Încălzirea globală crește turbulențele în aviație. O companie aeriană folosește AI pentru a le prezice
Experții avertizează că încălzirea globală afectează curenții de aer și crește riscul de turbulențe severe pe rutele internaționale. Conform unui studiu realizat de meteorologii Universității Reading din Marea Britanie, cerul de deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute aeriene, este cu până la 55% mai turbulent decât acum patru decenii. Fenomenul, denumit „turbulență în aer curat”, este exacerbat de aerul mai cald generat de emisiile de dioxid de carbon, ceea ce face ca zborurile să fie mai incomode și, în cazuri rare, periculoase. Turbulențele rămân principala cauză a rănilor non-fatale în rândul pasagerilor și echipajului, iar accidentele severe sunt rare, dar nu inexistente. În 2024, un pasager a decedat în urma unei turbulențe pe un zbor Singapore Airlines de la Londra, iar mai mulți pasageri au fost răniți pe un zbor Qatar Airways spre Dublin. Între 2009 și 2021, FAA a raportat 146 de persoane grav rănite în incidente de turbulență. Pentru a face față acestor riscuri crescânde, Emirates a introdus un sistem bazat pe inteligență artificială, care analizează date în timp real despre turbulențe, folosind machine learning, informații colectate de la piloți și date crowdsourced. Sistemul oferă vizualizări live în cockpit, permițând piloților să evite zonele cu turbulențe severe. „Deși nu putem garanta zboruri fără turbulențe, tehnologia a redus semnificativ întâlnirile neașteptate cu vreme severă în ultimul an”, a declarat Captain Hassan Alhammadi, vicepreședinte divizional Emirates pentru operațiuni de zbor. Pe măsură ce schimbările climatice intensifică turbulențele, companiile aeriene vor trebui să investească tot mai mult în soluții tehnologice pentru a proteja pasagerii, a reduce riscurile și a diminua costurile asociate cu deteriorarea aeronavelor și incidentele cauzate de turbulențe.
Schimbările climatice și poluarea amenință resursele Europei, avertizează Uniunea Europeană
Agenția Europeană de Mediu a declarat că biodiversitatea din Europa este în declin din cauza producției și consumului nesustenabile, în special în sistemul alimentar, potrivit Reuters. Din cauza supraexploatării resurselor naturale, a poluării și a speciilor străine invazive, peste 80% din habitatele protejate se află într-o stare precară, a afirmat agenția, în timp ce resursele de apă sunt, de asemenea, supuse unei presiuni severe. „Degradarea mediului nostru natural pune în pericol modul de viață european”, a afirmat agenția în raportul său intitulat „Mediul în Europa în 2025”. „Europa depinde în mod critic de resursele naturale pentru securitatea economică, iar schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa acestora”. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume și se confruntă cu secete tot mai grave și alte fenomene meteorologice extreme. Însă guvernele se confruntă cu alte priorități, printre care competitivitatea industrială, iar negocierile privind obiectivele climatice ale UE au alimentat diviziunile dintre țările mai bogate și cele mai sărace. Țările UE au confirmat că blocul nu va respecta termenul limită global pentru stabilirea de noi obiective de reducere a emisiilor, din cauza divergențelor dintre guvernele UE cu privire la aceste planuri. „Fereastra de oportunitate pentru acțiuni semnificative se restrânge, iar consecințele întârzierii devin din ce în ce mai tangibile”, a declarat directorul executiv Leena Yla-Mononen. „Ne apropiem de puncte de inflexiune – nu numai în ecosisteme, ci și în sistemele sociale și economice care stau la baza societăților noastre”.
