din sânge pot ajunge să influențeze organe aflate la distanță prin intermediul celulelor imunitare pe care acestea le produc. Analizele suplimentare au indicat că SIRT3 poate împiedica celulele stem hematopoietice să intre într-un tipar în care produc în exces celule imunitare care favorizează inflamația. Descoperirea adaugă noi dovezi potrivit cărora sistemul responsabil de producerea celulelor sanguine ar putea avea un rol mai important în procesul de îmbătrânire decât se credea anterior. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Experimentele au fost realizate pe șoareci, folosind celule stem modificate genetic, iar procedura de pregătire pentru transplantul de măduvă osoasă ar fi putut influența, la rândul său, rezultatele. Studiul nu demonstrează că stimularea SIRT3 poate încetini îmbătrânirea, poate prelungi viața sau poate îmbunătăți starea de sănătate a oamenilor. Următorul pas este să se stabilească dacă mecanismul identificat la șoareci există și la oameni. Cercetătorii trebuie să afle în special dacă scăderea activității SIRT3 determină celulele stem hematopoietice umane îmbătrânite să producă mai multe celule imunitare care stimulează inflamația. Dacă mecanismul va fi confirmat și la oameni, celulele stem din sânge ar putea deveni, în viitor, o posibilă țintă pentru reducerea inflamației asociate îmbătrânirii. Deocamdată, însă, SIRT3 rămâne un subiect de cercetare și nu reprezintă un tratament împotriva îmbătrânirii.
Sănătatea sângelui: Ce vitamine sunt recomandate și ce obiceiuri să eviți. Explicațiile medicului Lienerth Doris
Lienerth Doris, medic specialist, Secția Clinică Hematologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, explică modul în care ne putem menține sănătatea sângelui. „Alimentația are un rol vital în producerea și în circulația sângelui. O dietă echilibrată influențează direct compoziția sângelui, elasticitatea arterelor și capacitatea de transport al oxigenului”, a declarat ea. Vitaminele esențiale pentru menținerea sănătății sângelui Întrebată ce vitamine sunt esențiale în sănătatea sângelui, Doris a enumerat mai multe suplimente. Fierul cu resurse din carnea roșie, linte , spanac, afine; Vitamina B12 și acidul folic cu resurse din lactate și ouă, carne, pește, legume verzi; Omega -3 cu resurse din somon, ton, macrou; Vitamina C și E cu resurse din lămâi, nuca, fructe de pădure; Vitamina K din alimente verzi : varză, salată, kale. De asemenea, aceasta a precizat că stresul poate influența în mod direct bolile hematologice. „Stresul cronic crează un micromediu inflamator în măduva osoasă. Poate influența evoluția bolilor hematologice, poate bloca capacitatea organismului de a produce globule roșii sănătoase și poate influența în sens negativ coagularea sângelui cu creșterea riscului de a dezvolta tromboze sau alte afecțiuni”, a explicat ea. „Activitatea fizică joacă un rol important” Totodată, a specificat că „activitatea fizică joacă un rol important in reducerea inflamației sistemice, stimularea activității antitumorale și funcționarea optimă a măduvei osoase precum și reducerea vâscozității sângelui”. Ce obiceiuri trebuie evitate Întrebată ce obiceiuri ar trebui evitate, Doris a răspuns că „e necesar a se evita sedentarismul, consumul de toxice: tutun, alcool , droguri, imobilizare prelungită, stress, deshidratarea și a se asigura 7-9 ore de somn alături de momente de relaxare peste zi”.
