Medic, despre pașii esențiali pentru a avea o sarcină sănătoasă: vitamine, teste, analize
Zi și noapte, în maternitățile din întreaga lume copiii vin pe lume pentru și aduc cu ei fericirea unui nou început. Pentru că în spitale se nasc nu doar copii. Se nasc speranțe. Se nasc noi începuturi. Dragostea de mamă începe înainte de primul test pozitiv, spune doctorul Marian Codru, medic primar în Secția Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, care arată care sunt pașii esențiali pentru o sarcină sănătoasă. Astfel, înainte de a rămâne însărcinată, femeia trebuie să facă un consult ginecologic pentru evaluarea stării generale de sănătate. „Este importantă tratarea eventualelor infecții, controlul bolilor cronice și adoptarea unui stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, renunțarea la fumat și alcool, odihnă suficientă și menținerea unei greutăți normale”, spune medicul sibian. Analize medicale De asemenea, sunt necesare analize medicale înainte de sarcină. Printre analizele recomandate se numără: analize de sânge uzuale; grupa sanguină și Rh; test Babeș-Papanicolau; testări pentru infecții precum toxoplasmoza, rubeola, hepatitele virale, HIV; glicemie și evaluarea funcției tiroidei, atunci când este necesar. Recomandările diferă de la pacientă la pacientă și trebuie stabilite împreună cu medicul. Una din întrebările pe care și le pune cel mai des o femeie când decide că e vremea să devină mamă este ce vitamine sunt importante înainte și în timpul sarcinii. „Acidul folic este foarte important și este recomandat încă înainte de obținerea sarcinii, deoarece ajută la prevenirea unor malformații ale fătului. În timpul sarcinii pot fi necesare și alte vitamine sau minerale, precum fierul, vitamina D sau iodul, însă acestea trebuie administrate doar la recomandarea medicului”, afirmă dr. Marian Codru. Unele sarcini prezintă riscuri. Ce e de făcut? Din păcate, unele sarcini sunt cu risc, adică există factori care pot afecta sănătatea mamei sau a copilului. „Riscul poate apărea din cauza unor boli materne, a vârstei, a unor complicații apărute în timpul sarcinii sau a unor probleme identificate la făt. Aceste sarcini necesită monitorizare mai atentă”, afirmă doctorul. Semnele unei sarcini cu probleme sunt: sângerările; durerile abdominale puternice; contracțiile premature; febra; scăderea mișcărilor fetale; dureri de cap severe, tulburări de vedere sau umflarea accentuată a mâinilor și picioarelor. În astfel de situații, pacienta trebuie să se adreseze imediat medicului. În cazul sângerărilor în sarcină, dr. Codru spune că orice sângerare apărută în timpul sarcinii trebuie evaluată de medic. Uneori poate fi vorba despre situații fără gravitate, dar alteori sângerarea poate semnala complicații importante. Este recomandat repausul și prezentarea cât mai rapidă la camera de gardă sau la medicul curant. Monitorizare lunară „Cât de des trebuie monitorizată sarcina?”. Iată ce răspunde medicul: „O sarcină normală necesită controale regulate pe tot parcursul celor nouă luni. În general, consultațiile se efectuează lunar, iar spre finalul sarcinii mai frecvent. Monitorizarea include consultații, ecografii și analize recomandate în funcție de fiecare trimestru de sarcină”.
Cercetătorii răspund afirmațiilor lui Trump: Paracetamolul în sarcină NU cauzează autism sau ADHD
Cercetătorii au examinat toate studiile care sugerau o legătură între paracetamol și autism. Au descoperit că acestea aveau calitate scăzută și concluzii nesigure. În plus, febra netratată în primul trimestru a fost asociată cu risc crescut de avort spontan și malformații congenitale, scrie The Independent. Studiul vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat în septembrie că analgezicul ar putea cauza autism. Ce au descoperit cercetătorii Experți de la universitățile din Liverpool și Birmingham au analizat nouă revizuiri sistematice care au inclus un total de 40 de studii observaționale. Toate studiile raportaseră o asociere posibilă între consumul de paracetamol al mamei și autismul sau ADHD la copii. Însă șapte dintre cele nouă revizuiri au recomandat prudență în interpretarea rezultatelor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că încrederea în aceste studii era de la scăzută până la extrem de scăzută. „Nu există dovezi solide care să facă legătura între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autismul și ADHD la copii”, au spus autorii studiului, publicat în British Medical Journal. Ce a spus Trump În septembrie, președintele Donald Trump a sugerat că Tylenol (denumit paracetamol în Europa) ar putea fi cauza „creșterii fulminante” a cazurilor de autism. El a afirmat că analgezicul nu ar trebui administrat în timpul sarcinii și a făcut comentarii sugerând că femeile însărcinate ar trebui să „reziste”. Declarațiile au fost criticate de activiști și oameni de știință din domeniul autismului din întreaga lume. Recomandarea medicilor Cercetătorii britanici spun că femeilor ar trebui să li se recomande în continuare să ia paracetamol atunci când este necesar pentru tratarea durerii și febrei în timpul sarcinii. Febra netratată, în special în primul trimestru, a fost asociată cu un risc crescut de avort spontan, malformații congenitale și naștere prematură. Echipa a sugerat că orice legătură aparentă între paracetamol și autism în studiile anterioare poate fi determinată de factori genetici și de mediu comuni în cadrul familiilor, nu de medicament în sine. Concluzia experților Dimitrios Siassakos, profesor de obstetrică și ginecologie la University College London, a declarat: „Metodologia de înaltă calitate utilizată în această nouă analiză globală confirmă ceea ce spun experții din întreaga lume. Dovezile care leagă utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii de autism sunt fragile.”
Prima sarcină obținută cu ajutorul AI și al roboților
Rezultatul experimental este descris în revista The Lancet și se limitează la un singur caz, dar demonstrează fezabilitatea tehnicii în cazurile de infertilitate masculină datorată unui număr foarte mic de spermatozoizi (azoospermie). Cercetarea a fost făcută în Statele Unite, la Centrul de Fertilitate al Universității Columbia, condus de Zev Williams, cu coordonarea lui Hemant Suryawanshi. „Echipa noastră include experți în tehnici avansate de imagistică, microfluidică și endocrinologie reproductivă pentru a aborda fiecare etapă necesară pentru a găsi și izola spermatozoizii rari”, notează Suryawanshi, primul autor al articolului. „O probă de spermă poate părea complet normală, dar când o privești la microscop, nu găsești decât o mare de resturi celulare, fără spermatozoizi vizibili”, spune Williams, autorul principal al studiului. Multor cupluri cu infertilitate masculină li se spune că au șanse mici Din această cauză, adaugă el, „multor cupluri cu infertilitate masculină li se spune că au șanse mici de a avea un copil biologic”. Pentru a depăși acest obstacol, a fost dezvoltată o metodă numită Star (Sperm Tracking and Recovery), care combinează mai multe tehnologii pentru a identifica și recupera spermatozoizi de la bărbații cu azoospermie. Mai precis, metoda folosește tehnologia de analiză a imaginilor de mare putere, capabilă să captureze peste 8 milioane de imagini în mai puțin de o oră. Apoi, intră în joc sistemul de inteligență artificială, antrenat să recunoască spermatozoizii viabili. Odată identificați, aceștia sunt direcționați într-un cip cu canale mai subțiri decât un fir de păr și, în câteva milisecunde, un robot extrage cu delicatețe spermatozoizii, care pot fi folosiți pentru a obține un embrion sau păstrați la temperaturi foarte scăzute pentru a fi folosiți în viitor. Tehnica a fost testată pe un cuplu care încerca să aibă un copil de 19 ani. Femeia în vârstă de 37 de ani a fost supusă la 11 cicluri de stimulare ovariană în vederea fertilizării asistate, dar fără succes. Bărbatul în vârstă de 39 de ani avea o problemă gravă de azoospermie. Lucrând pe proba de spermă, sistemul Star a scanat 2,5 milioane de imagini, identificând doi spermatozoizi viabili, care au fost apoi folosiți pentru a obține doi embrioni și a iniția sarcina. Un singur spermatozoid, suficient pentru a crea un embrion „Un singur spermatozoid sănătos este suficient pentru a crea un embrion”, comentează Williams. La 13 zile după transfer, femeia a avut primul test de sarcină pozitiv, care a progresat până la o sarcină clinică confirmată. La 8 săptămâni de gestație, pacienta a trecut la îngrijire obstetrică, ecografia arătând o dezvoltare fetală normală și o frecvență cardiacă de 172 bătăi pe minut. Următorul pas va fi verificarea validității acestei tehnici într-un număr mai mare de cazuri, iar studiile clinice pentru evaluarea eficacității sale au început deja.
Are 6 medalii la Jocurile Olimpice și a revenit deja în bazin la doar o lună de când a devenit mamă!
Cea mai valoroasă înotătoare europeană din 2024 a revenit în bazin la doar o lună de când a dat naștere unui băiețel pe nume Adrian. Medaliată de șase ori la Jocurile Olimpice, Sarah Sjostrom a decis să nu participe la nicio competiție în 2025, deoarece urma să devină mamă. Acum, suedeza nu și-a putut stăpâni nerăbdarea și s-a întors în apă. Sarah Sjostrom, una dintre cele mai titrate înotătoare din istorie, a devenit mamă pe 26 august 2025. Împreună cu soțul ei, Johan de Jong Skierus, au întâmpinat un băiețel pe care l-au numit Adrian. Pe parcursul celor nouă luni, sportiva și-a adaptat antrenamentele în funcție de stadiul sarcinii și de recomandările echipei sale. Sarah Sjostrom nu exclude o posibilă revenire la Campionatele Europene de anul viitor, organizate la Paris, însă revenirea sa este condiționată de modul în care va evolua recuperarea. O revenire în competițiile de top, începând din vara viitoare, pare un scenariu plauzibil pentru sportiva din Suedia: Sjostrom a distribuit pe contul său oficial de Instagram un videoclip care redă primul său contact cu apa din perioada postnatală. Sarah Sjostrom a notat în descrierea postării: „Mama s-a întors în apă!”. „Din cauza unui risc de infecție a trebuit să aștept 6 săptămâni”, a mai scris suedeza în secțiunea de comentarii. Cum a decurs nașterea pentru Sarah Sjostrom „Drumul spre spital a părut nesfârșit. Chiar dacă a fost cu accelerația la maxim și cu luminile albastre aprinse. Durerea a fost de nedescris, prea târziu pentru orice anestezie. Chiar credeam că nu voi supraviețui. Când am ajuns, ușile ambulanței au fost deschise larg de cadrul medical, iar bebelușul nostru era deja pe cale să iasă. S-a născut chiar acolo, în haosul de afară, la intrarea în spital, în ambulanță. Momentul care a schimbat totul: când a fost pus pe pieptul meu și i-am auzit primul plânset. De la o durere și o frică de neimaginat la cel mai magic moment din viața noastră. A fost traumatic și magic în același timp. Trupul și sufletul meu vor avea nevoie de timp pentru a se vindeca. Dar suntem recunoscători că este în sfârșit aici. Și că este un băiețel sănătos și fericit”, a scris Sarah Sjostrom, pe contul său personal de Instagram.
Paracetamolul, între cele mai importante opțiuni de tratament în cazul durerii și febrei în sarcină
„Răspicat și cu toată răspunderea, vă spun că paracetamolul rămâne, în continuare, printre cele mai importante opțiuni de tratament în cazul durerii și febrei în sarcină. Și lucrul ăsta a fost subliniat astăzi dintr-un comunicat oficial al Agenției Europene a Medicamentului de către directorul medical al acestei instituții. Nu există, în acest moment, nicio evidență nouă față de ceea ce ne este cunoscut. Studiile la care s-a făcut referire nu sunt concludente și există studii făcute pe milioane de oameni de-a lungul zecilor de ani. Pentru că vreau să subliniez, paracetamolul, acetaminophenul, este un medicament utilizat de zeci de ani”, spune Prisada, la Antena 3 CNN. Acesta precizează că în 2019 s-a făcut ultima revizuire a datelor existente pe partea de siguranță la nivelul Agenției Europene Medicamentului și indicațiile sunt absolut aceleași. Agenția Europeană și agențiile naționale nu consideră în acest moment necesară nicio actualizare a informațiilor de siguranță. Răzvan Prisada afirmă că îngrijorarea femeilor în sărcinate este „absolut fundamentată”, după ce președintele SUA, Donald Trump a spus că există legătură între paracetamolul administrat în sarcină și autism. Însă, în principiu, „orice medicament administrat în timpul sacinii, trebuie să fie administrat numai dacă este într-adevăr o necesitate clinică. Și acest lucru poate fi confirmat sau indicat numai de către un medic de specialitate”. „Pe de altă parte, paracetamolul, în cazul acesta concret, s-a dovedit și este un remediu eficace și sigur pentru administrarea în condițiile în care, încă o dată repet, este absolută nevoie de a trata simptome precum febra. Febra în timpul sarcinii este un factor de risc major atât pentru făt, cât și pentru mamă. Nu există nicio dată concludentă disponibilă în acest moment care să ne ducă cu gândul că ar trebui restrâns sau să atragem atențiuni suplimentare în ceea ce priveste utilizarea paracetamolului. Dar vreau să vă asigur că urmarea acestui demers public venit din partea autorităților americane a nivelul Agenției Europene a Medicamentului, cu implicarea expertilor din toate țările, inclusiv România, va fi începută o monitorizare atentă a tot ceea ce există date concludente în literatură, inclusiv cele la care se face referire de către autoritatea americană. Lucrul ăsta se va face într-un mod cât se poate de transparent”, a mai spus președintele Agenției Naționale a Medicamentului. Președintele Donald Trump a anunțat luni că Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA va notifica medicii că utilizarea acetaminofenului în timpul sarcinii „poate fi asociată cu un risc foarte crescut de autism”, în ciuda deceniilor de dovezi care arată că este sigur, potrivit CNN.
