Economistul AUR critică modul în care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar: O imagine bună a efortului. Numai că diavolul se ascunde în detalii
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține într-o postare pe rețelele sociale că reducerea deficitului bugetar din primele șase luni ale anului este rezultatul majorării taxelor și al diminuării investițiilor publice, nu al unei reforme reale a cheltuielilor statului. Petrișor Peiu acuză Guvernul că majorează taxele pentru a putea susține un ritm ridicat al împrumuturilor, în timp ce păstrează risipa din cheltuielile publice. Economistul AUR acuză și Comisia Europeană că sprijină această politică prin transformarea unor împrumuturi în fonduri nerambursabile. Loading … Petrișor Peiu: „Diavolul se ascunde în detalii” Liderul senatorilor AUR susține că deși datele privind deficitul bugetar arată o evoluție favorabilă, cifrele trebuie analizate în detaliu pentru a identifica sursele reale ale acestei reduceri. Potrivit acestuia, deficitul a scăzut cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, pe fondul unei creșteri cu 32 de miliarde de lei a veniturilor bugetare și cu doar 3,3 miliarde de lei a cheltuielilor. „La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii”. De unde vin încasările suplimentare la buget Economistul AUR susține că cea mai mare parte a creșterii veniturilor provine din majorarea încasărilor din TVA. Potrivit acestuia, alte 7,4 miliarde de lei provin din contribuții. „De unde vine creșterea veniturilor? – 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA) – 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS – o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)”. Petrișor Peiu mai indică 6,8 miliarde de lei provenite din decizia de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile. De asemenea, acesta mai arată că 1,7 miliarde de lei provin din impozitul pe profit, iar 3,4 miliarde de lei din impozitul pe dividende. – 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile – creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende). Reducerea investițiilor și a salariilor bugetarilor Pe partea de cheltuieli, Petrișor Peiu susține că reducerea deficitului bugetar are legătură cu diminuarea investițiilor publice și a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile de capital au scăzut cu 6,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei. Pe de altă parte, economistul AUR arată că anumite categorii de cheltuieli au crescut în primele șase luni ale anului. „Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei), cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei)”. „Reducerea deficitului vine din două mari surse” Petrișor Peiu atrage atenția că evoluția execuției bugetare arată că reducerea deficitului are la bază majorarea taxelor și diminuarea investițiilor. Acesta susține că majorarea taxelor a afectat veniturile reale ale populației, în timp ce pensiile au rămas înghețate, iar profiturile companiilor au scăzut în termeni reali. „Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)”, susține Peiu. De asemenea, liderul AUR critică decizia de a introduce plata CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame cu copii mici, pe care o consideră lipsită de justificare prin prisma impactului redus asupra bugetului. Economistul acuză și măsura privind creșterea normelor didactice cu 11%, despre care afirmă că a dus la scăderea veniturilor profesorilor, fără să aducă economii semnificative la buget. „Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor. Asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul”.
Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor.
Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni. Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate. „Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».” Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut. „Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.” De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie. „Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.” Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile