România, campioană la SCUMPIRI! Statul ne-a dat lovitura de grație
Statul ne-a dat lovitura de grație. A liberalizat piața de energie, a crescut TVA și alte taxe, a majorat accizele la carburanți și nu numai. Rezultatul? O inflație de 10%, echivalentă cu reducerea puterii de cumpărare pentru fiecare român. Tanczos Barna, vicepremierul României: „A fost nevoie de o stopare, pe de o parte, a risipei, de reprioritizare a investițiilor și de regândire a încasărilor statului”. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „Inflația are o singură cauză internă fundamentală, iar ea se numește deficit bugetar”. Deficit care a explodat anul trecut și a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Suma e aproape dublă, față de acum doi ani, informează Observator Antena 1. Datoria publică de 1.000 de miliarde de lei determină ca fiecare om care se află în câmpul muncii la noi în țară are de achitat 180.000 de lei (36.000 de euro). „Cifre mari încontinuu” Andreea Nica, analist financiar: „Din septembrie până în vara anului viitor vom avea astfel de cifre mari încontinuu. De la lună la lună se va anunța inflație 9%, 8%, 10%.” Suntem campioni europeni la scumpiri. România are cea mai mare creștere a prețurilor din UE, 8,5%. Mai apare un fenomen, shrinkflation, pe scurt la raft poate unele prețuri rămân nemodificate, dar se umblă la gramaj. De asemenea, retailerii au majorat adaosul la alte produse. Dincolo de toate, avem și noi vina noastră. Adrian Asoltanie, consultant financiar: „Românii aruncă 30% din mâncarea pe care o cumpără. Uneori, risipa se ascunde în zona cheltuielilor opționale: haine pe care nu le purtăm, gadget-uri pe care nu le folosim, jucării cu care copiii noștri nu se mai joacă”. Autorul recomandă:
CNAS respinge informațiile privind scumpiri masive la medicamentele compensate
După apariția unor informații potrivit cărora pacienții ar urma să suporte creșteri semnificative ale contribuției personale pentru medicamentele compensate, de ordinul a 500–600 lei/lună/medicament, Casa Națională de Asigurări de Sănătate precizează că ANMDMR1 a evaluat în anul 2024 18 medicamente (substanțe active – DCI2) care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora. Scopul acestei evaluări a fost de a eficientiza utilizarea bugetului FNUASS3 și a permite accesul unui număr mai mare de pacienți la medicamentele de care aceștia au nevoie, la momentul optim, în cadrul aceluiași buget alocat. CNAS a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat. 13 medicamente vizate de schimbarea nivelului de compensare Ca urmare, la ora actuală doar în cazul a 13 medicamente se preconizează schimbarea nivelului de compensare, astfel: – Trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A și B în sublista D) pentru medicamentele (DCI): Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum – Trecerea la nivel de compensare de 50% (mutarea din sublista A în sublista B) pentru medicamentele (DCI): Fenofibratum, Omeprazolum, Combinații (Spironolactonum + Furosemidum) și Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum. „Astfel, în situația în care s-ar pune în aplicare deciziile ANMDMR, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate. Categoriile vulnerabile de populație nu ar fi afectate, menținându-se nivelul actual de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază și nu obțin venituri, gravide, lăuze și beneficiari de legi speciale, și de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a prețului medicamentelor din sublista B. CNAS reafirmă că pacienții din România nu vor fi împovărați cu contribuții personale excesive, iar afirmațiile vehiculate în spațiul public privind costuri suplimentare de sute de lei pe lună pentru aceste medicamente compensate sunt false și creează panică inutilă”, transmite CNAS.
Conserve de iarnă din import în 2025. Poducătorii români nu pot acoperi cererea procesatorilor
Cine nu pune conserve în casă are mici șanse să găsească la iarnă în magazine bulion, zarzavat și ghiveciuri ieftine, din legume românești, rezumă ProTV. Procesatorii spun că recolta pentru industrializare este de 60 de ori mai mică decât necesarul intern. Iar 80% din compoturile și gemurile de pe rafturi sunt de import. Inclusiv în multe borcane cu murături făcute la noi veți găsi castraveți turcești. Însă conservele ieftine de legume și fructe 100% românești, cândva o soluție sustenabilă și accesibilă în lunile de iarnă, au devenit o raritate în magazine. Unul dintre motive, susțin reprezentanții procesatorilor de legume și fructe, este acoperirea mare a necesarului intern cu marfă de import, care nu respectă standardul industriei. De pildă, bulionul se face numai din roșii și sare, fără adaosuri. Republica Moldova a ajuns printre cei mai importanți exportatori în România, când vine vorba de legume conservate. În ultimii ani, au crescut vizibil și cantitățile de sucuri de fructe, dulceață și gem importate din această țară, atât vrac, cât și ambalate. Vin la prețuri de 5–10 lei borcanul, sortimentele de calitate medie. Cele artizanale sunt comparabile la calitate, dar și la preț, cu produsele românești, până la 30 de lei borcanul. Recomandarea autorului: Capcana conservelor ieftine de pește din supermarket. Nutriționist sportiv: „Ar putea indica probleme de siguranță alimentară”
Cât au crescut prețurile la alimentele de bază în prima zi a marilor scumpiri. Diferențele de preț înainte și după majorări
1 august a adus scumpiri în valuri, iar românii au resimțit majorările și la raft. Unele alimente de bază s-au scumpit din cauza creșterii cotei de TVA de la 9% la 11%. Totodată, și alimente precum pâinea, care avea anterior TVA de 5%, au ajuns la TVA de 11%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul mediu al pâinii a crescut cu aproximativ 8%. Zahărul a înregistrat o creștere de peste 10%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 6–9%. Reporterii Gândul au mers în trei hipermarketuri diferite în data de 31 iulie 2025, ultima zi fără scumpiri, și în 1 august, prima zi cu TVA mărit, pentru a compara în cele două zile prețurile la alimentele de bază. În urma analizei acestor prețuri în cele două zile s-au constatat ușoare scumpiri la anumite alimente de bază. Chiar și așa, aceste majorări variază de la magazin la magazin. În primul hipermarket, am identificat majorări de preț de cel mult 20 de bani la mălai, pâine, apă plată și sucuri carbogazoase. În cel de-al doilea hipermarket am găsit prețuri majorate la zahăr, mălai și sucuri neacidulate. Cea mai mare scumpire este de 50 de bani. În cel de-al treilea hipermarket, prețurile erau mai mari decât în ziua precedentă la ulei, zahăr, făină, pâine, brânză și ciocolată cu maximum 40 de bani. Trebuie menționat că marii retaileri au stocuri de produse în depozite cu care pot acoperi vânzările pentru mai multe luni. Acesta ar putea fi și motivul pentru care efectele creșterii de TVA nu s-au resimțit din prima zi a anunțatelor majorări. Creșterile de TVA se vor regăsi, cel mai probabil, în zilele următoare, în costurile produselor din magazine. Și majorarea prețului la carburant se va resimți în costul final al produselor din magazine. Cota de 11% se aplică numai pentru alimente, medicamente, cărți, HoReCa, lemne de foc, apă potabilă, canalizare, apă pentru irigații în agricultură și îngrășăminte. În rest, toate serviciile și produsele din România vor fi taxate cu TVA 21%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile cresc de la 1 august 2025. Economistul Adrian Negrescu: „Cea mai mare scumpire va fi la imobiliare. Acolo este o adevărată tragedie” SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Cu cât s-au SCUMPIT, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea de acum, din Piața Obor
De vineri, SE SCUMPEȘTE PÂINEA. Începând cu 1 august, cu 1 LEU nu se mai poate cumpăra nici o bomboană pe băț!
