Țara europeană care a reușit să reducă violența și crimele: strategia națională din care s-ar putea inspira și România
Aceasta este concluzia raportului anual privind progresul Violence Prevention Framework for Scotland (2024–2025), o abordare comprehensivă lansată în 2023 și susținută cu peste 6 milioane de lire sterline pentru a sprijini activități de reducere a violenței în comunități, se arată într-un document publicat de Guvernul Scoției. O strategie multidimensională, centrată pe prevenție La baza efortului scoțian stă Violence Prevention Framework (VPF), primul plan strategic de acest tip din Scoția, care își propune nu doar să reducă acte de violență, ci să schimbe modul în care societatea răspunde la cauzele acestora. Acest plan strategic se întinde pe trei ani și pune accent pe patru obiective majore: siguranța comunităților, reziliența socială, relațiile sănătoase și sprijinul pentru persoanele vulnerabile. Raportul din 2024–2025 subliniază importanța eforturilor coordonate între guvern, poliție și organizații nonguvernamentale, precum Scottish Violence Reduction Unit (SVRU), Medics Against Violence și YouthLink Scotland’s No Knives Better Lives. Aceste grupuri lucrează împreună pentru a implementa programe concrete care vizează reducerea violenței înainte ca aceasta să se întâmple. Intervenții inovatoare în comunitate Unul dintre exemplele concrete de intervenție este inițiativa Street Guardians, lansată în 2025 în zonele aglomerate din Glasgow, unde există un risc mai mare de comportamente antisociale și violență în prima parte a serii. Programul implică patrule de adulți „de încredere” care oferă sprijin tinerilor, creează contact pozitiv și previn escaladarea conflictelor prin implicare directă și dialog. Până acum, peste 1.000 de tineri au fost implicați în astfel de activități. Alte programe sprijinite includ inițiative pentru tinerii din comunități defavorizate, intervenții în școli pentru a gestiona conflictele și ateliere de formare pentru profesioniști (polițiști, lucrători sociali, educatori) care îi ajută să recunoască și să răspundă la semnele timpurii ale violenței. Rezultate măsurabile și indicatori de progres Conform raportului de monitorizare, Scoția se bucură de o reducere pe termen lung a violenței non‑sexuale: infracțiunile de acest tip sunt cu aproximativ 18% mai puține decât în 2008–09, iar numărul de crime cu rezultat de omor este la cel mai scăzut nivel înregistrat din 1976. Indicatorii arată, de asemenea, o scădere a spitalizărilor cauzate de atacuri violente și o reducere a victimelor repetate ale violenței. Raportul subliniază faptul că majoritatea adulților nu raportează violența, iar sentimentul de siguranță în comunitate a crescut, mulți locuitori declarând că se simt în siguranță mergând singuri pe stradă după lăsarea întunericului. Cu toate acestea, există inegalități, de exemplu femeile se simt în general mai puțin în siguranță decât bărbații. Sprijin pentru victime și implicarea tinerilor Un alt pilon al strategiei este asigurarea de sprijin pentru victimele violenței și pentru familiile afectate, precum și implicarea tinerilor în programe de prevenire și educație. Programe precum Violence Anonymous, o inițiativă comunitară de tip 12‑step, oferă un cadru susținut de membri care au trecut prin experiențe similare, contribuind la diminuarea stigmatului și la sprijinul participanților. Pentru tineri, SVRU și partenerii săi au dezvoltat programe educaționale despre riscurile violenței și despre modalități de a interveni sigur ca martor sau sprijin, contribuind la construirea unei culturi care respinge violența și promovează soluții nonviolente. Raportul recunoaște că, deși progresul este clar și semnificativ în multe zone, rămâne mult de lucrat pentru a implementa toate acțiunile prevăzute în planul de trei ani. Scoția continuă să investească în prevenție și intervenție timpurie, iar următorul raport anual din 2026 va detalia evoluțiile viitoare.
Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii
Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii
Un TikToker din Scoția a mințit autoritățile că un român i-a condus mașina cu care a făcut accident
Vineri, în ultima înfățișare la Înalta Curte din Glasgow, un bărbat din Scoția, numit Leigh Sutherland, în vârstă de 31 de ani, influencer pe TikTok, a susținut că un român îi testa mașina în momentul accidentului rutier care a dus la moartea unei femei de 77 de ani, notează Sky News. Judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow a calificat declarația sa drept „o poveste fără sens” și l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru cauzarea morții prin conducere periculoasă. De asemenea, acestuia i s-a interzis dreptul de a conduce pe o perioadă de 13 ani. Accidentul s-a petrecut în orășelul Cumbernauld din Scoția în iunie 2023. Victima, o femeie în vârstă de 77 de ani își aducea nepotul de 10 ani de la școală, când a fost lovită în plin de bărbatul de 31 de ani, numit Leigh Sutherland, care conducea un Ford Mondeo. Atât femeia, cât și nepotul său au fost transferați la spital. Ea a murit ulterior la spitalul Glasgow Royal Infirmary, potrivit raportului Poliției din Scoția. După accident, bărbatul a fugit de la fața locului, până să fie prins de polițiști, cărora le-ar fi povestit că nu el era cel care conducea mașina și că un român ar fi testat-o ca să o cumpere. Sutherland a fost avertizat că sistemul de frânare al mașinii nu funcționa. Cu toate acestea, el conducea cu viteză excesivă, dar și cu bateria nesigură, când a intrat în coliziune cu mașina femeii pe șoseaua de centură Condorrat. Bărbatul a făcut comentarii jignitoare la adresa victimei sale Ulterior, influencerul a făcut comentarii jignitoare la adresa femeii de 77 de ani. În timp ce se afla în arest preventiv, acesta a postat pe internet videoclipuri despre accident, lucru pe care judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow l-a calificat drept „total inadecvat”. Judecătorul a precizat, vineri, în timpul procesului că atitudinea bărbatului de a fugi de la fața locului a fost „complet inacceptabilă”. „Ai plecat din zonă, fără să ții cont de cei pe care i-ai rănit și i-ai lăsat în voia sorții”, i-a spus judecătorul bărbatului. Poliția scoțiană a precizat că bărbatul avea dreptul de a conduce suspendat pe o perioadă de 6 luni, decizie care a fost dată cu doar o săptămână înainte de accident.
Țările din Europa în care ești plătit să te muți dacă te-ai săturat de costurile vieții din România
Economia din 2025 a fost dură pentru majoritatea europenilor. Valul de scumpiri care a dus la creșterea costurilor vieții și la problema accesibilității i-a determinat pe mulți să-și facă planuri pentru emigrare. Există soluții din fericire, iar unele țări europene chiar îi plătesc pe imigranți pentru a-i încuraja să-și cumpere locuințe și să se stabilească permanent. Radincondoli și Sardinia (Italia): subvenții de 15.000 – 20.000 euro Aflat la sud de Florența, la o oră de mers, Radicondoli, un orășel medieval, oferă un pachet de stimulente pentru chiriași și cumpărători de locuințe. Orășelul din provincia Siena cu numai 937 de locuitori speră la creșterea populației.Potrivit CNN Travel, primarul local Francesco Guarguaglini oferă 400.000 euro anul acesta noilor rezidenți. Oferă inclusiv subvenții pentru cumpărarea locuinței și subsidii pentru prosumatori și studenți. Primăria se oferă să plătească jumătate din chirie pentru noii rezidenți care aplică din decembrie 2025 până în prima parte a anului 2026. Dar pentru a fi eligibili, cumpărătorii de locuințe trebuie să garanteze că vor locui cel puțin 10 ani, iar chiriașii 4 ani.De la introducerea stimulentelor, orășelul a primit 60 de noi rezidenți. În secolul trecut, populația orășelului era de 3.000 de locuitori și a scăzut dramatic din cauza fenomenului de „îmbătrânirea populației”. În așezări precum Ollolai și Nulvi din insula Sardiniei, autoritățile sunt dispuse să ofere locuințe la fel de ieftine ca un espresso. Programul sardinian vizează numai satele cu populații sub 3.000 de locuitori, iar rezidenții primesc stimulente dacă cumpără și renovează o locuință și dovedesc că sunt dispuși să rămână acolo între 3 și 5 ani. Subvențiile sunt până la 15.000 de euro. Persoanele interesate pot primi ajutoare sociale de 600 de euro pentru primul copil, plus 400 euro lunar pentru fiecare copil care are sub 5 ani.De asemenea, pot primi până la 20.