Ștefan Popescu: Ce înseamnă victoria AfD pentru România și UE

Ștefan Popescu face analiza momentului după victoria zdrobitoare a partidului german AfD în landul Saxonia Anhalt. Toată Europa s-a uitat la alegerile din Saxonia Anhalt și s-a întrebat dacă victoria AfD, partid suveranist, va avea un impact asupra întregului curent suveranist de pe continentul european. Ștefan Popescu face, exclusiv pentru Gândul, o analiză politică a situației, mai ales din perspectivă geopolitică. În primul rând, notează analistul, pentru alte partide din aceeași zonă politică din Europa – suveraniste – victopria AfD poate însemna vânt în pupă, însă, atrage atenția specialistul, nu trebuie exagerate aceste prognoze. Victoria categorică a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt a stârnit controverse și reacții puternice în Germania, dar și în Europa și România. Formațiunea de dreapta a obținut peste 45,4% din voturi – potrivit celui mai recent sondaj la ieșirea de la urne (exit poll) – la mare distanță de CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, cotat la aproximativ 18%, potrivit estimărilor din seara alegerilor. Este un rezultat important pentru AfD la nivel regional și unul care ar putea influența echilibrul de pe scena politică germană, dar și europeană. Ce efecte are victoria AfD asupra României Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, pentru România, efectele acestui rezultat electoral s-ar putea resimți în primul rând printr-o posibilă radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Ștefan Popescu este de părere că Friedrich Merz și coaliția de guvernare ar putea încerca să mute o parte din discursul din cadrul competiției politice spre agenda externă, inclusiv printr-o poziție mai fermă față de Federația Rusă și prin accentuarea temelor legate de războiul din Ucraina. Ștefan Popescu a remarcat, în acest context, și declarațiile făcute de cancelarul Merz chiar în ziua alegerilor, înainte de anunțarea rezultatelor, în legătură cu incidentul de la Leipzig și cu necesitatea ca Germania să fie pregătită să se apere. Potrivit analistului, o astfel de orientare ar putea însemna deplasarea dezbaterii electorale către politica externă și de securitate, un teren considerat mai favorabil decât temele interne sensibile, precum șomajul sau pierderea locurilor de muncă. Această schimbare de accent în politica germană ar putea avea, în cele din urmă, consecințe și pentru România. „Pentru România, efectele se pot resimți, în primul rând, printr-o radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Cu alte cuvinte, prin încercarea cancelarului Merz și a coaliției de a muta competiția electorală în plan extern, printr-o întărire a accentelor împotriva Federației Ruse pe teren ucrainean. Nu întâmplător, chiar în ziua alegerilor, cu puțin timp înainte de anunțarea rezultatelor, cancelarul Merz se referea pe larg la incidentul de la Leipzig, declarând că „suntem hotărâți să ne apărăm”. Este vorba despre mutarea competiției electorale pe un teren ceva mai sigur și deplasarea agendei electorale către exterior, acolo unde nu se regăsesc nici șomajul, nici pierderea locurilor de muncă. Această deplasare se va repercuta și asupra României”, a relatat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu spune că victoria AfD ar putea încuraja partidele suveraniste din Europa Analistul de politică externă Ștefan Popescu a mai adăugat că victoria AfD ar putea încuraja și alte formațiuni din aceeași zonă politică suveranistă din Europa. Totuși, el spune că efectul nu trebuie exagerat, pentru că fiecare electorat votează în funcție de problemele din propria țară. În cazul Germaniei, votul pentru AfD a fost alimentat și de dificultățile economice, de scăderea puterii de cumpărare și de problemele industriei. „În plan european, poate exista o valoare simbolică ce hrănește speranțele forțelor politice similare, dar fără un impact pe care noi să trebuiască să îl supraevaluăm. Fiecare electorat din Europa votează în funcție de agenda internă, după cum electoratul din Saxonia-Anhalt a votat într-un context în care Germania se dezindustrializează, sărăcia a crescut pe fondul erodării semnificative a puterii de cumpărare și al intrării în moarte clinică a modelului economic german, bazat pe gaze ieftine din Rusia, protecție militară din partea SUA și deschiderea către piețele globale, în special către China”, a menționat analistul de plitică externă. Ștefan Popescu: Guvernul Merz devine mai vulnerabil Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, deși rezultatul obținut de AfD în Saxonia-Anhalt are o importanță istorică, efectele sale imediate asupra guvernului federal sunt limitate. El a precizat că guvernul condus de Friedrich Merz nu este amenințat pe termen scurt, deoarece alegerile regionale nu modifică echilibrul politic din Bundestag. „Se dramatizează foarte mult, în ciuda bornei istorice care a fost atinsă. Pe termen scurt, guvernul Merz supraviețuiește, pentru că alegerile din Saxonia-Anhalt nu influențează echilibrul din Bundestag. Însă guvernul Merz devine mai defensiv și mai vulnerabil”, a adăugat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu: Crește presiunea asupra CDU, care nu a obținut nici măcar jumătate Ștefan Popescu a explicat că rezultatul AfD crește presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra CDU, care a obținut în acest land mai puțin de jumătate din scorul AfD. El a arătat că presiunea va crește și în interiorul coaliției, iar SPD ar putea cere CDU să combată mai mult AfD. În același timp, în CDU ar putea apărea o dilemă între cei care vor să rămână fideli principiilor creștin-democrației și cei care ar putea încerca să recâștige electoratul pierdut prin adoptarea unei agende apropiate de cea a AfD. Potrivit analistului, toate acestea conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz. „Crește presiunea, în primul rând, asupra cancelarului Merz, asupra persoanei sale, dar și asupra principalului partid de guvernământ, CDU, care nu obține nici măcar jumătate din scorul AfD în acest land. Crește presiunea și asupra celorlalte formațiuni ale coaliției și va exista o influență asupra relațiilor din cadrul coaliției. Cu alte cuvinte, SPD poate face presiuni asupra CDU pentru a combate mai mult AfD, iar, de cealaltă parte, în cadrul CDU sunt convins că se va face simțită o adevărată dilemă între cei care doresc să se plaseze pe bazele principiilor creștin-democrației și cei care vor avea tentația reocupării spațiului electoral pierdut prin asumarea unei agende apropiate de AfD. Peste toate, se conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz”,
Nicu Ștefănuță, după scorul record al AfD în Germania: Coșmarul este real. Ce se poate în Europa, se poate și în România

„Coșmarul este real”, a scris Nicu Ștefănuță, duminică seara, după primele estimări ale scrutinului din Saxonia-Anhalt, care indică un rezultat de peste 44% pentru Alternativa pentru Germania (AfD). Europarlamentarul consideră că rezultatul contrazice ideea că partidele radicale ar fi supraevaluate în sondaje și că alegătorii nu le-ar acorda în cele din urmă votul. „Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje, că omul nu va vota așa ceva, bla bla. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”, a transmis Ștefănuță. „Nu mai visați, planificați” În opinia sa, ascensiunea extremei drepte nu mai poate fi tratată ca un fenomen izolat, iar partidele care vor să i se opună trebuie să își schimbe strategia. „Valul extremei drepte este cât se poate de real peste tot în Europa. Din păcate, căderea lui Orbán a fost excepția, nu regula. Fiecare alegere din Europa va trebui să fie o luptă crâncenă, ce se câștigă cu organizare, nu cu dorințe”, a transmis europarlamentarul. Alegătorii așteaptă soluții concrete și lideri care să inspire, nu doar discursuri despre pericolele extremismului sau despre principii democratice, susține Ștefănuță: „Oamenilor le pasă mai ales de problemele de zi cu zi, mai puțin de democrație, stat de drept și mai știu eu ce”. Ștefănuță: Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte Europarlamentarul face și o paralelă directă cu România, avertizând asupra efectelor politice ale măsurilor de austeritate și ale deciziilor care îi afectează în special pe cei vulnerabili. „Tăierile guvernului au dus la creșterea extremei drepte. Repetați asta cu România în minte”, a transmis Ștefănuță. El critică atât actualele măsuri bugetare, cât și politicile guvernelor anterioare care au contribuit la creșterea deficitului. „O fi băieții dichisiți cu calcule financiare în minte mulțumiți de ei înșiși, dar deciziile din topor, neexplicate bine și alese contra celor mai vulnerabili duc la revoltă. La fel este valabil și pentru darurile electorale nesăbuite și lărgirea deficitului de cei dinainte”, a adăugat europarlamentarul. De asemenea, Nicu Ștefănuță avertizează că evoluțiile politice observate în alte state europene se pot reproduce și în România: „Ce se poate în Europa, se poate și în România – este ceva ce cred ca politician. Doar că se aplică și la bine și la rău. Urmează Franța…”. Extrema dreaptă, rezultat record în landul german Saxonia-Anhalt Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat detașat alegerile regionale de duminică din Saxonia-Anhalt, potrivit primelor estimări publicate după închiderea urnelor. AfD era creditată cu 44,5% din voturi, față de 18,5% pentru CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz. Rezultatul reprezintă cel mai bun scor obținut de formațiunea de extremă dreapta într-un scrutin regional din Germania. Partidul Social-Democrat (SPD), partenerul CDU la guvernare la nivel federal, era cotat la 8%, iar Verzii, aflați în opoziție, la 9%. Scorurile indică o schimbare importantă a raportului de forțe în landul din estul Germaniei și amplifică dezbaterea privind ascensiunea AfD la nivel național.