Proiectul de OUG privind ajutorul pentru FACTURILE la curent după ridicarea plafonării, publicat în transparență de Ministerul Muncii. Suma propusă
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a publicat în transparență decizională, cu două zile lucrătoare înainte de termenul-limită, așteptatul proiect de Ordonanță de urgență privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, menit să creeze cadrul de susținere a celor care au nevoie de ajutor pentru plata facturilor la energie electrică după expirarea schemei, la 20 iunie. Ministerul Muncii propune în proiectul de OUG o definire a categoriilor de beneficiari ai ajutorului din partea statului după 1 iulie și perioada de aplicare a acestuia. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. La Ministerul Muncii, instituția responsabilă, se discută despre o variantă care „să îi ajute în continuare pe români să-și mențină posibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, după cum a spus miercuri Simona Bucura Oprescu. La sfârșitul lunii aprilie, ministerul a transmise, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie.Ministerul Muncii. Cine este eligibil Categorii de beneficiari ai sprijinului, potrivit notei de fundamentare a proiectului: persoană singură cu un venit net lunar de maxim 2.574 lei; familii cu un venit net lunar/membru de maxim 1.784 lei; persoană încadrată în grad grav, accentuat sau mediu de handicap, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2.460 lei/membru în cazul familiilor; persoană care, fie necesită echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică pentru menţinerea în viaţă sau pentru menţinerea stării de sănătate, fie prezintă probleme de sănătate care împiedică sau restricţionează mobilitatea şi/sau deplasarea acestora ori necesită modalităţi de informare şi comunicare adaptate nevoilor specifice, al cărui venit net lunar maxim luat în considerare este de 3.641 lei în cazul persoanelor care locuiesc singure și de 2460 lei/membru în cazul familiilor. (Introdus pentru eventualitatea in care menținem aceasta categorie); familii care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ; familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, în baza unei declaraţii pe propria răspundere, al căror venit net lunar maxim luat în considerare este de 2.460 lei/membru; limita de vârstă se prelungeşte până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învăţământ. Nu vor beneficia de sprijin persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, precum şi persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidenţial organizate ca structuri publice sau private; Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv on-line într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale, oficiile poștale sau furnizorii de energie electrică; Sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; Determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor; Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română SA (CNPR) ; În vederea asigurării plății, prin serviciul de mandat poştal, a cheltuielilor cu energia electrică CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poştal prin intermediul cărora se vor desfăşura operaţiunile de plăţi. Cât timp se aplică și cât costă Potrivit proiectului, perioada de aplicare propusă este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, dată la care expiră și actuala schemă în cazul gazelor naturale. Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1.000 kwh/an. „Pentru aceștia, se estimează un sprijin de aproximativ 71 lei, reprezentând diferența dintre valoarea facturii plătită sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2025 cu un preț de 0,68 lei/kwh și prețul estimat după liberalizare”, se arăta ăn nota de fundamentare publicată inițial de Ministerul Muncii, astfel că se estima un impact bugetar de 298,2 milioane de lei lunar, respectiv 1,78 de miliarde de lei în anul 2025 și 894,6 milioane de lei în anul 2026. Numai că, la scurt timp de la publicare, nota a fost retrasă și înlocuită cu un proiecte care nu are menționată nicio sumă, cu doar estimarea numărului de potențiali beneficiari, „Bazat pe datele existente la nivelul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, un număr de aproximativ 4,2 milioane de locuri de consum înregistrează un consum de energie electrică de până la 1000 kwh/an.” Conform surselor avizate cu care a discutat Gândul, suma de 71 nu fusese convenită la nivelul grupului de lucru în care principalul partener este Ministerul Energiei. Variantele încă discutate sunt de 36, respectiv 72 de lei, sume calculate în funcție de prețul mediu al unei facturi de 100 de Kw. Astfel,
Actorii din piață despre măsuri în lucru: România trebuie să acționeze urgent pentru combaterea sărăciei energetice și reducerea volatilității pieței
Într-un comunicat comun transmis vineri seara, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și Federația Patronală a Energiei (FPE) au enunțat poziția lor pe tema măsurilor concrete și echitabile pe care le consideră urgente și necesare pentru a combate sărăcia energetică, pentru reducerea presiunii asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Oficialii ACUE și ai FPE au punctat trei direcții considerate esențiale în actualul context al pieței din România, cu mai puțin de o lună înainte de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, din 1 iulie. Definirea corectă a consumatorului vulnerabil, pentru ca ajutorul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie Reducerea TVA la energie, o măsură rapidă și echitabilă, care poate atenua efectele volatilității pieței Menținerea echilibrului fiscal, prin utilizarea fondurilor europene sau naționale pentru compensarea măsurilor de sprijin Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Contactați de Gândul, oficialii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, la finalul lunii aprilie, că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Poziția ACUE și FPE „Propunerea lansată recent de autoritățile din domeniul energetic privind reducerea TVA la energie reprezintă o măsură rapidă și echitabilă, cu potențialul de a atenua efectele volatilității pieței. Adoptarea acesteia ar contribui la încadrarea României în liniile de politică promovate la nivel european și considerăm că ar reprezenta una dintre căile de acțiune dezirabile pentru protecția tuturor consumatorilor. De altfel, în februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reducerea costurilor la energie în UE, care include și recomandarea ca statele membre să reducă taxele naționale pe electricitate pentru a sprijini consumatorii și economia. Măsura a fost aplicată de majoritatea statelor europene”, au transmis cele două federații. Aplicarea unei cote reduse de TVA – de 9% conform informațiilor vehiculate pe surse – pentru consumul final de energie electrică, față de actualul nivel de 19%, ar putea fi o soluție de diminuare a facturilor, după expirarea schemei de compensare și plafonare la energie electrică, de la 1 iulie, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, marți, citat de Profit.ro. „Totuși, România trebuie să adopte de urgență mai multe măsuri concrete și echitabile pentru a combate sărăcia energetică, a reduce presiunea asupra bugetului public și a valorifica resursele disponibile pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Intervențiile actuale prin plafonarea generalizată a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale s-au dovedit ineficiente, costisitoare și generatoare de distorsiuni în funcționarea pieței de energie”, au transmis ACUE și FPE. Potrivit celor două federații, din pachetul de măsuri nu trebuie să lipsească definirea corectă a consumatorului vulnerabil care nu este actualizată corespunzător și nu reflectă suficient criteriile impuse de Comisia Europeană. Instrumentele de identificare și sprijin nu sunt implementate eficient, lipsesc baze de date coerente și interconectate între instituții (ANAF, ANRE, primării, ministere). „În contextul discuțiilor despre resursele bugetare insuficiente semnalăm că România pierde fonduri europene nerambursabile din cauza incapacității administrative de a defini și identifica corect consumatorii vulnerabili de energie electrică și de gaze naturale. Comisia Europeană a emis avertismente clare privind faptul că, fără un cadru clar, sumele alocate prin numeroase programe nu vor fi decontate”, au transmis actorii citați. „Bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore” Cele două federații au enumerat ce sume sunt în joc. Pe de o parte, România a cerut în jur de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU. Parte din fondurile din Componenta Energie a PNRR (ex. subvenții pentru eficiență energetică la nivel de gospodării). Acestea sunt condiționate de implementarea protecției consumatorilor vulnerabili. În al doilea rând, Fondul Social European pentru Climă oferă sprijin financiar pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili. România poate beneficia de o alocare între 5,05 și maxim 6,01 miliarde EUR, începând cu anul 2026, dacă finalizează Planul Social pentru Climă (inclusiv stabilirea numărului de gospodării și microîntreprinderi vulnerabile) până cel târziu la 30 iunie 2025. „Bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore. Fără reforme urgente și politici țintite, România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante și să agraveze dezechilibrele din sectorul energetic”, au conchis federațiile. ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Federația Patronală a Energiei, fondată în anul 1991, este un promotor al acțiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preț, obținută respectând principiile de protecție a mediului. Federația Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în țara noastră. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: „REDUCEREA TVA la energie poate fi o soluție de diminuare a facturilor după liberalizare”. / „Viitorul Guvern va decide” Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei
Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi
Executivul comunitar a făcut, miercuri, un nou pas pentru a determina România să ridice unele plafoane impuse producătorilor de gaze, măsură ce contravine normelor pieței unice europene, după ce a semnalat această problemă autorităților de la București acum peste o jumătate de an. Astfel, dacă statul român nu remediază situația în termenul anunțat, există riscul ca Bruxellesul să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Contactați telefonic, reprezentanții producătorilor și ai furnizorilor de gaze naturale din România au detaliat contextul acestei măsuri și potențialul impact asupra pieței și facturilor românilor. Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a-și stabili prețurile angro la gaze în România, conform informării Executivului comunitar privind pachetul de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna mai. Mai precis, explică oficialii de la Bruxelles, este vorba de măsura națională introdusă de România care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Și mai concret, odată cu implementarea schemei de compensare și plafonare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2025, producătorii de gaze naturale au avut obligația să vândă la prețul fix de 150 lei/MWh cantitățile necesare de gaze naturale furnizorilor clienților casnici, pentru a asigura necesarul de consum al clienților casnici din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, precum și necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim de gaze naturale necesar pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 martie 2025. Ulterior, în contextul prelungirii schemei cu un an pe segmentul de gaze – pentru energie fiind în vigoare până la 31 iunie – prețul reglementat a fost coborât la 120 de lei/MWh, valabil până la 31 martie 2026. „Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”, arată Comisia. Potrivit oficialilor, Comisia a trimis României, în octombrie 2024, o scrisoare de punere în întârziere. „Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, se arată în informare. Avizul motivat de miercuri nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere, conform deciziei citate. „Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, au conchis reprezentanții Executivului european. Daniel Apostol: „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaz” Contactați de Gândul, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol, și președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, au explicat posibilele urmări ale eliminării acestei măsuri. „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaze. Sperăm că acest proces va avea loc cât de curând pentru o normalizare a relațiilor între operatorii din piață și în beneficiul consumatorilor din piață. De obicei, măsurile intervenționiste au menirea de a produce dezechilibre în piață. Comisia Europeană solicită practic să ne conformăm într-o piață unică europeană”, a precizat Daniel Apostol, într-o declarație pentru Gândul. Federația Patronală a Energiei (FPE), fosta Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), fondată în anul 1991, reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor. În prezent, are 13 companii membre, printre care marii producători de gaze, dar și operatorul de sistem și transport, care însumează aproximativ 26.000 de salariați. Vor crește sau nu facturile? Președintele AFEER a detaliat actuala formulă de calcul al prețului și potențialele urmări ale eliminării acestui preț fix din perspectiva furnizorilor de gaze, cei care propun clienților prețul final care se va regăsi în facturile lor. „Nu punem problema că ne avantajează sau nu ne avantajează măsura. Cum vedem noi lucrurile? Acel gaz, primit la prețul de 120 de lei/MWh, este un gaz pe care îl primim sub prețul pieței și îl utilizăm pentru furnizarea gazului la consumatorul casnic. De aceea, dacă ați văzut în factura consumatorului casnic, gazul natural este mult sub plafonul de 0,31 lei/kWh (TVA inclus, stabilit prin schema de plafonare/compansare – n.r.), au fost prețuri undeva în jur de 0,27 lei/kWh, mă rog, iarna un pic mai mult, după care s-a revenit, dar mult sub plafon datorită prețului acelui gaz de 120 lei/MWh”, a explicat Laurențiu Urluescu. Liderul AFEER precizează că furnizori nu vor factura consumatorilor prețuri de peste 0,31 de lei/kWh, dar nici nu vor mai putea, cel mai probabil, să ofere prețuri sub plafonul stabilit prin schema în vigoare până la 31 martie anul viitor. „În momentul în care nu va fi acel gaz la 120 lei/MWh, vom fi obligați să cumpărăm gaz la prețul pieței. Noi nu putem să să facturăm către consumatorul casnic peste 0,31 de lei/kWh, în mod clar. Deci oricât de mare ar fi prețul achiziției noastre, prețul pentru consumatorul casnic va fi în plafon de 0,31 de lei/kWhpână pe 31 martie 2026 conform OUG nr. 6/2025. Dar, clar, la prețurile actuale de pe piața angro, neavând sursă de gaz la 120 lei/MWh, având la prețul pieței angro, nu vă mai putea da sub plafon cum se întâmplă acum”, a detaliat Laurențiu Urluescu. Astfel, dacă se elimină prețul fix, este posibil ca furnizorii să crească ofertele pentru consumatori până la prețul maxim,