De vineri se scumpește pâinea. Mâine cel mai popular sortiment de pâine din România, franzela de 300g va fi mai scumpă. De la doi lei bucata joi, o franzelă va fi de mâine cu 0,50 RON mai scumpă. Din cauza TVA-ului majorat, al transportului și al procesului de fabricație, toate sunt mai scumpe, plus adaosul aplicat de negustor. Practic, dacă astăzi pot fi cumpărate cinci franzele cu 10 lei, de mâine cu 10 lei vor putea fi cumpărate doar patru. Majorarea TVA-ului nu mai păstrează la un leu nici măcar cea mai ieftină bomboană pe băț. În prima zi din august se scumpesc toate și vicii și carburanți, și curent, și gaz. Dar cea mai enervantă și mai deranjantă scumpire pentru fiecare român este la mâncare și mai ales pâine. De mâine cresc toate prețurile. Prețurile carburanților cresc semnificativ de vineri, 1 august, din cauza unei duble majorări fiscale – atât accizele, cât și TVA vor fi mai mari. În contextul vacanțelor de vară, când consumul de benzină și motorină atinge vârfuri anuale, șoferii vor resimți din plin impactul la pompă. Recomandarea autorului: SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor
Cu cât s-au scumpit, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea din Piața Obor
Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 a fost de 5,7%, comparativ cu aceeași lună a anului 2024. Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. În același timp, unele legume, precum cartofii sau castraveții au înregistrat creșteri de peste 10%. Prețurile diferă, de multe ori, de la o piață la alta, de la un oraș la altul. Totodată, analiza comparativă a prețurilor relevă atât tendințe de scumpire, cât și corecții de preț în anumite sectoare. Prețul final al legumelor și fructelor diferă ușor în funcție de locația de achiziție. În 2025, mai multe tipuri de legume au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut. Reporterii Gândul au fost în Piața Obor pentru a compara prețurile de anul acesta cu cele de anul trecut. Spre exemplu, găsim acum roșii pe care le putem cumpăra cu prețuri cuprinse între 8 și 12 lei, în funcție de soi sau dimensiune, față de 8 – 10 lei, în urmă cu un an. Pentru un kilogram de castraveți plătim mai mult în 2025, prețul fiind cuprins între 7 și 9 lei. La preț dublu față de aceeași perioadă a anului trecut găsim usturoiul. Prețurile legumelor în piață Fructele, mai scumpe în 2025 Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. Astfel că, în Obor, pentru un kilogram de prune plătim aproape dublu față de aceeași perioadă a anului 2024. În piață, găsim cireșe la 30 de lei kilogramul, căpșuni la 20 de lei kilogramul, prețurile fiind în ușoară creștere. Pe de altă parte, prețul fructelor de pădure precum zmeura și afinele s-a dublat. Un kilogram de zmeură se vinde acum cu 50 de lei față de 30 de lei, anul trecut. Afinele costă tot 50 de lei, iar anul trecut prețurile porneau de la 22 de lei. Prețurile fructelor în piață Rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 3,1%. Totodată, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,45% în iunie 2025 față de mai 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor Banalul măr românesc a ajuns să coste mai mult în magazine decât fructele exotice. Cu cât se vinde kilogramul de căpșuni sau zmeură Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe, potrivit lui Dumitru Dragomir: „Ilie Bolojan este om de sacrificiu”
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Analiști financiari: Impozitele dublate pe cifra de afaceri se vor regăsi în dobânzile clienților