Schimbările climatice şi poluarea schimbă complet peisajul din Bucureşti: arbori de Ginko Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon
Schimbările climatice şi poluarea schimbă peisajul din Bucureşti. Arbori de Ginkgo Biloba, în loc de oţetari şi trifoi, în loc de gazon. Sunt soluţiile arhitecţilor pentru Capitala care rămâne cu prea puţine spaţii verzi. Acum, oraşul este plin de zone uscate, acolo unde cândva erau plante care nu s-au mai putut adapta noilor temperaturi. Tot mai multe specii de plante şi arbori nu se mai pot adapta la condiţiile de mediu din Bucureşti. Principalul motiv este că temperaturile sunt din ce în ce mai ridicate de la un an la altul aşa că anumite specii de plante nu mai pot rezista secetei din oraş. Nici sistemele de irigaţii ale primăriilor nu ajută prea mult. Singura soluţie este înlocuirea arborilor cu care suntem obişnuiţi cu noi soiuri mai rezistente la căldura extremă. „Coniferele au început să sufere, mai ales în ultimii ani, în Bucureşti. Au început să se usuce şi să prezinte declin biologic sever. Gardul viu este un alt exemplu care nu se mai pretează în acest moment amenajărilor din Municipiul Bucureşti. Recomand Ginkgo Biloba, se practică utilizarea acestuia în aliniamente, captează dioxid de carbon”, a explicat pentru Observator TV Anca Strugariu, peisagist. Canicula şi seceta au dus şi la apariţia unor boli care distrug mai repede plantele şi arborii. Iar, în lipsa spaţiilor verzi, zilele caniculare sunt cu mult mai greu de suportat. „80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de drumuri, construcţii, infrastructură rutieră. 20% este infim pentru a putea să facem în fiecare zi o trecere de la zi la noapte de la o temperatură de 45 de grade la o temperatură de 15 grade noaptea. Seara, acest 80% din Bucureşti nu face decât să ne ofere grade în plus. Nu e din cauza vremii de afară, e din cauza betonului pe care îl avem în oraş”, spune și Andrei Coşuleanu, fondator „Act for Tomorrow”. În Sectorul 1 al Capitalei se încearcă deja înlocuirea copacilor, dar și sistemele de irigaţii vor fi îmbunătăţite. „Avem sisteme de irigaţii, trebuie să le facem o mentenanţă mai drastică astfel încât ele să fie funcţionale în parametri normali… 100%. Avem în plan să creăm puţuri pentru a avea apa noastră, fără să mai plătim la Apa Nova”, spune Cătălina Manea, şef serviciu spaţii verzi Sector 1. Conform unui studiu recent, cartierele dormitor precum Pantelimon, Colentina, Militari au cele mai puţine spaţii verzi din Capitală.
Din 2030, UE le-ar putea interzice companiilor de leasing să mai cumpere mașini cu motoare cu combustie
Uniunea Europeană (UE) a stabilit ca până în 2035 să fie interzisă în totalitate vânzarea de autoturisme pe bază de benzină și motorină. Acum, Comisia Europeană intenționează să accelereze la tranziția către mașinile electrice și energiile verzi, introducând noi reglementări: să le interzică companiilor private să mai cumpere mașini termice. Planul UE pentru „Fit for 55” Bruxellesul speră că va da un impuls tranziției ecologice pentru a atinge obiectivele climatice „zero carbon” până în 2050. Până în 2030, UE speră să reducă emisiile de carbon cu 55%, în conformitate cu planul „Fit for 55”. Vestea a venit ca o bombă pentru industria auto, deja aflată într-o criză devastatoare din cauza creșterii costurilor traiului și a electrificării, mai ales că fabricarea unei mașini electrice este cu 40% mai poluantă decât la cea termică. Ce companii vor fi vizate, mai exact? Din 2030, firmele cu flotă auto și companiile de leasing nu vor mai putea cumpăra mașinile termice, potrivit Bild, publicația germană citată de Newsweek. Companiile private nu vor mai putea nici măcar să închirieze automobile. Astfel, companiile de leasing ar putea inunda piața second-hand de flote de mașini electrice. Sau așa speră Uniunea Europeană. Însă, statisticile din ultima vreme ne arată că mulți șoferi nu-și permit financiar să cumpere automobile electrice. Iar cei care au, cumpără mai ieftin mașini electrice de la companii chineze, nu și de la mărcile europene. Competiția dintre piața europeană a mașinilor electrice și cea chineză a devenit acerbă. În prezent, 60% din mașinile noi vândute în Europa sunt realizate de flotele companiilor de leasing. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Adio, mașini pe benzină și motorină?! Ce arată noile reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor MOTIVUL pentru care în România se vând cele mai puține mașini electrice din UE Comisia Europeană alocă fonduri de peste 800 de milioane de euro pentru fabricarea BATERIILOR integrate în mașinile electrice Europa, pas înapoi în „războiul” cu China pe piața bateriilor pentru mașinile electrice. Un producător suedez a inițiat procedura de FALIMENT
Tehnologia, cu bune, dar și cu foarte rele. Cum afectează progresul planeta și face schimbările climatice inevitabile
În deșertul Atacama, una dintre cele mai aride regiuni de pe planetă, comunitățile indigene observă cum peisajul se schimbă dramatic. Raquel Celina Rodriguez, crescătoare de animale din generație în generație, povestește cum pajiștile verzi au dispărut, iar izvoarele subterane au secat. „Înainte nu vedeai animalele prin iarbă. Acum totul e uscat”, spune ea, potrivit BBC, indicând câteva lame rătăcite printre crăpăturile pământului. Mineritul de litiu, o catastrofă pentru natură, dar și pentru oameni Principalul vinovat, spun localnicii, este mineritul de litiu, metal esențial pentru bateriile mașinilor electrice și ale dispozitivelor inteligente. Chile deține cele mai mari rezerve de litiu din lume, iar exploatarea lor a crescut masiv în ultimii ani. Dacă în 2021 consumul global era de 95.000 de tone, în 2024 a depășit 205.000 de tone, iar Agenția Internațională a Energiei estimează că până în 2040 cererea ar putea urca la peste 900.000 de tone. Companiile extrag litiul prin pomparea saramurii din subteran în bazine de evaporare, un proces care necesită cantități uriașe de apă într-o zonă deja afectată de secetă. Faviola Gonzalez, biolog din comunitatea locală, monitorizează rezervația națională Los Flamencos și avertizează că lagunele devin tot mai mici, iar reproducerea flamingilor a scăzut drastic. „Întreaga rețea trofică e afectată, de la microorganisme la păsări”, explică ea, potrivit sursei citate anterior. Localnicii plătesc prețul tranziției verzi Guvernul chilian susține că Strategia Națională pentru Litiu este o soluție pentru lupta globală împotriva schimbărilor climatice și o sursă importantă de venituri pentru stat. O nouă alianță între compania de stat Codelco și gigantul local SQM va crește producția până în 2060. Oficialii promit tehnologii mai „prietenoase cu mediul”, cum ar fi extragerea directă din saramură fără bazine de evaporare și reinjectarea apei în sol. Însă comunitățile rămân sceptice. „Salar de Atacama a devenit un experiment”, spune Faviola, temându-se că reinjectarea apei ar putea altera echilibrul ecologic deja fragil. Sergio Cubillos, liderul comunității Peine, atrage atenția că deciziile se iau la Santiago, departe de realitățile din teren. „Președintele vorbește despre combaterea schimbărilor climatice, dar trebuie să includă și popoarele indigene care trăiesc aici de milenii”, afirmă el. În timp ce companiile promit locuri de muncă și bani, mulți localnici consideră că pierderile sunt mai mari decât beneficiile. „Prefer să am apă și natură, nu bani”, spune Sara Plaza, care își amintește cum nivelul apei a început să scadă încă din 2005.
Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.
Uniunea Europeană anunță planuri privind acumularea de stocuri de urgență de minerale esențiale Financial Times
Bruxelles-ul spune că va acumula stocuri de urgență de minerale esențiale, pe măsură ce îngrijorările cresc cu privire la vulnerabilitatea UE la atacuri. Proiectul unui document privind o strategie de stocare la nivelul UE, văzut de Financial Times, urmează să fie publicat săptămâna viitoare. „UE se confruntă cu un peisaj de risc din ce în ce mai complex și în deteriorare, marcat de tensiuni geopolitice în creștere, inclusiv conflicte, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice, degradarea mediului și amenințările hibride și cibernetice”, arată documentul. Statele membre ar trebui să coordoneze aprovizionarea cu alimente, medicamente și chiar combustibil nuclear, a spus executivul UE. De asemenea, s-ar accelera lucrările de creare de stocuri la nivelul UE de articole precum modulele de reparare a cablurilor „pentru a asigura recuperarea promptă după defecțiuni la cabluri de energie sau cabluri optice” și mărfuri precum minerale rare și magneții permanenți, care sunt cruciale pentru sistemele energetice și de apărare. Mai multe cazuri de potențial sabotaj al cablurilor de comunicații subacvatice și al conductelor de gaz din ultimii ani au provocat îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii critice. Strategia face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a îmbunătăți securitatea și reziliența blocului de 27 de țări. Luna trecută, generalul Carsten Breuer, Inspector General al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în următorii patru ani. Mediul cu risc mai mare a fost determinat de „activitatea crescută a hacktiviștilor, infractorilor cibernetici și a grupurilor sponsorizate de state”, se arată în document. UE este, de asemenea, mai susceptibilă decât multe alte regiuni la efectele schimbărilor climatice, deoarece se încălzește de două ori mai repede decât media globală. UE: Populația să stocheze provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore Într-un raport comandat de UE în octombrie, fostul președinte finlandez Sauli Niinisto a spus că securitatea ar trebui considerată un „bun public.” Bruxelles-ul ar trebui să „definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare”, a spus Niinisto. UE a sfătuit, de asemenea, în martie, gospodăriile să stocheze provizii esențiale pentru cel puțin 72 de ore. Blocul deține deja o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, un avion de evacuare medicală și articole precum spitale de campanie și materiale medicale esențiale în 22 de țări ale UE, ca parte a efortului său de răspuns de urgență pentru dezastre naturale. Comisia Europeană a declarat că va stabili o „rețea de stocare” pentru a îmbunătăți coordonarea între țările UE. Documentul UE arată că a existat „o înțelegere comună limitată a bunurilor esențiale necesare pentru pregătirea pentru crize, pe fondul unui peisaj de risc în evoluție rapidă.” De asemenea, UE va începe să întocmească liste actualizate periodic de provizii esențiale, adaptate fiecărei regiuni și fiecărui tip de criză. Statele membre ar trebui să stimuleze mai bine sectorul privat să ajute la stocare, cum ar fi prin credite fiscale. Blocul ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu aliații în ceea ce privește „depozitarea comună” și să se coordoneze mai bine cu NATO în ceea ce privește gestionarea resurselor și a infrastructurii cu dublă utilizare. Nevoia de investiții în stocuri critice va fi, de asemenea, luată în considerare în propunerile pentru noul buget multianual, care urmează să fie prezentate la sfârșitul acestei luni. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Dispozitivul revoluționar de mărimea unui con de pin care luptă împotriva incendiilor de vegetație. Cum funcționează Pyri
În lupta globală de miliarde de dolari împotriva incendiilor de pădure, detectarea timpurie este esențială. Deși sateliții, dronele și camerele termice sunt instrumente eficiente, ele pot fi costisitoare și inaccesibile în zonele cu resurse limitate. Pentru aceste regiuni, un grup de absolvenți de design a creat o soluție simplă, ieftină și inovatoare: un detector de incendii de dimensiunea unui con de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj crucial în alertarea și gestionarea focurilor. Pyri se laudă cu o construcție ecologică Dispozitivul, numit Pyri, este realizat preponderent din materiale naturale, precum ceară și cărbune compozit, fiind conceput să se integreze perfect în mediul înconjurător, fără a lăsa urme, scrie CNN. Acesta poate fi amplasat în zonele predispuse la incendii și poate rămâne funcțional ani de zile fără întreținere. La declanșarea unui incendiu, căldura topeste un declanșator intern care emite un semnal cu frecvență joasă, alertând astfel autoritățile și locuitorii din zonă. Co-fondatoarea Pyri, Karina Gunadi, explică că acest dispozitiv poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și să oprească incendiile înainte ca acestea să devină scăpate de sub control. „Dacă prinzi un incendiu când este mic, este mult mai ușor să-l stingi,” spune ea. Designul dispozitivului este inspirat direct din natură, de la arborii de pin care depind de foc pentru reproducere. La temperaturi ridicate, rășina conurilor de pin se topește și eliberează semințele, iar Pyri imită acest proces natural. Forma conică și structura nervurată îl protejează de impact, fiind potrivit pentru aruncarea din aer pe terenuri accidentate și întinse. Un alt obiectiv major al echipei a fost să folosească materiale ecologice și ne-toxice, inclusiv pentru componentele electronice, evitând metalele rare și bateriile convenționale, pentru a asigura că dispozitivele nu poluează după ce „ard”. Designerii Pyri au dezvoltat senzorii ca parte a unui program de masterat derulat în comun de Royal College of Art și Imperial College London din Marea Britanie / Foto: Pyri Incendiile de vegetație se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice În contextul înrăutățirii crizei climatice, incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, cu sezoane de foc mai lungi și mai intense. Organizația Națiunilor Unite estimează că incendiile din 2023 au emis de șapte ori mai mult dioxid de carbon decât întreaga industrie aviatică globală. Pyri vizează să ofere o soluție accesibilă pentru gestionarea incendiilor în special comunităților cu resurse limitate, în domenii precum silvicultura, agricultura și utilitățile. Compania speră să lanseze comercial dispozitivele în 2027, după testări pilot în 2025 și 2026. Într-o lume în care fiecare minut contează pentru salvarea vieților și a mediului, acest mic dispozitiv ar putea schimba semnificativ modul în care detectăm și combatem incendiile de pădure.