Anunț important pentru SUA. Trump va vorbi luni națiunii Americii despre AUTISM. Ținta, industria farmaceutică
Donald Trump a declarat sâmbătă că administraţisa a va face luni un anunţ legat de concluziile privind autismul, fără a oferi detalii suplimentare, relatează Reuters. Anunțul ambiguu lasă totuși de înțeles că președintele are un plan legat de industria farmaceutică din SUA. Trump afirma încă din primăvară că țara sa va introduce în curând „un tarif major asupra produselor farmaceutice” menit să forțeze mai mulți giganți din acest domeniu să își mute fabricile în SUA, o mișcare care ar putea încorda și mai mult relațiile cu parteneri precum Australia. ”Vom avea un anunţ despre autism luni. Cred că va fi un anunţ foarte important, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le vom face”, a spus Trump la un dineu organizat de American Cornerstone Institute. The Wall Street Journal a relatat luna aceasta că secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., plănuieşte să anunţe că utilizarea de către femeile însărcinate a medicamentului analgezic Tylenol, produs de Kenvue, ar putea fi asociată cu autismul, o concluzie care contrazice recomandările medicale actuale ce consideră paracetamolul sigur în sarcină. Ratele diagnosticului de autism au crescut semnificativ în SUA din 2000 încoace. Potrivit Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), în 2020, 1 din 36 de copii de 8 ani (2,77%) era diagnosticat cu autism, faţă de 0,66% în 2000. Kennedy a afirmat că SUA se confruntă cu ”o epidemie de autism” alimentată de ”toxine de mediu”. Majoritatea cercetătorilor consideră însă că factorii genetici, în combinaţie cu influenţe de mediu, joacă un rol major, fără a exista încă răspunsuri ferme. Trump a sugerat şi un alt anunţ pentru săptămâna viitoare: şeful Centrelor pentru Servicii Medicare şi Medicaid, Mehmet Oz, ar urma să prezinte un model de preţuri la medicamente bazat pe ”naţiunea cea mai favorizată”, care ar alinia costurile din SUA la cele mai mici preţuri practicate în ţările OCDE. ”Dr. Oz este un tip inteligent şi dur, şi sper să facă asta. Iar dacă naţiunile ne vor pune probleme, le vom aplica tarife”, a spus Trump. Recomandarea autorului: Donald Trump AMENINȚĂ că nu a terminat cu măsurile referitoare la importuri. Președintele spune că va viza sectorul farmaceutic
Vitamina D în sarcină, asociată cu o dezvoltare cognitivă mai bună la copii
Deși vitamina D este cunoscută de mult timp pentru rolul său în menținerea sănătății oaselor, cercetătorii au descoperit și funcții esențiale ale acesteia în reglarea sistemului imunitar, reducerea inflamației și protejarea sistemului nervos. Dovezile recente – inclusiv rezultatele acestui nou studiu – sugerează că vitamina D ar putea sprijini și dezvoltarea creierului încă din viața intrauterină, notează science alert. Echipa de cercetători a constatat că legătura dintre nivelurile de vitamina D în sarcină și dezvoltarea cognitivă a copilului este cea mai puternică în cazul familiilor afro-americane, care sunt și cele mai afectate de carența de vitamina D. Acest aspect indică faptul că suplimentarea cu vitamina D ar putea reprezenta o strategie eficientă, cu costuri reduse, pentru susținerea dezvoltării cerebrale și reducerea inegalităților rasiale în sănătate. De asemenea, studiul sugerează că nivelurile de vitamina D în stadiile incipiente ale sarcinii sunt cele mai importante pentru dezvoltarea cognitivă a copilului, subliniind nevoia ca medicii să intervină cât mai devreme în