Un test de sânge detectează 50 de tipuri de cancer înainte să apară simptomele
Un test de sânge cancer bazat pe biopsie lichidă poate identifica peste 50 de forme de cancer în stadiu incipient. Tehnologia analizează ADN-ul tumoral circulant și schimbă radical diagnosticul oncologic, transmite Scienze Notizie. Testul identifică ADN-ul tumoral circulant, cunoscut ca ctDNA, prezent în sânge în concentrații foarte mici. Spre deosebire de tehnicile tradiționale invazive, analizează markeri epigenetici specifici. Celulele canceroase prezintă tipare de metilare a ADN-ului mult diferite față de celulele sănătoase. Algoritmii avansați de secvențiere izolează aceste fragmente și identifică originea lor celulară cu mare precizie. Cel mai mare avantaj: cancerele „tăcute” Descoperirea are un impact major asupra cancerelor care nu prezintă simptome timpurii. Tumorile pancreasului, ficatului sau esofagului sunt diagnosticate de obicei abia în stadii avansate. Un simplu test de sânge poate intercepta semnalul biologic al acestor forme înainte ca pacientul să resimtă ceva. Prognosticul clinic se îmbunătățește radical prin depistarea precoce. Nu înlocuiește, ci completează screeningul clasic Testul nu este un substitut pentru mamografii sau colonoscopii. Este o completare strategică pentru zonele dificil de explorat prin metodele actuale. Rata fals pozitivă a fost redusă la minim. Un rezultat pozitiv indică o anomalie reală, evitând stresul psihologic al investigațiilor inutile. Ce urmează după un rezultat pozitiv Testul identifică o semnătură moleculară, nu localizează tumora cu precizie. Sunt necesare în continuare investigații imagistice de confirmare: RMN sau tomografie computerizată. Cercetarea se concentrează acum pe reducerea costurilor. Accesibilizarea tehnologiei pentru programele publice de prevenție reprezintă următorul pas esențial.
Există o grupă sanguină mai rezistentă la cancer? Studiile au un răspuns neașteptat
Persoanele cu grupa A au un risc cu până la 20% mai mare de a dezvolta cancer gastric sau pancreatic. O meta-analiză publicată în 2014 în Asian Pacific Journal of Cancer Prevention a adus dovezi în acest sens, conform futura-sciences.com. Grupa AB a fost asociată cu un risc crescut de cancer hepatic, potrivit unui studiu chinezesc din 2017. Persoanele cu grupa O par să beneficieze de o protecție relativă față de cancerele digestive. Această observație a fost confirmată de mai multe studii epidemiologice din diferite țări. Totuși, a avea grupa O nu înseamnă că ești ferit de cancer. Grupa O nu conferă nicio imunitate, la fel cum grupa A nu condamnă pe nimeni la boală. De ce există aceste diferențe Antigenele sistemului ABO sunt prezente nu doar pe globulele roșii, ci și pe alte celule din organism. Ele ar putea modula procesele inflamatorii și răspunsul imunitar. Bacteria Helicobacter pylori, factor de risc pentru cancerul gastric, interacționează diferit în funcție de grupa sanguină. Genele care determină grupa sanguină se află în apropierea altor gene implicate în imunitate și proliferarea celulară. Această proximitate genetică ar putea explica corelațiile observate. Variațiile de risc identificate în studii oscilează între 10 și 25%. Acestea sunt asocieri statistice modeste, nu certitudini medicale. Fumatul, de exemplu, multiplică de 10 până la 15 ori riscul de cancer pulmonar. Consumul de alcool este implicat în aproximativ 8% din cazurile de cancer. Supraponderalitatea, sedentarismul și alimentația dezechilibrată au un impact mult mai mare decât grupa sanguină. Cercetările continuă O publicație din 2021 în Scientific Reports a explorat rolul antigenelor ABO în evoluția tumorilor. Cercetătorii Inserm continuă investigațiile asupra legăturilor dintre imunitate, genetică și factorii sangvini. Legătura dintre grupa sanguină și cancer rămâne un domeniu promițător, dar sunt necesare multe alte studii înainte de aplicații clinice concrete.
Poliția germană investighează svasticile pictate cu sânge uman pe mai multe mașini
Poliția din Germania a anunțat, joi, că investighează apariția svasticilor pictate cu sânge uman și întinse pe zeci de mașini, unele cutii poștale și fațadele clădirilor din orașul central Hanau. Purtătorul de cuvânt al poliției, Thomas Leipold, a declarat că ofițerii au fost alertați miercuri seara, când un bărbat a raportat că a observat forma unei svastici aplicate cu un lichid roșu pe capota unei mașini parcate, scrie Euronews. În urma unor teste speciale, s-a dovedit că substanța era sânge uman. În total, aproape 50 de mașini au fost vandalizate în mod similar. „Contextul este complet neclar”, a spus Leipold, adăugând că anchetatorii nu știau dacă anumite mașini, cutii poștale și clădiri au fost vizate sau dacă svasticile au fost aplicate la întâmplare. Momentan, nu există indicii cu privire la autorul incidentului. Afișarea simbolurilor naziste, ilegală în Germania Afișarea emblemelor naziste este ilegală în Germania, iar svastica este considerată un simbol al urii care evocă ororile Germaniei naziste și trauma Holocaustului. Potrivit BBC, autoritățile locale au declarat că încearcă „să rezolve misterul” și au făcut apel la public pentru informații care ar putea duce la cel vinovat. Vicepreședintele Bundestagului, Omid Nouripour, a declarat că atacul l-a lăsat fără cuvinte și că trebuie rezolvat rapid. „Acest act lovește în inima orașului Hanau și redeschide rănile atacului terorist de extremă dreapta de acum cinci ani”, a scris el pe X, referindu-se la uciderea a nouă persoane de către un bărbat înarmat care a țintit persoane de origine imigrantă.
Un test de sânge poate detecta scleroza multiplă cu șapte ani înainte de apariția simptomelor
Identificarea acestor semne de avertizare timpurie înseamnă mai multe oportunități de tratare sau chiar prevenire a sclerozei multiple (SM), o boală cronică și incurabilă în care sistemul imunitar atacă creierul și măduva spinării, provocând probleme de memorie, mobilitate, vedere și durere. Cercetătorii de la Universitatea din California din San Francisco au analizat probele de sânge ale personalului militar american, dintre care 134 de persoane au dezvoltat ulterior SM. Au fost studiate peste 5.000 de proteine pentru a vedea dacă au apărut modele precoce la rate semnificative în acest grup. Echipa a descoperit că nivelurile unei proteine numite glicoproteină oligodendrocitară mielină (MOG) au crescut brusc cu șapte ani înainte de apariția simptomelor. Deoarece această proteină ajută la protejarea conexiunilor sistemului nervos, descoperirea sugerează că straturile protectoare sunt atacate cu mult înainte de apariția clinică a bolii. Cu aproximativ șase ani înainte de apariția simptomelor, o altă proteină numită lanț ușor al neurofilamentului (NfL) a devenit mai abundentă, un semn recunoscut al deteriorării sistemului nervos. Acest lucru sugerează că boala atacă mai întâi protecția din jurul sistemului nervos, apoi nervii înșiși. Cele mai puternice modificări Prin combinarea a 21 de proteine care au prezentat cele mai puternice modificări precoce, cercetătorii consideră că ar putea fi dezvoltat un test de sânge precis pentru a detecta SM înainte de apariția simptomelor. „Considerăm că munca noastră deschide numeroase oportunități pentru diagnosticarea, monitorizarea și, eventual, tratarea SM”, a declarat neurologul Ahmed Abdelhak. „Ar putea schimba radical modul în care înțelegem și gestionăm această boală”. Studiile viitoare vor fi importante pentru validarea rezultatelor, deoarece testele au fost făcute pe sânge prelevat de la un număr relativ mic de recruți din armată. Cercetătorii urmăresc să testeze descoperirile pe grupuri mai mari și mai diverse de pacienți. „Acum știm că SM începe mult mai devreme decât debutul clinic, creând posibilitatea reală ca într-o zi să putem preveni SM sau cel puțin să folosim cunoștințele noastre pentru a proteja oamenii de leziuni suplimentare”, a declarat neurologul Ari Green.
Cofeina din sânge ar putea reduce grăsimea corporală și riscul de diabet
Cercetătorii de la Institutul Karolinska, Universitatea din Bristol și Imperial College London au analizat date genetice de la aproape 10.000 de persoane, concentrându-se pe variațiile genelor CYP1A2 și AHR, care influențează viteza de metabolizare a cafeinei în organism. „Concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină, prevăzute genetic, au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă grasă totală mai redusă,” au notat cercetătorii citați de Science Alert. „În plus, concentrațiile plasmatice mai ridicate de cafeină au fost asociate cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2″. Aproximativ jumătate din efectul cafeinei asupra reducerii riscului de diabet pare să fie mediat prin scăderea indicelui de masă corporală (IMC). Cercetătorii explică acest efect prin capacitatea cafeinei de a stimula termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor în organism, ambele jucând un rol important în metabolismul general. Interesant este că studiul nu a găsit nicio legătură între nivelurile de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral. „Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar și efectele sale metabolice minore ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au subliniat autorii studiului.