Spitalul Universitar de Urgență București: Screening gratuit pentru boli hepatice pentru persoane vulnerabile
Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) a demarat activitățile de formare pentru implementarea unui program de screening al bolilor hepatice cronice destinat persoanelor vulnerabile din București și Ilfov, în cadrul proiectului LIVE(RO)4 B-IF, derulat în colaborare cu Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), se arată într-o comunicare a instituției. Programul își propune să aducă serviciile medicale direct în comunitate, aproape de pacienții care au cel mai mare nevoie de ele — persoane din comunități marginalizate, cu risc crescut de infectare cu hepatite virale sau alte afecțiuni hepatice. Primul workshop, cu medici de familie și specialiști Primul pas concret a fost organizarea unui workshop medical care a reunit medici de familie afiliați proiectului, cadre medicale ale SUUB și specialiști din cadrul ARAS. Evenimentul a pus bazele colaborării interdisciplinare necesare implementării programului pe teren. „Este important să facem echipă pentru a implementa programul de screening gratuit pentru bolile hepatice direct în comunitate, până la oamenii care au cea mai mare nevoie”, au transmis reprezentanții proiectului. Modelul de intervenție plasează medicul de familie în centrul procesului: acesta identifică persoanele vulnerabile din comunitate, le oferă acces la testare gratuită — pentru hepatite virale, ficat gras și alte afecțiuni hepatice —, le explică rezultatele și îi îndrumă către investigații și tratament. „Medicul de familie identifică persoanele vulnerabile din comunitate, le oferă acces la testare gratuită, le explică rezultatele și îi îndrumă mai departe, pas cu pas”, au precizat organizatorii. Un al doilea workshop este programat pentru luna mai, activitățile de formare urmând să continue pe parcursul proiectului. Proiect finanțat prin fonduri europene, până în 2029 LIVE(RO)4 București-Ilfov — Program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice este finanțat prin Programul Sănătate, din Fondul Social European Plus (FSE+), și se desfășoară pe o perioadă de 42 de luni, între 30 septembrie 2025 și 29 martie 2029. Bugetul total al proiectului este de peste 19,5 milioane de lei, din care cofinanțarea europeană se ridică la aproximativ 7,8 milioane de lei. Obiectivul declarat al inițiativei este creșterea accesului echitabil și fără discriminare al persoanelor vulnerabile din regiunea București-Ilfov la servicii integrate de prevenție, screening, diagnostic și îndrumare către tratament, în vederea reducerii impactului bolilor hepatice cronice asupra sănătății populației și a mortalității asociate.
Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse
Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață. Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială. „Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.
Virusul HPV va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții, chiar și în cazul relațiilor stabile
HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală și se estimează că „este responsabil de 4,5% din cancerele la nivel mondial”, generând totodată un impact negativ asupra vieții sexuale, sociale și emoționale, notează El Economista. Noelia López, directoarea de Medical Affairs Vaccinuri și Imunologie a MSD în Spania, a subliniat că prevenția acestui virus, care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, ar trebui să rămână o prioritate, prin „inițiative de conștientizare menite să informeze populația despre această infecție, posibilele consecințe și modalitățile de prevenire”. Cauză majoră a cancerului de col uterin Ginecologul Jesús de la Fuente, coordonatorul Unității de Patologie TGI-HPV de la HU Infanta Leonor Vallecas-Madrid și președinte al Asociației Spaniole de Patologie Cervicală și Colposcopie (AEPCC) și al Asociației HPV Madrid, a explicat că între 85% și 100% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt asociate cu HPV. „HPV poate produce leziuni benigne, veruci genitale, și leziuni precanceroase”, a continuat specialistul. Pe lângă efectele fizice, infecția implică și o „povară emoțională semnificativă”, generând sentimente de anxietate, furie, rușine sau vinovăție. În România există date alarmante despre infecția cu Human Papillomavirus (HPV) și consecințele sale. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală cauzată în proporție de peste 99% de infecția persistentă cu HPV. Aproape 3.400 – 4.