Sindicatele din Sănătate: Varianta convenită cu Ministerul Sănătății este pragul minim obligatoriu pentru noua lege a salarizării
FSSR a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că negocierile desfășurate în 31 iulie și continuate tehnic în 1 august au dus la o variantă comună pentru partea de lege a salarizării care vizează sectorul sanitar. Propunerile au fost transmise Ministerului Muncii, instituția care coordonează tehnic proiectul. „Forma convenită de cele două federații reprezentative și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil. (…) Această convergență schimbă esențial datele dezbaterii. După o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federații reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluții, construit împreună cu ministerul de resort. Autoritățile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absența unei poziții comune a partenerilor sociali din Sănătate”, menționează FSSR în comunicatul de presă. FSSR: Susținem numai transpunerea integrală și fidelă a soluțiilor negociate Federația „Solidaritatea Sanitară” spune că nu va accepta o preluare parțială a soluțiilor negociate. „Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, spune FSSR, potrivit comunicatului. Ce prevede varianta negociată Potrivit comunicatului, forma convenită în urma discuțiilor introduce o restructurare a salarizării în sănătate. „Soluția comună reia și dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferențele legitime de salarizare dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare. bazată pe mai multe elemente principale”, respectiv: coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare, pentru a reflecta complexitatea și responsabilitatea fiecărei unități; coeficienți diferențiați pe locuri de muncă, astfel încât o parte din diferențele salariale să fie incluse în salariul de bază și nu doar în sporuri; transferarea unei părți a recompensei pentru condiții de muncă în salariul de bază, în contextul reducerii plafoanelor maxime pentru sporuri; introducerea unor limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă, pentru a evita situații în care acestea ar putea coborî la niveluri simbolice; creșterea plăților pentru continuitatea serviciilor medicale, inclusiv pentru munca în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și pentru gărzi. Cu toate acestea, sindicatele din Sănătate subliniază că impactul diferă de la un angajat la altul. Pentru angajații care beneficiază în prezent de sporuri mari pentru condiții de muncă, între 55% și 85%, FSSR admite că în scenariul în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim legal „suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea”. Totuși, sindicatul susține că simulările utilizate în negociere indică „compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază”. În cazul angajaților care și-ar putea pierde actuala încadrare la sporuri de condiții, federația avertizează că, dacă nu vor beneficia și de coeficienți superiori la salariul de bază, creșterea veniturilor ar putea rămâne limitată „la aproximativ 10%”. FSSR: Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală FSSR afirmă că varianta convenită cu Federația Sanitas și cu reprezentanții Ministerului Sănătății nu rezolvă toate problemele sistemului, însă reprezintă „condiția minimă” pentru continuarea dialogului social. „Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcția cerută constant de FSSR, respectiv diferențiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condițiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate și reducerea dependenței de sume compensatorii. Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi”, menționează FSSR. În plus, sindicaliștii cer Ministerului Muncii să publice rapid forma consolidată a proiectului și să indice „transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună”. Avertisment privind protestele FSSR susține că eventuala respingere a soluției comune ar schimba natura conflictului social. „Acțiunea nu mai este îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante concrete care ar crește echitatea salarizării, ar anula riscul pierderilor și ar putea produce creșteri reale pentru un număr semnificativ de angajați”, afirmă federația. Totodată, sindicaliștii avertizează că, dacă soluția negociată cu Ministerul Sănătății și SANITAS nu va fi preluată în proiectul final, acest lucru ar putea deschide din nou calea protestelor. „Dacă autoritățile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative au convenit, responsabilitatea eșecului dialogului social le aparține. În acel moment, acțiunile de protest desfășurate în condițiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim”, mai spune FSSR. SANITAS suspendă greva generală din Sănătate după câteva zile În data de 28 iulie, federația SANITAS a declanșat greva generală în sistemul public de sănătate și de asistență socială. În timpul grevei au fost asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. Pe 31 iulie, SANITAS a anunțat suspendarea grevei generale din sistemul public de sănătate, după ce Camera Deputaților a aprobat deblocarea posturilor vacante din Sănătate, iar adoptarea noii legi a salarizării a fost amânată. Cu toate acestea, SANITAS a subliniat că greva nu s-a încheiat și că decizia va fi reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării.
SANITAS suspendă greva generală din Sănătate, dar avertizează că protestul poate fi reluat
„Astăzi putem spune cu toată convingerea: Am reușit! Am fost auziți! Am demonstrat că Sanitas este o forță organizată, hotărâtă și unită”, a transmis Federația SANITAS într-o postare pe Facebook. Sindicaliștii susțin că protestul și-a atins primul obiectiv, acela de a face cunoscute problemele din sistemele publice de sănătate și asistență socială. „Greva noastră și-a atins un prim obiectiv: să facem cunoscută realitatea din sistemul public de sănătate și din cel de asistență socială”, se arată în mesajul SANITAS. Posturile vacante din Sănătate, deblocate Federația consideră o victorie și adoptarea, pe 29 iulie, de către Camera Deputaților, a amendamentului la Legea sănătății care permite deblocarea posturilor vacante, în limita bugetelor aprobate. „În 29 iulie, Federația Sanitas din România a obținut încă o victorie: Camera Deputaților a aprobat un amendament la Legea sănătății, care permite deblocarea posturilor vacante din Sănătate, evident, în limita bugetului aprobat”, au subliniat sindicaliștii. Sanitas mai arată că adoptarea actualului proiect al legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost, cel puțin pentru moment, amânată. „Proiectul legii salarizării, așa cum îl «vând» partidele care fac parte din guvernul interimar, PENTRU NOI, SANITAS, NU MAI EXISTĂ!”, se arată în mesaj. Greva generală, suspendată „Din acest moment avem două ținte noi: negocierea unui alt proiect al legii salarizării, mai corect, mai coerent și mai echitabil; să purtăm aceste negocieri cu un factor politic cu putere legală de decizie – fie Parlamentul, fie un guvern legitim desemnat”, a transmis SANITAS. Până la atingerea acestor obiective, Consiliul Național SANITAS a decis suspendarea grevei generale. „Până la atingerea acestor două obiective, Consiliul Național Sanitas a decis SUSPENDAREA grevei generale. Vom reveni asupra deciziei suspendării în momentul înregistrării în Parlament a unui nou proiect de lege a salarizării”, a precizat Federația SANITAS. Federația susține că suspendarea grevei va reduce și presiunea asupra sistemului sanitar, a pacienților și a personalului. SANITAS subliniază că greva nu s-a încheiat și că decizia va fi reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării. „Greva SANITAS nu se termină! Ea se suspendă până la apariția unui nou proiect de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice”, se arată în mesaj. Până atunci, membrii SANITAS vor continua să poarte banderole și vor rămâne „în alertă”.
SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată
„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
SANITAS cere Parlamentului să reducă birocrația la angajările din spitale: Deficitul de personal nu mai poate fi amânat
Federația SANITAS solicită Parlamentului să adopte de urgență o modificare legislativă care să permită spitalelor publice să facă angajări fără aprobarea prealabilă prin memorandum guvernamental, potrivit comunicatului federației, de vineri. Sindicaliștii susțin că actualul mecanism birocratic întârzie ocuparea posturilor vacante și agravează deficitul de personal din sistemul sanitar. Procedura birocratică greoaie amână sau chiar blochează angajările Aceștia reclamă procedura birocratică greoaie, care presupune un circuit de avize și aprobări între instituții și ministere, iar memorandumurile pentru angajări sunt adesea amânate sau blocate timp d eluni întregi, în timp ce unitățile sanitare se luptă cu o acută lipsă de personal. Președintele Federației SANITAS, Iulian Pope, afirmă că organizația nu solicită eliminarea limitelor bugetare, ci posibilitatea ca fiecare spital să poată ocupa posturile necesare în funcție de nevoile reale și de fondurile disponibile. „Dacă un spital are nevoie de asistente medicale, medici, infirmiere, brancardieri, personal tehnic, administrativ sau de altă specialitate și dispune de resursele financiare necesare, este absurd ca ocuparea acelor posturi să depindă de un memorandum”, e de părere acesta. Deficitul de personal a dus la situații imposibile Sindicaliștii susțin că lipsa personalului afectează atât activitatea angajaților, cât și calitatea serviciilor medicale. Potrivit SANITAS, deficitul acumulat în ultimii ani a dus la dificultăți în acoperirea turelor, imposibilitatea acordării concediilor în unele unități, acumularea de ore suplimentare și suprasolicitarea personalului rămas în sistem. Exemplele unui management falimentar Federația prezintă și exemple privind deficitul de personal, pe baza datelor publice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Astfel, Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani ar avea un deficit de 42% în rândul asistenților medicali, Institutul „Marius Nasta” din București un deficit de 40,4% de medici, Spitalul de Psihiatrie Jebel din Timiș un deficit de 60% de infirmieri, iar Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași un deficit de 70% de brancardieri. În opinia SANITAS, problema a fost gestionată ani la rând prin derogări și memorandumuri, fără o soluție legislativă permanentă, iar actualul context impune intervenția Parlamentului. Federația solicită adoptarea unei reguli care să permită angajările în unitățile sanitare care au nevoie de personal și dispun de resursele financiare necesare, fără parcurgerea procedurii de aprobare prin memorandum guvernamental.