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri în sate cu populații mai mici de 3.000 de locuitori. Ponga (Spania) În Spania, primăriile multor sate oferă stimulente pentru relocare, inclusiv Ponga în Asturia și altele din regiunea Extremadura, scrie Euronews. Însă, sunt cu greu de accesat prin consiliile locale. Sunt derulate totuși două proiecte majore menite să atragă oameni interesați să locuiască în regiunile rurale ale Spaniei. Holapueblo tocmai a început cel de-al șaselea program de relocare, fiind deschis pentru întreprinzătorii care vor să deschisă o afacere în comunități mici. Organizația caută noi locuitori în afara municipalităților și oferă locuințe confortabile, sprijin financiar și servicii. Pentru a fi eligibil, aplicantul trebuie să aibă o idee de afacere solidă și să aibă dreptul legal de a trăi și de a munci în Spania. O altă platformă similară este Volver al Pueblo care caută să atragă persoane interesate să muncească, să facă afaceri și să locuiască în zonele rurale ale Spaniei. Satele din Irlanda: Subvenții de 50.000 – 70.000 euro Irlanda a lansat din 2023 un program de stimulente generoase pentru oamenii interesați să locuiască în case vacante sau să închirieze proprietăți în comunitățile de pe coastă. Inițiativa se numește „Our Living Islands”, prin care guvernul irlandez încearcă să crească populația insulelor irlandeze prin comunități sustenabile. Guvernul irlandez este dispus să ofere subvenții standarde de 50.000 euro și chiar de 70.000 de euro în numerar dacă bugetul este depășit, însă numai pentru persoanele care sunt dispuse să salveze și să restaureze proprietățile abandonate de pe insulele irlandeze. Sunt însă două condiții – rezidenții trebuie să dețină sau să cumpere o proprietate pe una dintre insule, și în plus, trebuie să fie clădiri construite dinainte de 2007 sau abandonate de mai bine de 2 ani. Banii trebuie cheltuiți doar pentru redecorare, renovare și termoficare. Handa (Scoția) – 5.000 euro lunar Există și o opțiune pentru cei care nu vor să cumpere proprietăți sau să-și schimbe rezidența. Pe insula scoțiană Handa de lângă coasta Sutherland, inițiativa Scottish Wildlife Trust asigură un salariu în valoare de 5.000 de euro pe lună celor dispuși să aplice pentru postul de pădurar. Programul le asigură celor interesați cazarea gratuită într-o cameră confortabilă. Tot ce trebuie să facă este să supravegheze rezervația naturală de pe Handa, un paradis cu zeci de mii de păsări marine, să monitorizeze populațiile de păsări, să înregistreze natalitatea, să raporteze orice formă de perturbare sau amenințare. În plus, pentru proviziile de bază, spălătorie și aprovizionarea cu gaz, pădurarul trebuie să facă o deplasare cu barca spre Scoția continentală. Numai dacă vremea permite. Postul nu e pentru oricine, dar admirarea peisajelor cu plaje pustii, stânci și Oceanul Atlantic este la fel de satisfăcătoare ca salariul. Sursa Foto: Envato/Site-urile programelor de relocare Autorul recomandă: Tărâmul de BASM din Europa unde primești 28.000 de euro pentru a te muta. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a primi banii
Scandal. Unui temut interlop român, aflat în închisoare în Scoția, i s-au oferit 1.500 de lire sterline pentru a accepta deportarea
Mircea Marian Cumpanasoiu, în vârstă de 38 de ani, este acuzat că a condus o rețea est-europeană care a violat, drogat și exploatat femei vulnerabile din Dundee. Lui i s-a oferit suma de 1.500 de lire sterline de către Ministerul de Interne pentru a fi deportat în timp ce se afla în închisoare în așteptarea procesului pentru 10 violuri, a dezvăluit o investigație Sky News. Conform anchetei jurnalistice, în vara anului 2024, în timp ce se afla în arest la penitenciarul HMP Perth, în așteptarea procesului pentru infracțiuni sexuale în serie, oficialii britanici i-au înmânat un formular de „întoarcere voluntară” în cadrul unei scheme guvernamentale care plătește cetățenii străini să părăsească Marea Britanie. Surse spun că el „și-a exprimat dorința de a se întoarce acasă” și a primit documentele necesare. Departamentul a decis ulterior să renunțe la ofertă având în vedere viitoarelor proceduri judiciare. Ancheta a mai dezvăluit că statutul de imigrare al românului, care urma să expire, a fost reînnoit automat tot în anul 2024. Ulterior, Cumpanasoiu a primit o pedeapsa de 24 de ani. Oficialii nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informațiile prezentate de jurnaliștii britanici. Mai mulți reprezentanți ai societății civile au subliniat gravitatea situației și au vorbit despre incompetența autorităților britanice. Reacții au venit și din partea asociațiilor care apară drepturile victimelor rețelelor de infractori.
Castel scos la vânzare la prețul unei garsoniere noi în București
Un castel istoric, părăsit de mai bine de trei secole și învăluit în mister, a fost scos la vânzare. Prețul cerut pentru această proprietate este uluitor de mic – puțin peste 110.000 de euro, cam cât o garsonieră nouă într-un ansamblu rezidențial din București. Locația se află în Scoția și, scrie „The Mirror”, ar fi „bântuită” de povești cu fantome. Pentru doar 100.000 de lire sterline (aproximativ 114.000 de euro), cine este interesat poate deveni proprietarul unui castel renumit. Panorama spectaculoasă face toți banii Castelul Dunskey, aflat pe o stâncă de pe litoralul scoțian, datează din secolul al XVI-lea și a fost ridicat de familia Adair. Proprietatea a fost abandonată în jurul anului 1700, dar ruinele sale încă mai păstrează elemente arhitecturale remarcabile: ziduri de peste un metru și jumătate grosime, un turn de 30 de metri și pivnițe boltite care au rezistat trecerii timpului. Castelul se întinde pe un teren de 8 acri, ce poate fi străbătut la pas printr-o potecă de coastă. În zilele senine, de pe zidurile castelului se poate admira chiar și coasta Irlandei de Nord, aflată la mai bine de 30 de kilometri distanță, notează jurnaliștii. Dar, dincolo de valoarea sa imobiliară, domeniul Dunskey este înconjurat de povești cu fantome și creaturi mitice, iar această încărcătură mistică îl face special. Tradiția locală amintește de un menestrel care ar fi fost închis într-un tunel secret de sub castel. Legenda spune că, în nopțile cu furtună, sunetul cimpoiului său răzbate printre valuri. O altă poveste vorbește despre o creatură numită „Brownie”, o apariție asemănătoare unui om păros, despre care se crede că bântuie ruinele castelului. De altfel, numeroși vizitatori au povestit pe rețelele sociale că au auzit „sunete inexplicabile” în apropierea proprietății. Chiar dacă acum este în ruină, castelul Dunskey are toate atuurile pentru a deveni un punct de atracție turistică și o investiție profitabilă: vine cu o istorie bogată, oferă priveliști impresionante și are câteva povești misterioase care pur și simplu fascinează vizitatorii. Situat pe traseul de coastă dintre Portpatrick și Morroch, într-o zonă izolată, Dunskey îmbină farmecul romantic al ruinelor cu aura de mister care îi menține vie legenda, remarcă publicația britanică The Mirror. RECOMANDAREA AUTORULUI: CASTEL de vânzare la prețul unei garsoniere din Vaslui. Unde se află și cât ar costa reabilitarea lui – FOTO-VIDEO
Povestea unei tinere românce de etnie romă, ajunsă profesoară la o mare universitate din Marea Britanie
Libertatea prezintă povestea impresionantă a româncei Madeline Potter, o tânără de etnie romă ajunsă profesoară la Universitatea din Edinburgh, în Scoția. Universitatea din Edinburgh a fost înfiinţată în 1583, fiind a patra cea mai mare universitate din Marea Britanie şi a doua din Scoţia. Madeline s-a născut chiar în anul Revoluței, într-o familie de romi căldărari din România, ea scriind și o carte despre istoria și cultura romilor. Este căsătorită cu un cetățean englez și, după ce a obținut doctoratul la Universitatea din York în 2020, a lucrat ca cercetător asistent la Edinburgh Napier University. De asemenea, a beneficiat de o bursă la Universitatea Durham şi a fost bursier postdoctoral la Universitatea Edge Hill. În acest an, a lansat în Marea Britanie volumul intitulat „The Roma”, publicat de Penguin Books, o carte care îmbină istoria, memorii personale şi celebrarea culturală. Lucrarea reprezintă o incursiune în istoria romilor din zece ţări și pune în lumină supravieţuirea limbii romani, a tradiţiilor şi a obiceiurilor în ciuda