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. În timp ce peste 1.800 – 2.000 de femei mor anual din această cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6 femei care își pierd viața în fiecare zi. Infecția poate provoca, ca efect final, șase tipuri de cancer: de col uterin, vagin, vulvă, anus, penis sau orofaringe. Infecție posibilă chiar și în relații stabile De la Fuente a explicat că HPV nu se comportă ca alte infecții cu transmitere sexuală, deoarece „poate apărea într-o relație de cuplu stabil” cu „raporturi obișnuite”. De aceea, testarea ar trebui realizată pe tot parcursul vieții. Pentru combaterea virusului și a consecințelor sale sunt necesare trei strategii: depistarea precoce, imunizarea și intervențiile chirurgicale. „Dacă combinăm aceste trei strategii, se poate ajunge la eliminarea cancerului de col uterin provocat de HPV, reducând incidența la nivelul unei boli rare”. Boala poate fi prevenită prin imunizare și screening, iar atât cancerul, cât și leziunile precanceroase pot fi tratate dacă sunt detectate la timp. Screeningul cervical s-a realizat „ocazional în ultimii 50 de ani” și a demonstrat că reduce mortalitatea. În prezent, screeningul se efectuează la femeile între 25 și 65 de ani: între 25 și 29 ani se face citologie la fiecare trei ani, iar de la 30 la 65 de ani se realizează testarea HPV. Esther Redondo, șefa Unității Tehnice de Vaccinare și Sănătate Internațională din cadrul Madrid Salud, a subliniat că programele de screening reprezintă „un pas esențial în prevenție și detecție precoce”, reducând incidența și mortalitatea asociate. Redondo a mai explicat că a existat o „inechitate” pentru bărbați, deoarece pentru fiecare patru cazuri de HPV la femei există unul la bărbați, motiv pentru care aceștia trebuie incluși în campaniile de vaccinare. Ea a evidențiat că screeningul trebuie perceput ca un proces bazat pe informare și luarea deciziilor împreună între pacient și profesionistul medical, pentru o prevenție personalizată și eficientă. Vaccinarea, cheia prevenției Valero Sebastián, șeful Serviciului de Vaccinare și Imunizare Sistematică din Comunitatea Valenciană, a subliniat că vaccinarea copiilor reprezintă „un pas crucial în prevenția bolilor asociate HPV”. În țări precum Australia, unde vaccinarea a fost implementată pentru fete și băieți, s-a observat o reducere semnificativă a cancerelor asociate HPV. Specialiștii estimează că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat până în 2035. În Suedia, datorită vaccinării fetelor și băieților, tulpina HPV 16, cu cel mai mare risc oncogen, „a încetat să mai circule” în țară. De asemenea, Sebastián a subliniat necesitatea extinderii accesului la vaccinare, „în special în grupurile de risc care nu au beneficiat încă”, cum ar fi persoanele cu cancer, cele în situații de prostituție sau cu relații sexuale între bărbați. „Politicile de sănătate publică trebuie să continue să avanseze pentru prevenirea bolilor asociate HPV”, a concluzionat el. MSD va fi prezent în orașele spaniole unde echipa națională va juca meciurile de calificare pentru Campionatul Mondial din Brazilia 2027, inclusiv în «fan zone» și în stadioane. Primul eveniment va avea loc pe 3 martie la Castellón, pentru a crește conștientizarea privind prevenția HPV.
Alexandru Rogobete: Screeningul nu înseamnă boală. Acesta se face la oameni sănătoși
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a vorbit despre cum screeningul este destinat oamenilor sănătoși, de asta timpii de așteptare nu sunt o tragedie. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Alexandru Rogobete: „În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice… Dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, opt luni.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Alexandru Rogobete a vorbit despre cum procedura de screening este destinată oamenilor sănătoși. Acesta a început prin a spune că nu este indicat să comparăm timpul de așteptare din România cu cel din alte state europene. În România, adaugă ministrul, se ajunge chiar repede. Acesta a ținut să menționeze că screeningul nu înseamnă boală. Această procedură este una destinată oamenilor sănătoși. Din acest punct de vedere, susține Rogobete, timpul de așteptare este relevant doar când există deja un diagnostic pus, ceea ce exclude procedura de screening. „De asta este posibil acum să dăm drumul la aceste programe, pentru că am cumpărat 125 de mamografe. Vorbesc despre ultimii doi-trei ani în care s-au dotat peste 60 de spitale cu laboratoare performante de citologie, s-a investit în imagistică, RMN-uri, CT-uri de înaltă performanță. Toate ca să avem unde să scanăm pacienții aceștia. În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice, dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, s-au așteptat opt luni. Sunt oameni, români care vin din alte țări în România pentru că au acces mai rapid în sistemul de sănătate. Deci nu timpul de așteptare e neapărat discuția. Haideți să lămurim, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă un aspect important. Screeningul se face programat. Screeningul nu înseamnă boală. Screeningul se face la pacienți sănătoși, la oameni sănătoși. Vă dau un exemplu, că vă programează pentru mamografie peste șase luni, nu e o tragedie. Pentru că asta înseamnă screeningul. Screening înseamnă că ai o programare și că ești programat ca în decurs de 12 luni să faci acea investigație. Timpul de așteptare contează în momentul în care s-a pus diagnosticul. Dacă un om se duce la doctor pentru că are un simptom, acolo se pune deja un pre-diagnostic. Ăla nu mai e screening, acolo se intră deja în mecanism de diagnostic.”, a explicat Ministrul Sănătății.
