Napolact, pe masa oligarhilor maghiari. Burduja avertizează că vânzarea companiei către un apropiat al lui Orbán poate afecta securitatea României
O tranzacție cu impact major în industria alimentară stârnește îngrijorări la București. Grupul maghiar Bonafarm, controlat de oligarhul Sándor Csányi, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Ungaria și apropiat al premierului Viktor Orbán, intenționează să cumpere compania Napolact, brand românesc cu tradiție în industria lactatelor. Într-o întrebare oficială adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii, precum și președintelui Consiliului Concurenței, fostul ministru Sebastian Burduja atrage atenția că această achiziție nu este doar o afacere, ci o chestiune care ține de securitatea națională. El solicită implicarea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) și avize din partea SRI și SIE. Burduja invocă și conexiunile lui Csányi cu regimuri considerate ostile Uniunii Europene, precum Rusia și China. Potrivit acestuia, entitățile controlate de oligarhul ungar ar fi susținut interesele Moscovei și ar figura pe lista sponsorilor internaționali ai războiului din Ucraina. Un alt element controversat amintit de acesta este faptul că, în calitate de vicepreședinte UEFA și FIFA, Sándor Csányi a cerut oficial să fie afișat simbolul „Ungariei Mari” la competițiile internaționale de fotbal. „Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune. Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a declarat Sebastian Burduja, citat de dcnews.ro Napolact, companie cu unități în Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați, este văzută drept un brand emblematic al României. Transferul său sub controlul Bonafarm ar plasa un sector strategic al industriei agroalimentare în mâinile unui actor străin, apropiat guvernului de la Budapesta. Și PSD ridică semne de întrebare. Deputatul de Cluj Remus Lăpușan a cerut garanții că fermierii locali nu vor fi afectați și că laptele românesc nu va fi redirecționat către alte piețe. „Trebuie să fim foarte atenți la aceste decizii comerciale, care pot avea efecte nefaste pe termen lung. Sigur, este o piață liberă, dar trebuie respectate niște reguli, și aici este mai ales responsabilitatea Consiliului Concurenței, căruia i-am adresat deja o întrebare, în calitate de deputat, despre cum ne asigurăm că această tranzacție între doi jucători europeni de pe piața agro-alimentară nu va elimina fermierul român din lanțul de producție. Este dreptul oricărei companii să își optimizeze costurile, dar este și responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai oamenilor, să ne asigurăm că fermierii români își păstrează oportunitatea de a-și valorifica materia primă pe care o produc”, a transmis Lăpușan printr-un comunicat. În paralel, chiar Ungaria a blocat, marți, o tranzacție similară. Guvernul de la Budapesta a interzis preluarea de către o firmă străină a companiei de lactate Alfoldi Tej Kft, invocând protejarea interesului național și a securității alimentare. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: CCR îi dă dreptate lui Nicușor Dan. O lege care transfera gratuit un teren al statului, declarată NECONSTITUȚIONALĂ Vești SUMBRE de la vârful BNR. Nu scăpăm de creșterea prețurilor nici anul viitor Orașele din România cu cel mai aglomerat TRAFIC. Bucureștiul rămâne campion, dar este urmat îndeaproape de alte două orașe
Alegeri în Capitală. Burduja: Nu ne permitem fragmentarea votului în fața pericolului izolaționist
„Vrem un primar general care să țină direcția corectă, către Vest, nu către Est, pentru București și pentru România. Nu ne permitem fragmentarea votului în fața pericolului existențial izolaționist”, spune Sebastian Burduja,președintele PNL București,referitor la alegerile pentru Primăria Capitalei. „Se spune că de la București se dă semnalul pentru o țară întreagă. Să ne imaginăm că Primăria Generală va fi câștigată de blocul izolaționist, ceea ce devine probabil, dacă partidele din arcul de guvernare iau decizii bazate pe orgolii, nu pe rațiune. Ce urmează apoi pentru România (cel târziu) din 2028? E ușor de anticipat: prăpastia”, scrie sâmbătă pe Facebook Sebastian Burduja. El arată că este nevoie de sondaje de opinie clare, iar candidatul