asimilării forţate. Cartea sa îşi propune, pe de o parte, să documenteze istoria şi experienţele romilor, iar pe de altă parte, să provoace şi să demonteze stereotipuri consolidate în societate. Potrivit autoarei, volumul combină elemente de istorie cu biografia şi autobiografia personală şi s-a bucurat deja de recenzii favorabile în publicaţii precum The Wall Street Journal şi Chicago Review of Books. Madeline a povestit pentru sursa citată, despre amintirile din România : „Vacanțele de vară erau tot timpul cele mai frumoase, când timpul parcă se oprea în loc; și acum mă gândesc cu drag la acele momente. Și iarna era frumos. Îmi aduc aminte când era prima ninsoare și noi copiii ne dădeam cu sania pe «pârtia» din spatele blocului, care era, de fapt, doar o șosea în pantă”, a povestit ea, cu nostalgie, despre vacanțele din România. Totuși, nu a uitat nici despre episoadele de discriminare pe care le-a trăit, experiențe care i-au marcat formarea. Experienţele personale de discriminare i-au format perspectivele şi i-au furnizat motivaţia de a susţine studenţii din minorităţi etnice. În carte, dar şi în interviul acordat ziarului Libertatea, ea a amintit un moment trist de la locul de joacă: „Una dintre cele mai traumatizate experiențe a fost una pe care o relatez și în carte, când eram mică și niște fete se jucau «elasticul». Când am vrut și eu să mă joc, ele au refuzat pentru că sunt de etnie romă. Am înțeles în acel moment că nu avea importanță nimic altceva decât culoarea pielii. Copilăria e o perioadă în care învățăm și înțelegem lumea în care trăim și în care ne formăm percepțiile. Pe mine, episodul ăla m-a făcut să înțeleg realitatea rasismului și ce înseamnă să fii exclus”. Un alt episod dur descris de ea este acela când a fost agresată de un polițist, în timp ce citea într-un parc: „Am primit o palmă de la un polițist, când citeam în parc. La timpul respectiv, m-a durut. Dar în timp am catalogat acea experiență ca una din care am învățat un lucru important: rasismul nu ține cont de ce faci. Dacă o persoană e plină de ură față de romi, te va urî indiferent de ce faci”. Tânăra profesoară din Marea Britanie a accentuat faptul că rasismul a fost un motor al rezilienţei sale, iar sprijinul mentorilor săi, dar şi al profesorilor, a fost esenţial: „Pe de o parte, da, rasismul m-a făcut să lupt, să fiu mai rezistentă… Pe de altă parte, pentru mine, personal, ce m-a ajutat cel mai mult au fost oamenii care m-au susținut și m-au încurajat, mentorii și profesorii de la care am învățat și care au fost alături de mine”. Madeline a început să studieze în mod sistematic istoria romilor, încă de la vârsta de 20 şi ceva de ani, după ce, în Marea Britanie, a legat prietenii cu romi din această zonă şi a observat diversitatea grupurilor, precum Romanichals, care încă păstrează tradiţii nomade. Soţul său este britanic, din Birmingham, iar apropierea de acest popor a condus la stabilirea sa în Regatul Unit. Ideea cărţii s-a conturat pe măsură ce a vorbit tot mai activ despre problemele şi drepturile romilor pe reţele şi pe bloguri academice. În lucrarea sa, dar şi în interviuri, ea vorbeşte despre stereotipurile cu care se confruntă romii: „Stereotipul legal de furt este bineînțeles unul foarte frapant, mai ales că m-am confruntat și eu personal cu acuzații de furt din supermarket, de exemplu. Un alt stereotip frapant este cel cum că romii răpesc copiii neromilor. În Marea Britanie există un stereotip cum că toți romii ar fi nomazi. Au fost situații în care am fost întrebată dacă am copilărit în căruță cu coviltir și asta m-a surprins inițial”. Ea mai spune că adaptarea la viaţa din Regatul Unit a fost