SUA schimbă strategia: mai puține vaccinări, mai multe testări pentru hepatita B
Departamentul pentru Sănătate din SUA pregătește o schimbare importantă de direcție în politica de sănătate publică. Potrivit Bloomberg, este vorba de 16 programe noi. Printre acestea se află și un proiect dedicat extinderii screeningului pentru hepatita B în rândul femeilor însărcinate. Este o schimabre care ar putea modifica practica medicală aplicată timp de decenii. Noile programe nu au fost încă definite complet. Autoritățile trebuie să stabilească toate detaliile înainte ca acestea să fie lansate oficial, în luna ianuarie. Planurile includ atât inițiative complet noi, cât și revizuirea unor programe care există deja. Schimbări în vaccinarea pentru hepatita B Autoritățile americane iau în calcul să renunțe la recomandarea ca nou-născuții să primească vaccinul împotriva hepatitei B în primele 24 de ore după naștere. Comitetul consultativ pentru vaccinuri a discutat deja posibilitatea ca prima doză să fie administrată abia în prima lună de viață. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, membrii au votat totuși ca toate femeile însărcinate să fie testate pentru hepatita B. Programele, aliniate regulilor federale Programul de screening extins este parte dintr-o strategie mai amplă de reorganizare a sistemului de sănătate publică american. Potrivit sursei citate, noile programe propuse sunt „aliniate cu liniile directoare federale și măsurabile, cu obiective clare și un mix de activități noi și în curs”. Cu alte cuvinte, sunt făcute să respecte regulile federale, combinând idei noi cu îmbunătățirea unor programe de sănătate care există deja. Centru nou pentru amenințări biologice Pe lângă planurile de testare pentru hepatita B, autoritățile vor să întărească securitatea în instituțiile de sănătate și să pregătească o nouă generație de specialiști în domeniu. Două dintre aceste proiecte vor fi coordonate de Matt Buzzelli, șeful de cabinet al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Autoritățile vor să creeze și un nou centru care să urmărească posibilele amenințări biologice. De asemenea, informațiile medicale prezentate publicului urmează să fie simplificate și explicate mai clar. Reformă în plină criză internă Cele 16 noi măsuri sunt considerate esențiale pentru sănătatea publică și au fost dezvoltate separat de planurile altor agenții federale. Ele ar trebui să ajute CDC să funcționeze mai bine și să-și clarifice rolul. Instituția se confruntă cu probleme interne și reduceri mari de personal. În 2025, a fost afectată de un atac armat în campus, de demiterea rapidă a fostei directoare și de concedieri semnificative.
Deși româncele conduc topul mortalității cauzate de cancerul de col uterin în UE, testul HPV nu s-a inclus încă în analize și decontare
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori1, una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei3. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.4 În acest context, recent, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale. Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate: În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient) În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 17006, ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală. România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030. Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024. La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară; colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară.
Ministrul Sănătății: Încurajez toate spitalele publice din România să deschidă centre de screening
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ridicat, duminică, într-o declarație de presă, problema accesibilității populației la servicii de sccrening și diagnosticare și a solicitat, în primul rând spitalelor județene, să deschidă centre dedicate acestor activități medicale. „Încurajez toate spitalele publice din România, mă rog, cele județene de urgență în primă fază măcar, care au ambulatoriul de specialitate dotat și echipat, să deschidă astfel de centre de screening și diagnostic, chiar dacă pentru mai puține patologii, dar cu cât oamenii au un acces mai crescut la variante și la servicii de screening, în general, în spitalele publice, în ambulatoriile de specialitate publice, cred că obiectivul nostru de a dezvolta zona de screening, în general, în România, poate crește semnificativ”, a spus ministrul Sănătății. Ministrul Alexandru Rogobete a completat că, într-o infrastructură existentă, cu o dotare gândită, într-un mod strategic, este posibil ca în viitorul apropiat să avem în cât mai multe locuri astfel de centre de screening, chiar dacă sunt, poate, doar pentru o singură patologie. Cu cât vor fi mai multe astfel de centre, cu atât va fi mai bine, a mai spus ministrul Sănătății, mai ales că aceste cabinete oricum funcționează în ambulatoriul de specialitate.
Ministerul Sănătății și UNSAR lansează prima Strategie Națională de screening și prevenție
„O întâlnire deosebit de importantă între reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), în contextul colaborării pentru realizarea primei Strategii Naționale de screening și prevenție pe patologii pentru următorii cinci ani. Este un moment semnificativ pentru sănătatea publică și o dovadă că, atunci când ne unim forțele, putem construi politici care schimbă vieți. Această strategie reunește, pentru prima dată la acest nivel, toți actorii relevanți din domeniul sănătății – instituții publice, sector privat, organizații profesionale și societatea civilă – într-un grup de lucru dedicat. UNSAR s-a alăturat acestui demers, aducând expertiza necesară pentru a contura o abordare integrată și eficientă”, a transmis Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății promovează colaborarea dintre sistemul public și cel privat, testând un program-pilot în patru spitale, prin care asigurările private sprijină serviciile publice pentru a crește accesul la prevenție și diagnostic precoce și a reduce inechitățile în sănătate. „Acesta este un angajament ferm din partea mea și a întregii echipe a Ministerului Sănătății pentru un sistem medical mai accesibil, mai eficient și mai centrat pe pacient. Pacienții trebuie să știe că nu sunt singuri – suntem aici, zi de zi, pentru ei și vom merge până la capăt cu aceste schimbări”, spune Ministerul Sănătății.