cu cea mai mare credibilitate, indiferent de culoare, să intre în cursă cu o bază de pornire de 25-35%. „PNL București își dorește o administrație liberală la Capitală și avem încredere că putem propune variante bune pentru bucureșteni. Dar nu am dus niciodată și nu vom duce lupte de orgolii mărunte, pentru că miza este prea mare. Suntem gata să discutăm deschis, cu cifrele pe masă. Totul ține de o logică elementară. Vrem un primar general care să țină direcția corectă, către Vest, nu către Est, pentru București și pentru România. Nu ne permitem fragmentarea votului în fața pericolului existențial izolaționist. Cerem corectitudine, deci analize bazate pe date, nu pe impresii sau preferințe personale. E nevoie de soluții pentru Capitală, un oraș cu probleme tot mai complexe. Le putem găsi și implementa doar împreună, într-o largă majoritate”, adaugă Burduja. El a făcut un apel către toți cei implicați pentru găsirea unui consens: „Până acum, logica bunului simț a funcționat la nivelul majorității PNL-PSD-USR în Consiliul General. Nu e întotdeauna simplu, dar am reușit să facem lucrurile să meargă înainte. Suntem condamnați să facem asta și pe mai departe și să venim în fața bucureștenilor cu opțiunea rațională”.
Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja:”România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare”
România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ”Dragi români, de la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, am avut ca obiectiv să eliminăm cât mai repede orice dependență în domeniul energetic de Rusia și să nu alimentăm eforturile de război ale agresorului. Și am reușit: România nu are în prezent nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare. Suntem unul dintre Statele Membre UE cu angajamente puternice în privința decuplării totale de importurile din Rusia. Spre deosebire de alții, noi am făcut lucruri, nu doar am vorbit despre ele sau am găsit pretexte ‘de ce nu se poate”’, a scris ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. UE și-a stabilit obiectivul de a sista orice import energetic de petrol și gaze naturale din Rusia până în 2027. Aceste obiective devin realizabile prin recentul regulament adoptat de Comisia Europeană, spune ministrul. ”Salutăm acest regulament și susținem complet obiectivul european de creștere a independenței energetice și a rezilienței. Nu putem avea securitate, nu putem o industrie competitivă și prețuri accesibile la energie, dacă depindem de alții, cu atât mai rău de un agresor precum Rusia, expertă în șantaj energetic. Și nu doar susținem obiectivele europene, ci și contribuim activ la implementarea lor. Proiectul Neptun Deep, recunoscut în comunicarea Comisiei Europene ca un factor de stabilitate regional, va oferi aproximativ 8-10 miliarde normal metri cubi de gaze în primii 10 ani, cu rezerva estimată la peste 100 miliarde normal metri cubi”, a afirmat Burduja. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE” Sebastian Burduja spune că, astfel, România va fi cel mai mare producător de gaze din UE. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE, poziție obținută deja anul trecut, dublând producția actuală și făcând din țara noastră un potențial exportator net de gaze – (un surplus de 4–5 miliarde normal metri cubi / an este anticipat). Conform Comisiei Europene, Neptun Deep, în combinație cu infrastructura europeană (LNG și TAP), poate suplini circa 10 miliarde normal metri cubi pe an de gaze, contribuind decisiv la eliminarea treptată a gazelor rusești. Prin colaborarea Romgaz & OMV Petrom am început deja forajele pentru 10 sonde, cu platforma americană de foraj Transocean Barents, iar Neptun Deep va fi pregătit pentru producție din 2027. Prin acest proiect, unul dintre cele mai mari și ambițioase ale României în domeniu energetic, consolidăm autonomia energetică internă şi europeană, protejăm consumatorii români prin stabilitate și prețuri accesibile la gaze naturale și energie, generăm venituri substanțiale de peste 20 miliarde EUR la buget (exporturi, taxe, locuri de muncă), promovăm o tranziție energetică echilibrată bazată pe cele 3 principii cheie, în această ordine: securitate energetică, prețuri accesibile la energie, decarbonizare. Față de alții care au așteptat să vadă “cine câștigă”, încă de când eram ministrul Digitalizării am luat măsuri dure împotriva agresorului rusesc. Am interzis prin legea promovată de mine soluțiile antivirus rusești în România. Acum le-am interzis gazul și accesul pe piața românească. Următoarea măsură trebuie să fie convingerea statelor UE să se decupleze total de la gazul și petrolul rusesc și să ne conslidăm noi, România, producția autohtonă pentru a da și vecinilor la un preț bun pentru țara noastră”, a punctat ministrul. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit ACORDUL de mediu Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță INVESTIȚII de peste 230 milioane lei în energie verde Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: Drill, Romgaz, drill
Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a demarat forajul sondei 54 Damianca, parte a proiectului strategic onshore de la Caragele, au anunțat conducerea ministerului și a companiei după vizita, de luni, la amplasamentul acesteia. Sonda va merge până la 5.100 de metru adâncime, una dintre cele mai mari adâncimi terestre ale companiei, pentru a găsi noi zăcăminte de hidrocarburi. Angajamentul pentru a descoperi noi volume de hidrocarburi este o prioritate a companiei ROMGAZ, iar forajul sondei 54 Damianca în zona adâncă a structurii Caragele se înscrie în realizarea acestui obiectiv, au transmis reprezenanții companiei după ce ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vizitat amplasamentul alături de conducerea ROMGAZ, directorul general Răzvan Popescu, directorul general adjunct Aristotel Jude și președintele Consiliului de Administrație, Dumitru Chisăliţă. Proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat pe teritoriul județelelor Buzău și Brăila este cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz, estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. „Astăzi am fost la Caragele, probabil cel mai promițător zăcământ de gaz pe uscat al României. Țara noastră a devenit anul trecut producătorul nr. 1 de gaz al UE, surclasând Olanda, iar asta datorită echipei Romgaz, care a reușit creșterea spectaculoasă a producției de gaz românesc”, a transmis Sebastian Burduja. Sonda 54 Damianca – care a început forajul în prima parte a lunii iunie 2025 și avansează conform programulu- are cu o adâncime proiectată de 5.100 metri, face parte din portofoliul sondelor de explorare care vizează identificarea de noi zăcăminte de hidrocarburi, de evaluare a potențialului productiv și a configurației geologice în zone cu adâncimi de peste 4.000 metri. Pe lângă locația sondei 54 Damianca, ministrul Energiei și echipa ROMGAZ au vizitat astăzi și sonda 55 Damianca care se află în exploatare, pe care Sebastian Burduja a catalogat-o drept una dintre cele mai bune sonde ale Romgaz. „Aici a fost atins și recordul de timp pentru punerea în producție: 34 de zile. Înainte, o asemenea operațiune dura și ani de zile”, a transmis demnitarul. Câte sonde vor mai fi săpate Structura Caragele este localizată pe teritoriul județelor Buzău și Brăila, în perimetrul RG06 Muntenia Nord-Est, perimetru în care ROMGAZ desfășoară operațiuni petroliere în baza Acordului de concesiune de Explorare-Dezvoltare-Exploatare aprobat prin H.G nr. 23/2000, fiind unic titular al acestuia. Aceasta se află în producție și are un aport semnificativ la cumulativul de gaze extras al ROMGAZ. Structura se află în continuă dezvoltare pe măsură ce sondele săpate dovedesc caracterul comercial. În total, aici sunt 15 sonde în producție, potrivit datelor oficiale. Pentru evaluarea acumulărilor deja descoperite și pentru evidențierea unor noi acumulări, ROMGAZ își propune săparea unui număr de 10 sonde de mare adâncime necondiționate și cel puțin a încă 3 foraje condiționate de rezultatul acestora. „Romgaz demonstrează că este un pilon puternic pentru piața de energie din România, iar proiectele companiei sunt atractive și competitive pentru investitori și mediul economic al țării noastre. Le mulțumesc în mod special lui Dumitru Chisăliță, Răzvan Popescu și Aristotel Jude, alături de toți colegii din Romgaz, care demonstrează că au viziune, curaj și hotărârea de a face din această companie românească de tradiție un lider de nivel european. Cifrele vorbesc de la sine: peste 11 miliarde lei investiții Romgaz în ultimii 5 ani”, a transmis Sebastian Burduja, în postarea intitulată „Drill, Romgaz, drill”. ROMGAZ, ca parte a strategiei sale de dezvoltare, deține un portofoliu de proiecte de explorare solid care conturează investițiile prezente și viitoare în segmentul upstream onshore, integrează oportunitățile comerciale și se aliniază, în același timp, cu obiectivele tranziției energetice într-un mod responsabil și sustenabil, arată compania. La sfârșitul lunii trecute, Romgaz anunța că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde, iar aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. „Aceste proiecte sunt despre România la care visăm și pe care o construim: puternică, independentă energetic, cu prețuri competitive la gaz, cu fruntea sus în Europa. Să nu mai depindem niciodată de alții. Să depindă alții de noi. Și nu, nu vindem nimănui nici Romgaz, nici Hidroelectrica, nici Nuclearelectrica. Investim în companiile românești pentru că sunt motoare de creștere economică și de bunăstare. Iar veștile bune vor continua, chiar dacă de cele mai multe ori nu fac știri. Ținem aproape”, a conchis ministrul Energiei. Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță investiții de peste 230 milioane lei în energie verde
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele vor adăuga 85 MW capacitate de producție de energie verde și peste 25 MWh de stocare. Sebastian Burduja a semnat două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în valoare de peste 230 de milioane de lei, care adaugă 85 MW de energie regenerabilă și peste 25 MWh capacitate de stocare. „Primul proiect vine din Oradea, un oraș care ne arată de ani de zile ce înseamnă administrație modernă, bine ancorată în realitățile economice și orientată spre viitor. Prin compania Termoficare Oradea, autoritățile locale investesc în realizarea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, cu o capacitate de 10MW și o unitate de stocare cu o capacitate de 15 MWh. Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu. Oradea continuă să fie acel model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România. Al doilea proiect vine din mediul privat și are o anvergură remarcabilă. Compania Gura Solar Plant va construi un parc fotovoltaic de 74 MW, cu o componentă de stocare de 10,16 MWh. Investiția totală depășește 139 milioane lei, din care peste 12 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile, restul fiind acoperit de investitor. Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor”, a explicat ministrul într-o postare pe Facebook. Burduja spune că Fondul pentru Modernizare este cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții”, punctează ministrul. CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: „Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente” Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe GAZ din Europa. Centrala va fi alimentată 100% cu resurse românești, inclusiv Neptun Deep Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente
Peste 1.800 MW noi au fost conectați la sistem în 2024 și 2025, cât în aproape un deceniu anterior, scrie ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în raportul său în care detaliază realizările echipei de la conducerea instituției din cei doi ani de la preluarea mandatului. Ministrul Energiei a publicat, duminică, bilanțul celor doi ani de activitate, implicit gradul de realizare a planurilor de la preluarea mandatului. „Am spus din prima zi că am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă și respectată la nivel internațional. Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda națională — ca pilon de securitate, dezvoltare și creștere economică care să servească generațiilor următoare”, a scris ministrul, într-o postare pe contul de Facebook. Ministrul menționează că a atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile pentru producție, stocare, rețele, toate componentele sistemului energetic național. „Aceste fonduri au mobilizat finanțări private de încă pe-atât. 30 de miliarde EUR pentru energia României de astăzi și mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noștri stăpâni, cu energie sigură și facturi mai mici”, a scris Sebastian Burduja. „În 2 ani cât în 10” Potrivit acestuia, a fost nevoie de un restart, iar acest restart a venit. „În 2 ani cât în 10. În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Național 1251 MW, mai mult decât între 2016 și 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie și livrează în rețea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată și rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a transmis ministrul. Sintetizând cele câteva sute de pagini din rapoartele detaliate de activitate, Sebastian Burduja a publicat un TOP 10 realizări în acești doi ani de mandat: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după 17 ani. Atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiții fără precedent în sistemul energetic național. Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcția Unităților 3 și 4 Cernavodă, un termen de finalizare estimat 2031-2032. Peste 1800 MW noi conectați la sistem, cât în aproape un deceniu anterior. Facturi ținute sub control, prin plafonarea prețurilor la energie – România, s-a menținut în top 5 cele mai mici prețuri din UE la energie. După 1 iulie, continuam cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă! Finalizarea listării Hidroelectrica – cel mai mare succes bursier din lume în 2023. Demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget și dublarea producției de gaz românesc. România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE. Adoptarea legii eolian offshore – România este prima țară de la Marea Neagră cu legislație în acest domeniu. Deblocarea marilor investiții în hidrocentralele începute înainte de 1989 și finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă. Niciun grup pe cărbune nu a fost închis. Demararea modernizării CET-urilor din București – 361 milioane euro finanțare nerambursabilă. „Poate cel mai important, am arătat că se poate. Că România poate. Că în loc să ne plângem, ne putem ridica, ne putem organiza, putem construi. Înainte, împreună”, a conchis ministrul. Raportul integral, aici. Sursa foto: Facebook Citiți și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sebastian Burduja explică COSTUL ridicat al energiei din România: Pentru că piața europeană e unică doar pe hârtie
„De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie”, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Liberalul spune că e nevoie de o „infrastructură conectivă transfrontalieră” pentru ca prețurile la energie din statele membre să fie similare. „În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc. Am explicat aceste lucruri pe înțelesul tuturor și voi continua, în următoarele zile, să detaliez cauzele prețurilor energiei din România și din regiune. Este important pentru toți românii să cunoască adevărul, dincolo de toate dezinformările toxice din spațiul public”. Potrivit ministrului Energiei, România are 4000 MW de interconexiuni cu vecinii, iar planul Transelectrica este ca în următorii 5 ani să se ajungă la peste 7000 MW. „Pe subiectul interconexiunilor, am cerut în repetate rânduri la Bruxelles să avem cu toții obligații și drepturi egale. Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin Uniunea Cărbunelui și Oțelului. România a fost, este și va fi un bun cetățean european. Avem deja interconexiuni de 4000 MW, cu toți vecinii, iar planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000 MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria și Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria și Ungaria capacitatea ar putea fi ușor dublată, dar nu se dorește de mulți ani. Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor și îmbunătățirea funcționării pieței europene a energiei au devenit priorități de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea președintelui, Ursula von der Leyen, și a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”. Plafonarea tarifelor la energie încetează la 1 iulie 2025 Furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a transmite, până cel târziu la data de 10 iunie 2025, o informare scrisă, adresată fiecărui client din portofoliu propriu, cu privire la: încetarea schemei de sprijin pentru energie electrică începând cu 1 iulie 2025; revenirea la prețul contractual stabilit între părți, fie cel agreat la semnarea contractului, fie cel comunicat cu ocazia actualizării condițiilor economice; modul de stabilire a prețului pentru clienții aflați în regim de furnizare de ultimă instanță, dacă este cazul; posibilitatea schimbării furnizorului, proces care este gratuit și nu implică modificări de ordin tehnic; modalitățile de încheiere a unui contract de furnizare în regim concurențial și accesul la aplicația „Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice”, de pe site-ul ANRE. Video: Facebook – Sebastian Burduja Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus”
„Sistemul energetic național funcționează fără probleme, chiar dacă, în Duminica Rusaliilor, se înregistrează un consum mic de energie, aproximativ 3.700 MW, similar celui din zilele de Paște”, a anunțat duminică ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit ministrului, la această oră producția de energie a României se situează la 4.200 de MW, în timp ce consumul este la aproximativ 3.700 MW, rezultând o diferență de aproape 500 MW, pe care România o exportă. „Chiar și în condițiile speciale ale unui consum mic, nu există risc de blackout, așa cum am mai spus. Sistemul energetic național și-a dovedit capacitatea de a face față unor situații deosebite în ultimii ani. Avem specialiști de top în Dispecerul Energetic Național (DEN) și la nivelul unităților mari de producție. Avem un mix energetic divers și suficient de flexibil, cu aproape o treime din producția națională venind din hidrocentrale. Vestea bună legată de ploile din ultimele săptămâni este că am depășit 87% grad de umplere în lacurile energetice. Din acest punct de vedere, suntem pregătiți pentru o eventuală vară secetoasă”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Sebastian Burduja a dezvăluit că duminică, în jurul orei 11:30, mixul energetic al României era compus în proporție de 30% din energie fotovoltaică și eoliană (aproape 1.000MW în parcurile solare, fără a pune la socoteală producția prosumatorilor). ‘Unitatea 1 de la Cernavodă produce în bandă și își face treaba cu peste 660 MW, iar unitatea 2 va reveni pe finalul lunii, după perioada de mentenanță programată de Nuclearelectrica. Ne va ajuta cu siguranță în lunile următoare, pe măsură ce consumul va crește, odată cu temperatura de afară. Pe partea de gaz și cărbune, avem producție redusă acum, în total aproximativ 850 MW’, a notat Burduja. „Un mix curat per total, cu aproape 80% din producție din surse care nu produc emisii de gaze cu efect de seră (hidro, nuclear, solar, eolian). Asta nu înseamnă că putem elimina brusc cărbunele din mixul energetic național, fără a pune nimic în loc. Voi susține până la capăt acest lucru, așa cum voi susține rolul gazului drept combustibil de tranziție – România fiind deja în poziția privilegiată de producător nr. 1 din UE, iar din 2027 ne vom dubla producția, odată cu exploatarea gazelor din Neptun Deep. Acolo forajul merge foarte bine și suntem în grafic pentru începerea producției în 2027”, a mai precizat șeful interimar de la Energie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Cât vor fi FACTURILE românilor după expirarea plafonării, din 1 iulie. Sebastian Burduja: Nu un ministru stabilește prețul energiei, ci piața
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat, într-o postare pe Facebook bazată și pe mesajele solicitate și primite de la consumatori, care au fost cauzele scumpirilor galopante a facturilor – care au dus la instituirea schemei de compensare și plafonare a prețurilor, cum se formează prețul din facturile actuale și ce urmează din 1 iulie, când această intervenție a statului încetează, în cazul energiei electrice și rămâne valabilă până la finalul lui martie 2026 în cazul gazelor naturale. Sebastian Burduja a scris vineri o postare intitulată „Adevărul despre energia României și facturile românilor”, după ce i-a invitat, de dimineață, pe consumatori să împărtășească experiența proprie. Postarea vine cu mai puțin de o lună înainte de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și cu doar 9 zile calendaristice, de fapt 5 lucrătoare, înainte de termenul la care autoritățile ar trebui să completeze actuala legislație pentru a defini categoriile de consumatori vulnerabili care vor beneficia de a ajutorul statului și după 1 iulie. Contactați de Gândul, oficialii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, au transmis, la finalul lunii aprilie, că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Explicațiile ministrului Energiei „Clar și răspicat: nu un ministru stabilește prețul energiei, ci piața, adică cererea vs. oferta. Ca să avem facturi mai mici, ceea ce ne dorim cu toții, trebuie să creștem producția (oferta) de energie electrică prin investiții. În mandatul meu, în 2024, s-au pus în funcțiune 1251MW noi, cât în opt ani anteriori la un loc. Anul acesta, estimăm încă 2500MW, probabil cel mai bun an postdecembrist. Am reluat inclusiv investițiile în hidrocentralele blocate de decenii, cu toată opoziția din partea a 2-3 asociații de mediu, pentru un posibil aport de încă 700MW. Mai mult, între 2009-2022, România a închis peste 7000MW producție de energie în bandă (cărbune și gaz). Pe mandatul meu, în acești doi ani, NU am închis niciun grup energetic”, a scris Sebastian Burduja. Ministrul a detaliat ce a dus la creșterea prețurilor. „După începerea războiului din Ucraina, prețul energiei electrice și prețul gazului au înregistrat creșteri masive în toată Europa. Ucraina, dintr-un net exportator de energie ieftină, a devenit importator, iar întreaga Europă de Est a înregistrat un deficit de energie disponibilă. Ofertă mai mică, prețuri mai mari. Lipsa interconexiunilor din Europa Centrală (Austria, Slovacia etc.) agravează problema, pentru că energia ieftină produsă în Vestul Europei (Franța, Belgia etc.) nu poate fizic să ajungă până la noi. Mă lupt la Bruxelles de un an de zile pentru acest subiect, alături de miniștrii energiei din Grecia, Bulgaria și alții, iar rezultatul este că interconexiunile au devenit prioritate zero pentru actuala Comisie. Și se vor face”, a scris demnitarul. Astfel, în ultimii trei ani, facturile au fost plafonate, iar România a avut al cincilea cel mai mic preț la energie electrică din UE. „Plafoanele de preț au rămas neschimbate, deși inflația a crescut semnificativ în această perioadă, la fel și salariul minim. Ne place sau nu, aceasta este realitatea”, a scris Sebastian Burduja. Ministrul a atașat și un tabel cu datele centralizate la nivel național. „Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, peste 4 milioane, adică 46% din total, consumă în medie 46 kWh pe lună și plătesc la prețul plafonat 32 lei. Adică aproximativ 1 leu pe zi. E mult? E puțin? Judecați dumneavoastră. Alte 3,2 milioane, reprezentând 37% din total, consumă în medie 147 kWh pe lună, iar la prețul actual plafonat (0,80 lei/kWh) factura este 118 lei. Restul de 17%, aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde prețul final facturat nu poate depăși 1,3 lei/kWh. Pentru aceștia, după 1 iulie, facturile ar putea chiar să scadă cu 20%, existând oferte acum în piață în jur de 1 leu/kWh”, arată deminitarul. Sebastian Burduja a subliniat că românii cu venituri modeste vor fi ajutați. „După 1 iulie, toți consumatorii vulnerabili vor beneficia de un sprijin lunar din partea statului pentru reducerea facturilor la energie electrică. Este normal ca sprijinul statului să meargă către cei care nu își permit plata acestor facturi, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene”, a scris el. Oficialul a îndemnat consumatorii să studieze piața și aleagă cea mai bună ofertă, care se face online, rapid și simplu, anunțând în același timp că analizează și alte opțiuni pentru reducerea prețului la energie electrică, iar acestea vor fi parte din programul de guvernare. „Dragi români, populiștii toxici vă pot minți că energia ar trebui să fie gratis sau că plătim cea mai scumpă energie din UE sau că urmează apocalipsa energetică după 1 iulie. Datoria mea ca ministru este să spun adevărul. Pot exista creșteri ale prețului din facturi, în funcție de consum, furnizor, evoluția cererii și ofertei. Așa funcționează o piață, pentru orice produs sau serviciu”, potrivit ministrului. „Am explicat mai sus, pe înțelesul tuturor, cauzele pentru energia României de astăzi și soluțiile pentru cea de mâine. Există o singură cale pentru facturi mai mici: investiții, investiții, investiții. Și asta facem, cu peste 14 miliarde EUR fonduri europene atrase