Franța a abrogat legea care clasifica oamenii drept proprietate, la 178 de ani după ce a abolit sclavia
Timp aproape 180 de ani după ce Franța a abolit sclavia, Code Noir (Codul Negru), care permitea ca sclavii să fie tratați ca proprietate și să fie munciți, bătuți, vânduți, violați sau uciși, a rămas în vigoare. Joi, Adunarea Națională a țării, extrem de divizată, a votat în unanimitate abrogarea acesteia, într-o rară demonstrație de unitate politică, relatează The Guardian. Votul, adoptat cu 254 de voturi la 0, pune capăt unei legi din secolul al XVII-lea, semnată de regele Ludovic al XIV-lea în 1685, care codifica tratamentul sclavilor din coloniile franceze. Este un pas important în recunoașterea rolului Parisului în sclavie și va deschide calea către posibile despăgubiri, o idee lansată de președintele Franței, Emmanuel Macron, săptămâna trecută. Liderul francez a spus că codul „nu ar fi trebuit să supraviețuiască niciodată abolirii sclaviei” în 1848. „Tăcerea, chiar și indiferența, pe care am păstrat-o timp de aproape două secole față de acest Code Noir nu mai este o omisiune. A devenit o formă de ofensă”, a adăugat el. Macron a adăugat că problema despăgubirilor este una pe care „nu trebuie să o refuzăm”, dar țara „nu trebuie să facă promisiuni false”. Parlamentarii, uimiți că legea încă există Emoțiile au fost covârșitoare în camera inferioară a parlamentului în dezbaterea privind votul, mulți fiind uimiți că legea există încă. Steevy Gustave, un deputat din insula franceză Martinica din Caraibe, ai cărui strămoși au fost înrobiți, a declarat cu lacrimi în ochi adunării naționale: „Niciun vot nu poate repara singur secole de vieți distruse.” „Nu suntem descendenți ai sclavilor, suntem descendenți ai ființelor umane născute libere, apoi reduse la ce e mai rău – reduse la sclavie.” Cele 60 de articole din cod cuprindeau fiecare aspect al vieții unui sclav. Articolul 44 declara o persoană „bun mobil”, în timp ce alte clauze decretau că cei care fugeau erau mutilați și că cuvântul unei persoane înrobite nu conta nimic. Franța a fost a treia cea mai mare națiune comercială cu sclavi, după Marea Britanie și Portugalia. Se estimează că a expediat 1,4 milioane de africani către plantațiile de zahăr din coloniile sale. Bogăția pe care a produs-o a construit orașele Nantes și Bordeaux. Cele mai bogate dintre aceste plantații se aflau în Saint-Domingue, o colonie franceză situată în treimea vestică a insulei Hispaniola din Caraibe, înființată în 1687. În 1804, sclavii din colonie s-au revoltat, asigurându-și independența pe teritoriul care a devenit Haiti. Cu toate acestea, Parisul i-a obligat pe sclavii eliberați să plătească despăgubiri pentru a acoperi pierderile proprietarilor lor, o datorie pe care o plăteau încă până în 1947. Franța și-a menținut o serie de colonii După abolirea sclaviei, Franța și-a menținut o serie de colonii. Cele mai vechi patru – Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză de pe coasta de nord-est a Americii de Sud și insula Réunion din Oceanul Indian – au fost transformate în departamente franceze de peste mări în 1946. Populația lor de 1,9 milioane, majoritatea descendenți ai sclavilor, sunt cetățeni francezi și sunt guvernați de la Paris. Deși sunt considerate parte a Franței, acestea rămân unele dintre cele mai sărace teritorii ale sale, cu o rată a șomajului aproape dublă față de cea din Franța continentală, multe gospodării trăind sub pragul național al sărăciei.
Două femei cu legături cu ISIS se confruntă cu acuzații de sclavie în Australia
Femeile, în vârstă de 53 și 31 de ani, se confruntă în Australia cu acuzații de crime împotriva umanității, inclusiv deținerea și utilizarea unui sclav în Siria, pedeapsă maximă de 25 de ani de închisoare. Ele au fost arestate pe aeroportul din Melbourne joi, la sosire, relatează CNN. „Aceasta rămâne o anchetă activă asupra unor acuzații foarte grave”, a declarat Stephen Nutt, comisar adjunct al Poliției Federale Australiene pentru combaterea terorismului, într-un comunicat. Ambele femei au călătorit în Siria în 2014 cu familiile lor și se presupune că au ținut o sclavă în casele lor, a declarat poliția. Separat, o australiancă în vârstă de 32 de ani a fost arestată joi pe aeroportul din Sydney și acuzată de infracțiuni legate de terorism, inclusiv presupusa aderare la Statul Islamic. Acuzațiile se pedepsesc cu închisoarea până la 10 ani, iar ea urmează să se prezinte în fața unui tribunal din Sydney vineri. Femeia a călătorit în Siria în 2015 pentru a se alătura soțului ei, care părăsise anterior Australia și se alăturase ISIS, a declarat poliția. Guvernul a declarat la începutul acestei săptămâni că patru femei și nouă copii intenționează să se întoarcă în Australia din taberele siriene fără asistență oficială. În urma înfrângerii teritoriale a ISIS, multe rude ale unor presupuși luptători au fost deținute în tabere siriene. În ianuarie, Statele Unite au început să mute membrii ISIS reținuți din Siria după prăbușirea Forțelor Democratice Siriene conduse de kurzi, care păzeau zeci de unități care adăposteau luptători și civili afiliați, inclusiv străini. Guvernul australian a repatriat patru femei și 13 copii din taberele siriene în 2022. Aproximativ 21 de australieni rămân în tabăra al-Roj, a relatat Australian Broadcasting Corp.