timpul sarcinii. Cum a fost realizat studiul Cercetarea s-a bazat pe analiza a peste 900 de perechi mamă-copil din SUA, participante la studiul național ECHO (Environmental influences on Child Health Outcomes). Nivelurile de vitamina D au fost măsurate din sângele matern în timpul sarcinii, iar copiii au fost evaluați cu ajutorul unor teste standardizate de inteligență și funcționare cognitivă. Pentru a izola cât mai clar influența vitaminei D, cercetătorii au luat în considerare alți factori care pot influența dezvoltarea copilului, precum nivelul de educație al mamei, condițiile de trai din cartier, vârsta și sexul copilului. Acest studiu vine în completarea altor cercetări realizate de aceeași echipă, care au arătat că un nivel ridicat de vitamina D în sarcină este asociat cu un IQ mai mare în copilărie și cu mai puține probleme comportamentale în anii de școală primară. Deficitul de vitamina D, o problemă globală Deficitul de vitamina D este o problemă globală frecventă. În SUA, aproximativ 42% dintre adulți au niveluri sub pragul considerat minim (20 ng/ml), iar o treime dintre femeile însărcinate sunt deficitare. În cazul femeilor de culoare, procentul ajunge la 80%. Această diferență rasială este legată, parțial, de pigmentarea pielii – melatonina reduce capacitatea pielii de a produce vitamina D prin expunerea la soare. Deși vitamina D poate fi obținută din expunerea la soare și alimentație, mulți oameni nu reușesc să își asigure aportul necesar. Lumina solară nu este o sursă fiabilă pentru toată lumea – mai ales pentru cei cu piele mai închisă la culoare, cei care locuiesc în regiuni nordice sau cei care folosesc protecție solară. Din alimentație, sursele naturale includ peștele gras, gălbenușurile de ou și anumite tipuri de ciuperci, iar unele produse sunt îmbogățite (lapte, cereale), dar nu sunt consumate constant de toată lumea. Suplimentarea cu vitamina D în sarcină Din acest motiv, suplimentele alimentare sunt adesea necesare și sunt recomandate de Ghidul alimentar pentru americani. Deși recomandarea oficială pentru femeile însărcinate este de 600 UI (unități internaționale) de vitamina D pe zi, în multe cazuri este nevoie de doze de 1.000–2.000 UI pentru a corecta un deficit. În medie, femeile însărcinate din SUA consumă doar 168 UI din alimentație și băuturi, iar majoritatea vitaminelor prenatale conțin doar 400 UI. Acest lucru arată că medicii au o oportunitate reală de a îmbunătăți monitorizarea și recomandările privind suplimentarea cu vitamina D înainte și în timpul sarcinii. Dacă o strategie simplă și cu costuri reduse, precum suplimentarea cu vitamina D în sarcină, poate susține dezvoltarea cerebrală a copilului, aceasta poate avea efecte de durată. Studiile de lungă durată au arătat că scorurile cognitive ridicate în copilărie sunt asociate cu o memorie mai bună, o capacitate mai bună de raționament la vârsta adultă și chiar cu o speranță de viață mai mare. Ce nu știm încă Deși studiile arată o corelație între nivelurile mai ridicate de vitamina D în sarcină și o dezvoltare cognitivă și comportamentală mai bună la copii, cercetătorii nu pot încă demonstra că vitamina D este cauza directă. Sunt necesare studii suplimentare – de tip randomizat, considerate „standardul de aur” în cercetare – pentru a confirma aceste concluzii și pentru a determina cum pot fi aplicate cel mai bine în practica medicală. Aceste studii vor fi esențiale pentru a stabili care este nivelul optim de vitamina D în sarcină pentru a susține dezvoltarea creierului.