Dublarea impozitului pe cifra de afaceri, de la 2 la 4 la sută pentru bănci, va duce la o serie de creşteri suportate de clienţi, atrag atenţia specialiştii. Este vorba despre costuri legate de creditele nou acordate sau diverse comisioane pentru plăţi online sau retrageri. În plus, unele oferte vor dispărea complet din portofoliile instituţiilor de credit, iar câştigurile în cazul depozitelor bancare se vor diminua. De la 1 iulie până în decembrie 2026 cele mai multe bănci vor plăti o taxă de 4% pe cifra de afaceri, dublu faţă de anul trecut. Excepţie fac instituţiile bancare cu o cotă de piaţă de 0,2%, care vor achita doar 2%. Cheltuielile mai mari vor fi achitat tot de clienţi, conform Obsevator. „Cei care suferă cu adevărat sunt cei care plătesc, la final, produsul. În speţă, cei care au credite sau cei care accesează credite. Este posibil să avem o creştere uşoară de dobânzi sau comisioane. Dobânzile la depozite au tot scăzut începând cu anul trecut, probabil că vor continua să scadă”, spune Andrei Boţiş, CEO-ul unei companii de audit. Acum dobânzile variază între 3 şi 8 la sută pe an pentru depozitele pe o lună. Ajung la 7 la sută pe an pentru depozitele pe 12 luni. Astfel, la 50.000 de lei depuşi pe un an – câştigul net ajunge la 3.150 de lei, arată calculele. Ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc În schimb ratele la împrumuturile cu dobânzi variabile cresc. Pentru un credit de 425.000 de lei, luat pe 30 de ani, diferenţa poate ajunge şi la 150 de lei anul viitor – pe fondul inflaţiei şi a creşterii taxelor. „Vom asista la creşterea comisioanelor de tipul cont curent, plăţi online, retragere. De asemenea, se vor restrânge cumva ofertele promoţionale. Băncile nu se vor mai întrece în dobânzi promoţionale- cu privire la credite sau dobânzi la depozite”, spune Camelia Grădinariu, avocat specializat în drept bancar. Asta pentru că nici profiturile lor nu vor mai fi la nivelul celor de anul trecut. În 2024 băncile au înregistrat un profit record. 14,8 miliarde de lei au adunat cele 32 de instituţii de credit din ţara noastră. În acelaşi timp, activele totale ale băncilor au ajuns la aproape 882 de miliarde de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Posibile retrageri de investiții În 2024, doar din taxa aplicată băncilor pe cifra de afaceri, dar şi din impozitul pe profit, s-au strâns la bugetul de stat peste patru miliarde de lei. Mai sunt şi alte consecinţe, spun specialiştii, precum retragerea unor investitori de pe piaţă. „Dacă plăteşti taxe mai mari, nu poţi să îţi creşti capitalurile proprii. Vom vedea, bineînţeles, plafonarea creşterii salariale în sectorul bancar – cu impact direct asupra a zeci de mii de persoane şi vom vedea şi o reducere a dividendelor pe care sectorul bancar le poate susţine în 2025-2026”, spune Andreea Nica, analist financiar. Statul estimează că prin suprataxarea băncilor va încasa 334,8 milioane de lei în 2025, echivalentul a 0,02% din PIB, iar în 2026 – 1,339 miliarde de lei, adică 0,07% din PIB, preia Observator. Citiți și: BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie
Draft-ul de taxe, impozite și tăieri: TVA mărit de la 1 august, CASS pe pensiile de peste 3000 de lei, impozit suplimentar pe jocurile de noroc, creștere a rovinietei – Surse
Liderii coaliției de guvernare se întâlnesc astăzi, 2 iulie, pentru a definitiva forma finală a noii ordonanțe „trenuleț” anunțate de vicepremierul Dragoș Anastasiu. Guvernul a discutat o variantă draft cu Comisia Europeană, potrivit surselor Mediafax. Forma finală urmează să fie stabilită astăzi și va fi prezentă de guvern cel târziu mâine. Noile taxe, impozite și reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României și să „îmblânzească” Comisia Europeană și agențiile de rating. Ele sunt programate să intre în vigoare în mai multe etape prima fiind la 1 august 2025 și o a doua etapă la 1 ianuarie 2026. Măsuri care se vor aplica de la 1 august au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an și de 44,48 miliarde lei (apoximativ 2,2% din PIB) anul următor. Cele ce se aplică de la 1 ianuarie vor avea un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) în 2026. Principale măsuri Din august 2025 Creșteri ale cotei TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% și o singură cotă redusă, de 11%. Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON ( se aplică la sumele de peste 3000 de lei. exemplu: la o pensie de 3500 de lei vrei plăti CASS pe cei 500 de lei, adică 50 de lei) Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc Din 2026 Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente. Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR. România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an. Cresc prețurile la alimente, cărți, cazare, medicamente Creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Măsura este susținută de Ilie Bolojan, dar a creat disensiuni la negocierile cu președintele Nicușor Dan, deoarece acesta a promis în campania electorală că în mandatul său nu va crește TVA-ul. Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente, apă, pesticide etc. Măsura, totuși, nu este susținută de PSD, potrivit Gândul. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; livrarea apei pentru irigații în agricultură; livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; servicii de alimentare cu apă și de canalizare. Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% pentru cărți, cultură, energie, lemne de foc. Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității. Cresc accizele și se scumpesc cazările în sectorul hotelier Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; servicii care permit accesul la târguri; servicii care permit accesul la evenimente sportive. Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.). Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: produse energetice și electricitate; alcool și băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse cu conținut ridicat de zahăr. Impozite suplimentare și măsuri fiscale Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON. Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună. Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc. Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%). CHELTUIELI Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente). Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază. Măsuri în educație, CNAS și reforme în companiile de stat Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită). Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile
Cât a plătit Alexandru din București pentru 2 covrigi în Mamaia: „Mamă, cum se duc banii de pe card!”
Corina și Alexandru sunt vloggeri care călătoresc în întreaga lume din anul 2019. Cei doi își împărtășesc experiențele pe canalul de YouTube „Doi Hoinari”, filmând cu iPhone 14 Pro, o dronă DJI Mini 2 SE, microfon DJI MIC și DJI Osmo Mobile SE. Zilele trecute, cei doi au călătorit la Mamaia unde au filmat prețurile de pe litoralul românesc. Corina, care este născută în județul Constanța, a citit zvonuri că „Mamaia ar fi mai scumpă decât Dubai sau Maldive”. „Astăzi, o să vedem dacă ne permitem dacă putem să stăm un weekend la Mamaia. O să punem cardul la bătaie și o să vedem ce o să iasă”. Cazare la Mamaia Cuplul s-a cazat într-un apartament modern cu un living primitor cu TV și masă de cafea, o bucătărie complet utilată cu frigider, cuptor cu microunde, ulei, sare, farfurii, castroane, cuptor cu plită și o masă cu patru scaune, precum și un balcon. În dormitor se află un alt televizor, cu dulap, spații de depozitare, masă de călcat cu fier de călcat, precum și o baie curată, îngrijită, modernă, cu cabină de duș. Apartamentul mai dispune de parcare gratuită, piscină și acces la sală de fitness, jacuzzi, saună, toate gratuite. Cât costă un covrig la Mamaia Cei doi au ieșit cu copilul la plimbare pe o plajă bine amenajată și s-au dus să ia masa (salată de icre de știucă cu pâine caldă și două porții de supă cu pește + limonadă) într-un restaurant. Meniul a costat 200 lei, cu tot cu bacșiș. O șaorma costă 25 lei, iar porumbul fiert 10 lei. Doi covrigi costă 8 lei, iar două sticle de suc Coca Cola de 0,5 ml costă 10 lei. În concluzie, un covrig costă 4 lei. Alexandru spune că a fost „o zi faină” în ciuda prețurilor piperate, exclamând „Mamă, cum se duc banii de pe card!”. Dar este încrezător că zona se va dezvolta și va fi în continuare frumoasă. La final, Corina a dezvăluit cât i-a costat pe ea, pe cel mic și pe Alexandru o zi petrecută în Mamaia, cu tot cu transport, cazare și mâncare: 1100 LEI 600 lei – cazarea cu toate facilitățile 200 lei – transportul 200 lei – mâncarea 100 lei – gustările Citește și: Rețeta perfectă pentru COVRIGI de casă pufoși și extrem de gustoși. Câte minute trebuie să lași aluatul la crescut Ce mănânci, de fapt, când cumperi COVRIGI de la simigerie Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele