Etichetă: sarmale

Ingredientul pe care nutriționistul Mihaela Bilic nu-l pune niciodată în sarmale

Sarmalele pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, dacă sunt preparate corect și consumate cu moderație, spune într-o postare mai veche pe Instagram, medicul nutriționist Mihaela Bilic. Ea a explicat în ce condiții acest preparat tradițional poate fi considerat o opțiune potrivită din punct de vedere nutrițional. Potrivit acesteia, sarmalele combină carnea, cerealele și legumele, așa cum este recomandat într-o masă completă. Totuși, modul de preparare face diferența. În primul rând, porția trebuie controlată: „porția să fie de 3-5 bucăți, nu o oală întreagă”. „Sarmalele, cel mai bun exemplu de simbioză între floră și faună”, spune ea. Un alt aspect important este tipul de carne utilizat: „carnea tocată să fie din pulpă de porc, care are puțină grăsime”. Ingredientul interzis Ingredientul care nu ar trebui adăugat deloc în rețeta de sarmale este uleiul. Mihaela Bilic este clară în această privință: „să nu fie adăugat la gătit ulei – de niciun fel!!”. De asemenea, metoda de gătire este esențială. Sarmalele ar trebui: „să fie fierte în zeamă de varză / borș / suc de roșii”. În ceea ce privește smântâna, aceasta nu este interzisă, dar trebuie utilizată în cantități foarte mici, dacă nu vrem să luăm în greutate: „smântâna să fie folosită ca decor”. Pentru stimularea metabolismului, nutriționista recomandă: „să fie însoțite de ardei iute din belșug, ajută la stimularea metabolismului”. Sarmale pentru siluetă Cei care țin la siluetă ar trebui să evite garniturile bogate în carbohidrați: „renunțați la mămăligă și consumați sarmalele ca fel unic la o masă”, mai spune Mihaela Bilic. Medicul subliniază că mesele de sărbătoare nu trebuie să excludă preparatele tradiționale, atâta timp cât sunt respectate aceste reguli. În plus, sarmalele au și efect probiotic. Concluzia este clară: sarmalele nu sunt incompatibile cu o alimentație echilibrată, însă uleiul adăugat la gătit trebuie eliminat, iar porțiile trebuie controlate. Recomandarea autorului: Câte sarmale trebuie să mâncăm la o masă, de fapt. Care e porția corectă, potrivit nutriționistului Mihaela Bilic

Cum să pregătești Dolmades, cele mai gustoase sarmale grecești. Ingredientele simple care oferă un gust autentic

Dorești să pregătești o rețetă autentică, savuroasă, care să încânte papilele gustative? Dolmades ar putea fi opțiunea de astăzi. Iată ce ingrediente simple sunt necesare pentru a pregăti cele mai gustoase sarmale grecești. Vezi mai jos rețeta. Sarmalele grecești, cunoscute și sub numele de Dolmades, sunt preferate de mulți consumatori pentru gustul lor aromat și savuros. Rețeta interpretată de sarmale, care se găsește dincolo de granițele României, are o textură fragedă, iar compoziția se topește în gură. Dolmades – sarmale grecești: ingrediente și mod de preparare Pentru a pregăti sarmale grecești – Dolmades – vei avea nevoie de următoarele ingrediente: 60 de frunze de viță-de-vie (cele la borcan), care să fie scurse foarte bine și clătite; 250 de grame de orez; 2 cepe tocate mărunt; o cană cu ulei de măsline; 2 căni cu apă caldă; 2 linguri de mărar tocat; o legătură de pătrunjel; sucul de la 2 lămâi; sare și piper. Cum să pregătești Dolmades, cele mai gustoase sarmale grecești / foto: Shutterstock Prepararea nu este foarte dificilă. Mai întâi trebuie să scurgeți foarte bine frunzele de viță-de-vie, într-o strecurătoare. Între timp, trebuie să pregătești umplutura. Orezul va fi clătit în apă rece, apoi se pune o cratiță la încins, cu ceapa mărunțită și o treile din uleiul de măsline. Când ceapa devine translucidă, se adaugă orezul și se mai gătește 1 minut. Apoi, se toarnă apa și sucul de lămâie. Se lasă la fiert circa 7 minute. După aceea, se adaugă seara, piperul și pătrunjeul tocat. Se lasă compoziția la răcit. Apoi, vei începe să rulezi sarmalele grecești. Se pune o linguriță de umplutură pe foaia de viță-de-vie (partea lucioasă în jos), apoi se rulează și se sigilează la capete. După ce sunt așezate toate sarmalele în oală, se adugă apă, uleiul de măsline, sarea, piperul, suc de lămâie. Se fierb 30-40 de minute, arată Click. Autorul recomandă: Cum se prepară cele mai delicioase sarmale turcești. Ce să faci pentru un gust desăvârșit Rețeta cu varză și orez pregătită de călugării de pe Muntele Athos. Se prepară rapid și este sățioasă Cum se gătește corect vita. Ce tip de carne trebuie pentru o friptură care îi va lăsa fără replică pe invitați Rețeta tradițională pentru cornulețe fragede și delicioase. Ce ingredient secret folosesc gospodinele pentru aluat Cum se prepară prăjitura Albă ca zăpada. Rețeta tradițională a desertului pregătit de mame și bunici, în copilărie Sursă foto: Shutterstock

Cum se prepară cele mai delicioase sarmale turcești. Ce să faci pentru un gust desăvârșit

Te-ai gândit vreodată cum se prepară cele mai delicioase sarmale? De data acesta nu este vorba despre o rețetă românească, ci despre una cu iz turcesc. Se prepară simplu și rapid, diferit față de sarmalele clasice cu foi de varză. Vezi mai jos cum se fac sărmăluțele turcești. Sarmalele turcești sunt tot mai populare printre consumatorii români. Se prepară ușor, acasă, necesitând ingrediente proaspete și de calitate. Spre deosebire de sarmalele tradiționale, cele turcești sunt preparte din foi de viță, lungi și subțiri. Inițial, sarmalele turcești erau considerate o delicatesă, iar în compoziție abia găsești carne. De altfel, îndeosebi în perioada sărbătorilor, sarmalele românești și turcești ocupă un loc în topul preferințelor consumatorilor. Sărmăluțele turcești sunt un deliciu pentru mulți consumatori Rețeta este simplă, iar compoziția este diferită față de cea românească. „Sărmăluțele turcești sunt făcute cu orez care este deja fiert. Vedem în compoziție că au stafide, au scorțișoară, mentă și sumac. Sumacul este acea pudră din bobițele roșii care au un gust foarte plăcut, acrișor”, a spus Marius Costin, managerul unui restaurant turcesc. Sarmale tradiționale românești – de obicei sunt mai mari și conțin multă carne / foto: Mediafax Foto „Grecii pun mentă. În nordul Chinei se pune ghimbir. La noi predomină sarea, piperul și cimbrul. Ne place cimbru, punem cam peste tot, cum ar fi fost să lipsească chiar în sarmale!? Dacă ne uităm pe la alte popoare, doar aici, mai jos, la sârbi, de exemplu, le mănâncă cu o garnitură de cartofi. În Germania le-am găsit cu piure, în Suedia le mănâncă precum pe chifteluțele celebre cu un pic de dulceață”, spune Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic. Sarmale diferite în funcție de regiune Altfel, în Ungaria, de exemplu, găsim sarmale mari, cu multe condimente (în special cimbru și paprika) și se numesc töltött káposzta. De multe ori, pot fi găsite diferențe considerabile între sarmalele preparate în nord și cele din sud sau vest. „Eu am descoperit în cercetările mele poate chiar 60 de rețete total diferite care au influențele unor etnii. De exemplu, slovacii din județul Sălaj fac sarmalele, piroștele, și le spun găluște, cu cartof în loc de orez. Cartof răzălit, răzuit pe răzătoarea mare sau tăiat foarte fin ca bobul de orez. Dacă vorbim despre evrei, ei făceau piroștele, sarmalele, doar cu carne coșer, cu rață, cu gâscă, cu vițel. Se fac sarmale cu frunze de tei, cu frunze de dud, cu frunze de lobodă. Am făcut sarmale cu frunze de leuștean, foarte mici, de doi centimetri dimensiune”, spune Mircea Groza, unul dintre cei mai apreciați istorici ai gastronomiei autohtone, arată Stirileprotv.ro. De altfel, gustul sarmalelor este influențat de vasul în care fierb. „Cred că am putea spune istoria românilor pornind de la oala cu sarmale. De la cele vechi, cu păsat și ingrediente puține, până la variantele moderne, care au ajuns să fie servite inclusiv la evenimente pretențioase. Puține popoare au iubit oala cu sarmale așa cum au făcut-o românii”, a spus Camelia Burghele, antropolog culinar. Autorul recomandă: Rețeta cu varză și orez pregătită de călugării de pe Muntele Athos. Se prepară rapid și este sățioasă Cum se gătește corect vita. Ce tip de carne trebuie pentru o friptură care îi va lăsa fără replică pe invitați Rețeta tradițională pentru cornulețe fragede și delicioase. Ce ingredient secret folosesc gospodinele pentru aluat Cum prepari maioneza dietetică. Ingredientul care înlocuiește uleiul Cum se prepară prăjitura Albă ca zăpada. Rețeta tradițională a desertului pregătit de mame și bunici, în copilărie Cantitatea exactă de sare pe care să o adaugi în compoziția pentru cârnați, pentru un gust echilibrat Sursă foto: Mediafax Foto / Shutterstock

Secretul gospodinelor. Ce poți să faci dacă varza pentru sarmale este prea acră

Sarmalele sunt nelipsite de pe masa de sărbători a românilor, iar de cele mai multe ori, ea provine din propria producție. Totuși, sunt și situații în care, fie că ai murat-o sau ai cumpărat-o din comerț, varza pentru sarmale este prea sărată. Soluția pentru a rezolva problema este una simplă și de îndemâna oricui. Trucul este folosit de gospodine de generații întregi și funcționează de fiecare dată. Cum poți să desărezi varza pentru sarmale Dacă ai dat de o varză murată mult prea sărată sau prea acră, cea mai simplă soluție este să o speli bine sau să o lași la înmuiat în apă peste noapte. Statul în apă ajută la eliminarea excesului de sare sau de acreală. Dacă observi că varza e prea sărată chiar înainte să te apuci de înfășurat sarmale, desfă frunzele de pe ea și lasă-le într-un vas cu apă pentru jumătate de oră sau o oră, dacă ai timp. Dacă te grăbești, poți să schimbi apa de câteva ori ca să accelerezi procesul. Alternativ, dacă ai de-a face cu o varză prea acră sau prea sărată, spală bine fiecare frunză de varză cu apă călduță. Dacă ai timp la dispoziție, lasă frunzele într-un castron cu apă timp de aproximativ o oră sau două. Ca o regulă, înainte de a te apuca să faci compoziția de sarmale, trebuie să guși varza și să vezi dacă este prea sărată sau acră. În cazul în care este, poți folosi trucul de mai sus. Ce faci dacă au ieșit sarmalele prea sărate Dacă observi că sarmalele au ieșit prea sărate, nu trebuie aruncate. Sunt câteva trucuri la care poți să apelezi pentru a salva preparatul. Dacă ai gătit sarmalele și ai observat că sunt prea sărate, adaugă cartofi sau orez. Este mai simplu să adaugi bucățele de cartof printre sarmale pe care le poți culege și arunca ulterior. Recomandările autorului:

Rețeta originală de sarmale, complet diferită față de cea românească. Ce ingrediente se pun în ambele variante

