România, lovită de un nou val de scumpiri de la 1 iulie
Se anunță un nou val de scumpiri de la 1 iulie. Inflația ar putea depăși pragul psihologic de 11%, avertizează specialiștii. România este campioana Europei la acest capitol. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că expirarea plafonării accizei la carburanți, alături de creșterea salariului minim pe economie va declanșa un nou val de scumpiri în economie. Datele economice indică o inflație sistemică, ale cărei cauze nu sunt exclusiv factorii temporari. Rata anuală a inflației în România a ajuns la 10,9% în luna mai. Cu acest nivel excesiv, țara noastră se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Iar vara amenință să aducă o nouă escaladare a prețurilor. România are cea mai mare inflație din UE Inflația rămâne la un nivel foarte ridicat, România continuând să înregistreze una dintre cele mai mari rate de creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna mai, ultima disponibilă, indică o rată anuală a inflației de 10,9%. Economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de alimente și energie, către servicii și bunuri nealimentare. De altfel, criza pe care o traversăm a atras atenția internațională. Presa maghiară scrie chiar că România se află în pragul falimentului. Carburanții și energia alimentează scumpirile Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, majorarea prețului la pompă se va reflecta în costurile de transport și, implicit, în prețurile alimentelor, serviciilor și produselor de zi cu zi. Inflația ar putea depăși pragul de 11% în luna iulie. Deși Guvernul a anunțat încă din martie măsuri speciale de scădere a accizei prețului, efectul a fost invers celui scontat. „Economia românească depinde în mare măsură de transportul rutier. Astfel că orice scumpire a carburanților se transmite rapid în prețurile plătite de consumatori. Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflației în 2026, de peste 11%. Urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflația temperându-se ușor, mai ales ca urmare a efectului de bază”, a explicat specialistul lpentru Euronews.ro. Așadar, calculul ratei inflației nu va include creșterea importantă a prețului la energie din 2025, de 80%, și creșterea taxelor și impozitelor decisă de Guvernul Bolojan. Strict statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%. Însă asta nu va însemna că prețurile vor scădea. Analistul economic Adrian Negrescu Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de față. Să sperăm că situația din Orientul Mijlociu nu va escalada și că prețul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril. Pentru că, dacă ar crește și prețul petrolului, situația din România ar deveni chiar și mai gravă din perspectiva inflaționistă”, a mai explicat Negrescu. Creșterea salariului minim va fi un alt factor agravant În opinia cunoscutului economist, luna iulie va aduce un nou val inflaționist. Acesta este produs atât de majorarea prețului la carburanți, cât și de creșterea salariului minim, care va determina multe companii să își majoreze costurile. Ceea ce se va traduce în prețuri mai mari. Salariul de bază minim brut pe țară crește de la 1 iulie Negrescu apreciază că nivelul actual al inflației continuă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a populației. Însă impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, ținând cont de ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor. Cele mai afectate vor fi serviciile și produsele nealimentare, precum electronicele, electrocasnicele, hainele și încălțăminte. Scumpirile la alimente ar putea fi ceva mai moderate. Plafonarea accizei la motorină nu a mai fost prelungită. Proiectul care prevedea extinderea măsurii până la sfârșitul lunii noiembrie a rămas blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Motorina s-a scumpit mai mult decât ar justifica criza din Iran
Așa cum a anticipat Gândul, care a scris încă de luni că prețul combustibilului va exploda, benzinarii au profitat de embargoul petrolier pus de Iran prin închiderea strâmtorii Ormuz și au umflat imediat prețurile la pompă. Însă, arată un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață, în condițiile în care țara noastră este al doilea producător european de țiței. Deși diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru—, într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră capătă sens. Ea prefigurează scumpiri în lanț, așa cum s-a întâmplat și la declanșarea războiului din Ucraina, când în doar o lună de la invazia armatei ruse în țara vecină, prețurile la pompă au explodat, deși România nu era implicată în conflict. România are una dintre cele mai bune infrastucturi petroliere din Europa de Est, deci scumpirea nu se justifică România este al doilea producător de țiței din Europa, căci are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, are rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte apt să conecteze porturile cu rafinăriile și depozitele interne. Rafinăria Astra din Ploiești / Sursă FOTO: captură Digi 24 În mod logic, o structură de o asemenea anvergură ar fi de așteptat să stabilizeze prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale. În cadrul studiului semnat de Asociația Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România – reiese, prin analiza fluxurilor de aprovizionare și a evoluției costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață. Diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru — dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră devine relevantă. Cum funcționează sistemul petrolier românesc Potrivit datelor asociației, care apără drepturile consumatorilor români de energie, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe 3 niveluri principale: fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri) stocurile comerciale ale companiilor stocurile strategice obligatorii ale statului. Este un model identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind special conceput pentru a asigura securitatea energetică. Trebuie reținut că rafinăriile românești procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale. Țara noastră importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone. Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri . Principalele surse de import sunt: Kazahstan Azerbaidjan Irak Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local. Infrastructura de rafinare România dispune în prezent de 3 rafinării majore: Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi o mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum . Așadar, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României). Fluxurile reale din ultimele luni nu justifică scumpirea de azi Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450 mii tone, echivalentul a aproximativ 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă. În fiecare lună, intrările de motorină — producția internă și importurile — sunt aproape identice cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi, ceea ce menține stocurile constante. În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900–950 mii tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900 mii tone, echivalentul a aproximativ 30 de zile de funcționare. Petrolul s-a scumpit în ultimele luni, dar nu suficient cât să explice prețul de astăzi de la pompă pentru motorină, conchide studiul. „Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune Dumitru Chisăliţă, președintele AEI. Umflarea prețului se răsfrânge asupra economiei Potrivit acestuia, la un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferenţă de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual. Această sumă este plătită indirectă de transportatori, agricultori, industrie şi consumatori. „Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea