UE cere statelor să reducă sărăcia fără fonduri noi. Strategia, criticată pentru lipsa finanțării
Comisia Europeană le va cere guvernelor să lucreze mai bine pe politicile sociale, să îi sprijine pe cei care trăiesc de la un salariu la altul, să îi implice pe tineri și să ofere mai multă protecție vârstnicilor și altor persoane vulnerabile. Potrivit Politico, strategia urmează să fie prezentată miercuri. Un oficial european a explicat că planul este „un punct de plecare” și că va „oferi statelor membre instrumente suplimentare pentru a-și face treaba”, urmând ca în următorul an să fie propuse măsuri mai concrete. Executivul european susține că problema nu este lipsa banilor, ci utilizarea lor. În proiectul pentru viitorul buget multianual sunt prevăzute aproximativ 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, față de cei aproximativ 50 de miliarde disponibile anterior prin Fondul Social European Plus, principalul instrument al UE pentru finanțarea locurilor de muncă și a programelor sociale. „Progresul a fost lent și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat oficialul. Roxana Mînzatu: Societățile devin mai slabe când oamenii nu își permit o viață decentă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a atras atenția că efectele sărăciei depășesc sfera socială. „Când oamenii nu își permit locuința, hrana, îngrijirea, educația sau o viață stabilă, societățile noastre devin mai slabe, iar încrederea este afectată. Europa are nevoie de un răspuns mai puternic și mai coordonat”, a declarat aceasta. Strategia urmează să fie prezentată împreună cu alte inițiative privind sărăcia în rândul copiilor, excluziunea locativă și drepturile persoanelor cu dizabilități. Sărăcia ignorată, exploatată de extrema dreaptă Mai mulți europarlamentari și organizații neguvernamentale avertizează că planul riscă să rămână fără efect dacă nu este susținut financiar. Marie Toussaint, europarlamentar francez, a declarat că prioritatea UE „trebuie să fie livrarea de măsuri concrete și finanțare țintită” și a cerut un rol mai activ al Comisiei în aplicarea politicilor. „Nu există strategie fără bani. Cum vom implementa aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?”, a spus Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network. Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice se amplifică în mai multe state europene, iar aceste frustrări sunt tot mai des exploatate politic de partidele de extremă dreaptă. La rândul său, socialistul Marit Maij din Olanda a atras atenția că lipsa sprijinului pentru persoanele vulnerabile alimentează neîncrederea în politicile publice și în instituțiile statului: „Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în politicile publice. Extrema dreaptă exploatează acest gol”. Ținta UE, departe de obiectiv Uniunea Europeană și-a propus să reducă numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 15 milioane până în 2030 și să elimine fenomenul până în 2050. Datele arată însă un progres modest. Până în 2025, numărul a scăzut cu doar 3,4 milioane, iar 20,9% din populația UE rămâne expusă riscului de sărăcie, față de 21,1% în 2019. România și Bulgaria, printre puținele cu progrese Situația diferă semnificativ între state. Potrivit sursei citate, Romania și Bulgaria au redus puternic rata sărăciei în ultimul deceniu, în timp ce țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri după pandemia de COVID-19. În Germania, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025. Problemele reale: birocrația și accesul la ajutoare Pentru cei afectați, dificultatea nu este doar existența sprijinului, ci accesul efectiv la acesta. Ema Popovici, asistent de proiect la Institutul Bucovina, a explicat că sistemul este greu de înțeles și de folosit: „Este foarte dificil să accesezi unele beneficii din cauza birocrației. Sistemul în sine este complicat”. Ea a subliniat că politicile ar trebui construite pornind de la realitatea din teren: „Pe hârtie se poate spune că strategia funcționează, dar în realitate nu. Este nevoie să vorbim direct cu oamenii”.
Câți bani ar putea primi pensionarii și familiile cu venituri mici
Florin Manole a spus că sunt aproape 13 miliarde de lei în plus din colectare din TVA, iar o parte din acești bani vine din creșterile de prețuri, care afectează diferit bugetele familiilor din România. Manole a explicat, la Antena 3 CNN, că 2,8 milioane, aproape 3 milioane de pensionari au venituri mici. Astfel, pensionarii care au pensii sub 1.500 de lei vor primi un ajutor de 1000 de lei în două tranșe egale, 500 de lei de Paști și 500 de lei de Crăciun. Cei cu pensie între 1.501 și 2.000 de lei primesc 800 de lei în două tranșe egale, iar cei care au pensie între 2.001 și 3.000 de lei primesc 600 de lei în două tranșe egale, de asemenea, de Paști și de Crăciun. Discuție în curs pentru sursa de finanțare La coaliție s-a discutat din perspectiva impactului bugetar și a surselor de finanțare. „Eu nu cred că se poate vorbi în termenul unei decizii ferme în legătură cu acest subiect (cum că nu s-ar adopta acest ajutor din cauza lipsei de bani la buget – n.r.). Cred că este o discuție în curs și eu pot să accept și că acest pachet este imperfect. Sigur că da. Și dacă oricare dintre colegii mei, din orice partid, vine și spune că are alt plan pentru aceste familiei, eu sunt dispus să ascult. Dar nu pot să înțeleg să nu avem niciun plan pentru acești oameni care nu au beneficii excesive. Am ales foarte atent categoriile către care am îndreptat aceste beneficii, tocmai pentru a le face ușor de înțeles pentru oricine. Pentru că a avea o mamă care crește singură un copil sau doi sau trei, care primește în medie 273 de lei, per familie, nu per individ… Cum să zic? Nu cred că necesită foarte multă empatie să înțelegi că e nevoie de o compensare aici”, explică Florin Manole. 3 miliarde pentru 230.000 de familii Potrivit ministrului, pachetul de ajutor pentru pensionari a existat și anul trecut. În total ar fi un impact de sub 3 miliarde pentru 230.000 de familii. Întrebat când ar trebui să fie adoptat proiectul, pentru ca pensionarii să poată primi banii înainte de Paști, Manole a spus că „logica PSD este să avem acest pachet adoptat înainte de legea bugetului, astfel încât banii să fie prinși în buget”. Pachetul a fost trimis încă de vineri către Ministerul de Finanțe, spune Manole. „Unele dintre aceste familii, de exemplu o familie biparentală, care câștigă o medie de sub 900 de lei per adult. Aici e o discuție complexă, n-o fac chiar acum. Poate să fie un tată care are un salariu minim pe economie și care are acasă, undeva la țară, unde nu e grădiniță și n-ai cu cine să lași copii, o soție care are 3-4 copii. E bine asta pentru demografia și țara asta? Da”, a mai spus Manole.
Gabriela Firea: 20 de miliarde de euro pentru copii și ținte clare pentru eradicarea sărăciei până în 2035
Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Gabriela Firea a transmis că a votat „pentru toate acele familii care își numără banii pentru alimente” și pentru „copiii care se rușinează că n-au haine potrivite sau rechizite”. „93 de milioane de europeni trăiesc cu frica zilei de mâine” Firea a subliniat amploarea fenomenului sărăciei în Uniunea Europeană. Ea a invocat datele oficiale privind persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. „Am votat pentru cei 93 de milioane de europeni care trăiesc cu frica zilei de mâine. Iar cel mai greu de dus este că 20 de milioane sunt copii”, a scris eurodeputata. Potrivit strategiei europene, UE și-a propus ca până în 2030 să scoată din sărăcie peste 15 milioane de persoane, dintre care cel puțin 5 milioane de copii. Firea consideră însă că aceste obiective trebuie susținute prin măsuri concrete și finanțare adecvată. Ținte până în 2035 și buget dedicat pentru copii În cadrul votului privind raportul anti-sărăcie, Gabriela Firea a susținut stabilirea unor ținte clare pentru eradicarea sărăciei cel târziu până în 2035, cu „pași clari, indicatori și monitorizare serioasă”. Un punct central îl reprezintă alocarea a minimum 20 de miliarde de euro pentru implementarea rapidă a Garanției Europene pentru Copii, mecanism destinat asigurării accesului copiilor vulnerabili la educație, sănătate, alimentație și locuire adecvată. „Dacă vrem să ne ținem de acest angajament, trebuie să venim cu soluții coerente, finanțate și aplicate în fiecare stat membru”, a transmis aceasta. Acces la bunuri esențiale și servicii publice Firea a precizat că votul său a vizat și măsuri privind salarii corecte, protecție socială funcțională și servicii publice de calitate – sănătate, educație și sprijin pentru familii. De asemenea, eurodeputata a pledat pentru acces la bunuri esențiale „la prețuri suportabile”, precum energie, apă, locuință și transport, în contextul creșterii costului vieții în multe state membre. În finalul mesajului, Gabriela Firea a afirmat că va continua să susțină implementarea strategiei europene împotriva sărăciei. „Voi continua să lupt pentru implementarea acestei strategii, până când demnitatea nu va mai fi un privilegiu, ci o realitate pentru fiecare copil și fiecare familie”, a transmis eurodeputata. Votul din Parlamentul European reprezintă un pas în procesul de definire a priorităților bugetare pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care va stabili alocările pentru perioada post-2027.
România nu mai face față infației. INS confirmă cifrele dezastruoase.
Românii nu mai fac față inflației și cheltuielilor. Rata sărăciei relative a fost de 19% în 2024, adică aproape 3,6 milioane de români, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, anul trecut, aproape 1 din 5 locuitori din România trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Rata sărăciei relative se referă la procentul din populație care are venituri disponibile mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aceasta se referă la inegalitățile de venituri dintr-o societate și riscul de sărăcie în context național, nu la lipsa absolută de mijloace de subzistență. Riscul de sărăcie afectează diferit populația, în funcție de vârstă, veniturile obținute și capacitatea de muncă. „Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, transmite INS. Rata sărăciei din Oltenia mai mare de 8 ori decât cea din București-Ilfov Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în Sud-Vest Oletania, 29,8%, Sud-Est, 26,8% și Nord-Est, 26,4%. Astfel, în 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în Sud-Vest Oltenia decât cea mai mică rată înregistrată în București-Ilfov, 3,7%. Când vine vorba de sexe, femeile au fost mai sărace cu 0,1% decât bărbații anul trecut, iar cea mai înaltă incidență a sărăciei a fost observată în rândul copiilor și al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei Suntem cei mai săraci din UE. O confirmă, dacă mai era nevoie, datele Eurostat
BNS avertizează că înghețarea salariului minim ar adânci sărăcia și ar încălca legea europeană
Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, avertizând că refuzul ar încălca legislația europeană și ar accentua sărăcirea populației. „Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicatul transmis de BNS. Sindicaliștii reamintesc că salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, în timp ce creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%. „Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația. Formula de calcul a salariului minim, construită pe „principii economice sănătoase” Potrivit BNS, formula de calcul a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „una construită pe principii economice sănătoase” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Aplicarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei. „Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în intregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat. Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținul de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim”, acuză sindicatul. BNS mai arată că, în 2024, doar 46% din valoarea adăugată creată în economie a mers către salariați, față de media europeană de 53%, diferență care „rămâne la dispoziția angajatorilor”. „Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește POLITIC înghețarea salariului minim și AMPUTAREA puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii. Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, desi potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației”. Acuzațiile BNS la adresa Guvernului BNS acuză Guvernul că a adoptat politici inflaționiste deliberate, care au împins economia „din stagnare spre recesiune”, prin creșteri de taxe și măsuri fiscale contracționiste aplicate din vara anului 2025. „Mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental”, afirmă sindicaliștii, subliniind că efectul direct este „degradarea semnificativă a nivelului de trai”. Organizația arată că, pentru prima oară după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și predictibil”, iar intervenția politică ar reprezenta un pas înapoi. „Politicienii nu se mai pot juca după bunul plac cu valoarea acestuia. Tot ceea ce au făcut în trecut, când inventau de la an la an formule de calcul noi și valori de salariu minim după bunul plac, a transformat salariații plătiți cu salariul minim într-o masă uriașă de manevră politică și electorală”, transmite BNS. Sindicaliștii susțin că, în 2025, clasa politică „a pierdut pentru prima dată controlul asupra unui instrument de care profita electoral” și că acum încearcă să-l recâștige, „în dispreț față de lege”. „BNS atrage atenția că pe lângă măsurile ,,de reformă” luate până acum – în fapt austeritate în exces (populație sărăcită pentru a îi răsplăti pe cei cu privilegii speciale) dar și prin măsurile anunțate – care privesc concedieri și restructurări nefundamentate, adăugarea deciziei de înghețare a salariului minim ar trebui să dea de gândit liderilor partidelor proeuropene. Această decizie nu numai că va adânci în sărăcie aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat, dar, cu siguranță, va asigura un viitor tulbure României. Cu astfel de măsuri, nu poți decât să te pregătești pentru o lungă și grea opoziție”, conchide BNS.