Sarmalele sunt, incontestabil, vedetele sărbătorilor. Ele ascund arome turcești, ungurești și sârbești, moștenite din generație în generație, notează Știrile Pro TV, care prezintă rețeta originală a acestora. Așa cum era de așteptat, istoricul sarmalelor este strâns legat de Turcia, acestea fiind subțiri și alungite. Învelite în foi delicate de viță, lungi și subțiri cât un deget de cadână… așa arată sarmalele pe care turcii le gătesc de când se știu. Inițial, erau considerate o delicatesă și, de fapt, sub frunza fină se ascund câteva firmituri de carne. Astfel că savoarea vine din altă parte. Sărmăluțele turcești sunt făcute cu orez care este deja fiert, iar în compoziție au stafide, scorțișoară, mentă și sumac, acea pudră din bobițele roșii care au un gust foarte plăcut, acrișor. Puse una lângă cealaltă, sarmaua turcească pălește în fața celei românești. Prima este mică, delicată, împăturită cu grijă, în timp ce a doua este mai mare, chiar dolofană. Românii s-au limitat la ce aveau prin bătătură. Carnea de oaie a fost înlocuită, iar uleiul de măsline a cedat locul unturii. În lipsa condimentelor fandosite, românul a pus simplu: sare, piper și cimbru. Se știe că turcii nu mănâncă porc. Sursa foto – caracter ilustrativ: Envato „Grecii pun mentă. În nordul Chinei se pune ghimbir. La noi predomină sarea, piperul și cimbrul. Ne place cimbru, punem cam peste tot, cum ar fi fost să lipsească chiar în sarmale!? Dacă ne uităm pe la alte popoare, doar aici, mai jos, la sârbi, de exemplu, le mănâncă cu o garnitură de cartofi. În Germania le-am găsit cu piure, în Suedia le mănâncă precum pe chifteluțele celebre cu un pic de dulceață”, a precizat pentru sursa citată Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic.

Verdețurile pentru sarmalele și drobul de Paște, mai scumpe în acest an. Cât a ajuns să coste o legătură de ceapă

Pentru că drobul, sarmalele și cozonacii sunt de nelipsit de pe masa de Paște, românii sunt în căutare de ouă, unt, făină, ulei, lapte, carne de miel, pătrunjel, usturoi etc.  Potrivit Știrile PRO TV, verdețurile sunt mai scumpe în acest an. Numai ceapa verde este 18 lei. Săptămâna trecută, ar fi costat mai puțin. Pe internet, legătura de ceapă pornește de la 5 lei Fermierii dau vina pe schimbările climatice. Clienții prea comozi ca să meargă la piață pot comanda coșuri gata umplute cu verdețuri, dar trebuie să nu se gândească deloc la bani. Pe internet, legătura de ceapă pornește de la 5 lei.  Salata costă 7 lei. Pentru 250 grame de spanac, gospodinele scot 16 lei. Întregul pachet pentru două persoane ajunge la 60 lei. Rețetă de sarmale moldovenești În Moldova, gospodinele renunță la varza murată în favoarea frunzelor de viță-de-vie și hreanului pentru a prepara sarmalele de Paște.  Rețeta păstrează ingredientele de bază – carne de porc (uneori combinată cu vită), orez, ceapă, morcov și condimente – dar pune accent pe simplitate și echilibru. După ce compoziția este pregătită și înfășurată în frunze, sarmalele se fierb lent, în straturi, împreună cu suc de roșii, foi de dafin și opțional, costiță afumată. Pentru un gust autentic, multe gospodine preferă vasul de lut și coacerea finală la cuptor, potrivit Playtech.  Sursa Foto: Profimedia Citește și: Carnea de miel, mai ieftină în Anglia decât în România. Client, despre prețurile din supermarketurile românești: „Mi se pare exagerat de SCUMP” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele

Cel mai scump Paște din istoria creștinității: Cât îi costă masa tradițională pe români și spanioli