uşoară, în general, dar i-a fost greu să se obişnuiască cu lipsa luminii din timpul zilei, în timpul iernii în nordul Angliei şi în Scoţia. În mediul universitar britanic a observat şi diferenţe de normă în comunicare — studenţii adresându-se adesea profesorilor pe nume. Despre modul în care România este percepută în mediul academic la Edinburgh, Madeline explică că lucrurile depind de context; specializarea ei în literatura gotică aduce frecvent discuţii legate de „Dracula” şi de modul în care romanele gotice au construit un clișeu despre România: „România a devenit un fel de clișeu în mediul gotic și horror, prezentată în mod exotic și de cele mai multe ori neautentic. Studenții înțeleg asta și vor să învețe și să combată aceste stereotipuri, deci de multe ori, discuțiile în seminar sunt axate pe asta. Uneori mă întreabă despre diferența dintre «rom » și «român». Eu le zic tot timpul să mă întrebe orice vor, în mod deschis, pentru că nu există întrebări stupide”. FOTO – Facebook
Scoția este cu un pas mai aproape de legiferarea sinuciderii asistate
Parlamentul scoțian a votat marți în favoarea unui proiect de lege care va permite persoanelor care trăiesc în Scoția și suferă de o boală terminală să își ia viața. Înainte de votul final, proiectul de lege intitulat „Asistență la sinucidere pentru adulții cu boli terminale” va trece prin comisia de specialitate, unde va fi analizat și amendat de membrii parlamentului scoțian, a relatat marți Reuters. Dacă legislația va fi adoptată, Scoția s-ar alătura unor țări precum Elveția, Canada, Noua Zeelandă, Austria și Ecuador, care permit sinuciderea asistată în anumite circumstanțe. Adulții mental competenți, diagnosticați cu o afecțiune terminală, vor avea dreptul de a-și pune capăt vieții, cu ajutorul cadrelor medicale. O altă prevedere obligatorie în noul text de lege este ca persoanele care solicită sinuciderea asistată să locuiască în Scoția de cel puțin un an. Legislația va include măsuri de siguranță, precum evaluări independente realizate de doi medici și o perioadă de reflecție de două săptămâni, iar cei care vor dori până la final acest mod de a-și încheia suferința ar trebui să își administreze singure substanța care le-ar pune capăt vieții. Scoția este la cea de-a treia încercare de a trece o astfel de lege Este pentru a treia oară când aleșii din Scoția votează asupra unei astfel de inițiative, ultimul vot fiind cel din 2015. Noul proiectul de lege privind sinuciderea asistată, a fost propus de vicepreședintele Parlamentului scoțian, Liam McArthur, în anul 2021. Sondajele arată un sprijin majoritar al britanicilor pentru această lege, însă oponenții avertizează că proiectul nu ar proteja suficient persoanele vulnerabile. Grupul de campanie Better Way, care se opune legalizării sinuciderii asistate, a transmis pe site-ul său că este îngrijorat de faptul că proiectul de lege, în forma sa actuală, ar putea provoca nedreptăți persoanelor cu dizabilități, a celor care trăiesc cu demență și a altora: „Oamenii ar simți presiunea de a muri din cauza inegalității, constrângerea persoanelor vulnerabile nu ar putea fi exclusă, iar criteriile de eligibilitate ar fi contestate în instanță,” a declarat Miro Griffiths, purtătorul de cuvânt al Better Way. În anul 2024, parlamentul britanic a susținut un proiect de lege care ar permite sinuciderea asistată în Anglia și Țara Galilor. Proiectul se află în etapa de raport în Camera Comunelor, urmând să fie dezbătut pe 16 mai 2025. În această etapă, parlamentarii vor analiza și vota eventualele amendamente propuse. Dacă va fi aprobat, proiectul va ajunge în Camera Lorzilor pentru examinarea suplimentară.