Digi24 a efectuat un experiment jurnalistic: a constatat că românii vor avea parte de cea mai scumpă masă din istoria erei creștine cu ocazia Paștelui din acest an.  Românii plătesc mai mult pentru masa de Paște decât o fac spaniolii. Rezultatele sunt cu adevărat uluitoare! Nicăieri nu-i ca acasă, dar prețurile unui coș cu alimente au crescut din cauza inflației din ultimii ani. Coșul de cumpărături s-a scumpit cu 30% mai mult față de anul trecut. Costul unei mese tradiționale – Spania vs România Pulpa de miel a ajuns și la 66 lei/kilogramul în România. În Spania, este 16,20 euro, adică 80 lei în bani românești. Cel mai ieftin cozonac în magazinele românești se găsește la 14 lei. În Spania, celebrul Panettone costă minim 4,60 euro. În România, cozonacul poate ajunge și la prețul maxim de 200 lei per kilogram. Până și ouăle sunt mai scumpe în România: 12 ouă costă 18 lei, iar pachetul de vopsea este 4 lei. În Spania, 12 ouă costă 2,90 euro, adică 14,43 lei. Un pachet de vopsea este mai scumpă –  costă 1 euro. În România, roșiile costă 15 lei/kilogramul, fiind de import pe durata primăverii. Cele românești erau și 65 lei în unele piețe. În Spania, un kilogram de roșii costă 2,29 euro, adică 11,39 lei. Tot în Spania, vinul roșu este mai ieftin, o sticlă de 0,75 litri fiind vândută la 3,20 euro. În România, o sticlă de vin roșu la 0,75 litri costă 30 lei. În total, pentru o masă adecvată de Paște, un român plătește 147 lei. Pe spanioli îi costă cu 4 lei mai mult din cauza cărnii și deserturilor: 151 lei, adică 30,32 euro. De ce s-a ajuns la scumpiri? Românii vor avea cel mai scump Paște din ultimii 30 de ani, poate chiar de la începutul erei creștine,  avertizează economiștii din țară. Produsele tradiționale pentru masa festivă s-au scumpit cu între 10% și 30% după perturbările economice cauzate de pandemia de coronavirus, schimbările climatice care au dus la veri mai secetoase, de criza energetică și de criza cerealelor declanșate de războiul din Ucraina.  Fermierii și comercianții susțin că scumpirile sunt cauzate de creșterea costurilor de producție. Prețurile semințelor, utilajelor agricole, energiei electrice și gazelor s-au dublat.Din această cauză, românii își recalculează bugetele de Paște, potrivit Agerpres. Unii consumatori sunt nevoiți să reducă cantitatea de produse cumpărate sau chiar să renunțe la carne.Cele mai scumpe produse sunt cozonacul, brânza, margarina, fructele și legumele de sezon. Grecii vor celebra cel mai scump Paște din istoria creștinității Și grecii plătesc mai mult decât orcând. O cină de Paște pentru opt persoane costă acum aproximativ 361,95 euro, cu o creștere de 11 euro față de 2024. Conform datelor oferite de INKA (Institutul Consumatorilor din Grecia), citate de  IN.gr,   10 kilograme de miel costă acum 150 euro, la un preț de 15 euro/kg. Carnea de cocoș, o alternativă tradițională pentru masa pascală, costă 23 euro/ 1,5 kg. Un măcelar intervievat de postul de televiziune MEGA a declarat că mielul și carnea de capră se vând în prezent cu 14,98 euro/kg, în creștere față de 13,98 euro/kg în urmă cu doar o săptămână.  Mageritsa (ciorbă grecească de Paște), costă în jur de 12 euro, iar tzatziki, brânza feta și graviera pot adăugă încă 20 euro la bugetul de cumpărături. Cărbunii pentru grătar (20 kg) costă acum 34 euro. Ouăle de ciocolată și tsoureki au explodat la preț: de la 9,48 euro la 11,98 euro (+26%). Ouăle de ciocolată, tot mai scumpe din cauza schimbărilor climatice Potrivit BBC,  prețurile ouălor de Paște au crescut și în Regatul Unit al Marii Britanii, cu până la 50% față de anul trecut. Comercianții sunt nevoiți să vândă anumite produse micșorate în dimensiune, potrivit unei anchete realizate de organizația de protecție a consumatorilor. Mai multe dulciuri au fost afectate de fenomenul de „shrinkflation” – atunci când produsele devin mai mici, dar prețul rămâne neschimbat.De exemplu, un pachet de 80 grame  de mini-ouă de ciocolată portocalie Terry’s costa 99p în Lidl în 2024, dar acum, la 70g, costă 1,35 lire sterline – o creștere netă de 56%. Cauza este scăderea accentuată a producției globale de cacao după vremea neobișnuit de caldă. Ancheta realizată de Which? a constatat că, la Tesco, un ou de Paște Twix cu ciocolată albă a crescut de la 5 lire la 6 lire de la un an la altul, în timp ce greutatea s-a redus de la 316g la 258g. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Câți bani cheltuie o familie pentru masa de PAȘTE/Ce sfaturi au specialiștii financiari Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele