Grecia declară stare de urgență hidrologică în Atena și insulele Patmos și Leros
Această măsură, anunțată de Ministerul Mediului, urmărește accelerarea lucrărilor de infrastructură hidraulică și prevenirea crizei apei în zonele afectate. Potrivit companiei locale de apă și canalizare EYDAP, precipitațiile anuale au scăzut cu aproximativ 25%, în timp ce evaporarea a crescut cu 15% și consumul de apă a urcat cu circa 6% comparativ cu 2022. Rezervele de apă din zona metropolitană a Atenei sunt în prezent de aproximativ 400 de milioane de metri cubi, față de un consum anual de circa 250 de milioane de metri cubi, a declarat ministrul grec pentru Mediu și Energie, Stavors Papastavrou. Ministrul a subliniat că deciziile privind gestionarea apei nu mai pot fi amânate și a menționat că zonele turistice necesită o planificare mai atentă pentru a evita situații critice pe timpul verii. Grecia se confruntă cu o secetă persistentă, comparabilă cu criza din 1988-1994. Guvernul elen a anunțat un plan de investiții de 2,5 miliarde de euro pentru infrastructură hidraulică pe următorul deceniu, inclusiv deturnarea a doi afluenți ai râului Aheloos și proiecte de foraj și desalinizare. Proiectul pentru afluenții râului Aheloos, evaluat la 500 de milioane de euro, trebuie finalizat până în 2029. În prezent, peste 150 de proiecte în valoare de peste 320 de milioane de euro sunt în derulare pe peste 40 de insule, potrivit Ministerului Mediului. Autoritățile nu au impus restricții asupra consumului de apă până în acest moment, dar accentuează importanța implementării rapide a proiectelor critice pentru a evita penuria. Această stare de urgență hidrologică reflectă gravitatea crizei apei în Grecia și necesitatea unei planificări eficiente a resurselor.
Scumpirea carburanților lovește în plin agricultura românească. Fermier: „Este o nebunie. Ne bagă în faliment pe toți”
În agricultură, costurile de producție se majorează odată cu scumpirea carburanților. În ultimele luni, prețul benzinei și al motorinei a crescut constant. Astfel, agricultorii din întreaga țară se confruntă cu probleme financiare serioase. În plus, și seceta din ultimii ani a afectat din ce în ce mai mult acest sector. În noiembrie 2025, prețul motorinei a crescut la 8,00 lei/litru, iar benzina se apropie de 7,6 lei/litru. Anul trecut plăteam, în medie, 7,30 lei pentru un litru de motorină și 7,13 lei pentru un litru de benzină. Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari agricultori din țară, a explicat, pentru Gândul, că majorarea prețului la carburanți pune o mare presiune pe agricultori. Muscă punctează că aceste creșteri vin concomitent cu alte probleme din agricultură, precum invazia produselor din import. „Este o nebunie. Au luat-o razna. Fiecare parte scumpește la concurență, unul față de celălalt, în condițiile în care produsele noastre nu se vând mai scumpe. Acum și grâul și porumbul sunt la 0,90 RON kilogramul. Carnea nu se vinde pentru că este o invazie foarte mare din importuri prin supermarketurile acestea care umplu orașele mari. Producătorii români nu au acces cu carnea prin magazine. Este o nebunie întreagă la care toată lumea găsește subterfugii. Faptul că guvernanții, în frunte cu primul ministru, nu văd că s-a vândut atâta pământ din țară pentru firme din afară, pentru străini și, în continuare, se vinde. Totul se va duce spre străini. Nu se face absolut nimic pentru a se opri acest fenomen, vânzarea pământului, și se vând și complexe de animale. Se vinde totul. Ce să vă spun? Este iresponsabilitatea Guvernului”, a explicat Dimitrie Muscă. Scumpirea carburanților lovește agricultura românească „Agricultura este într-un impas” Dimitrie Muscă trage un semnal de alarmă și spune că agricultura din România este într-un impas. „În ceea ce privește creșterea prețului carburanților, noi nu avem ce face. Dacă ai bani, cumperi, dacă nu ai bani, nu cumperi. Agricultura este într-un impas. Să ne ferească Dumnezeu de încă un an secetos. Și așa suntem pe minus la capitolul ploi. În anul 2023 am avut un minus de 160 de litri și anul acesta avem minus 200 de litri față de media multianuală. Așadar, dacă nici nu facem producție, cheltuielile se păstrează la nivelul maxim. Am solicitat să primim apă. Nu departe de noi (n.red. Arad) trece un canal. Se vinde apă în Ungaria. Noi nu am primit apă. Suntem fermieri români și probabil că cineva ne-a crezut mai proști. Sper ca din momentul acesta să începem o cavalcadă pentru a face ceva să primim apă”, a adăugat agricultorul. Muscă spune că, în ciuda creșterii prețurilor, agricultorii își vând cu aceiași bani marfa. „Agricultorul vinde cam cu aceiași bani și ajungem pe pierdere. Dacă analizăm balanțele de venituri și cheltuieli e tragedie. Dacă erau probleme în cinci, zece unități spunem că e prost managerul, dar când e vorba despre un procent de 60-70% din total e o problemă de țară prost condusă. Oricum o să se ajungă la scumpiri foarte mari și la produsele alimentare. Vor fi închise, vor fi vândute ferme, asociații, complexe de animale. Toată conducerea este iresponsabiă. Atât de mult cresc impozitele încât nu le mai putem duce. Ne bagă în faliment pe toți. O să vedeți ce zile grele urmează”, a concluzionat Dimitrie Muscă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”
Cipru încearcă să învingă efectele secetei prin desalinizarea apei mării
Țara se confruntă cu o criză de apă fără precedent, pe fondul schimbărilor climatice, al scăderii precipitațiilor și al cererii tot mai mari de apă potabilă. Pentru a combate efectele secetei, autoritățile extind capacitățile de desalinizare a apei mării, o soluție considerată esențială pentru viitorul aprovizionării cu apă. „Plouă sau nu plouă, Cipru trebuie să-și acopere nevoile în materie de apă și putem face asta doar folosind tehnologia”, a explicat ministrul Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale, Maria Panayiotou, citată de Reuters. Oficialul a subliniat că actuala administrație a adoptat o politică de funcționare permanentă a stațiilor de desalinizare, indiferent de anotimp. Apa potabilă, o resursă pe cale de dispariție în Cipru Cantitatea anuală de precipitații a scăzut cu 15% în ultimii 90 de ani, iar temperaturile în capitala Nicosia au crescut cu 1,8°C, de două ori mai mult decât media globală, potrivit datelor oficiale. La 1 septembrie, rezervoarele de apă ale insulei erau umplute în proporție de doar 14,7%. Pe lângă schimbările climatice, presiunea demografică agravează situația. Populația Ciprului este de aproximativ 1 milion de locuitori, iar anual sosesc aproape 3 milioane de turiști. Cererea de apă a crescut de trei ori din 1990, lăsând țara cu un deficit permanent. „În 2023, deficitul a atins 66 de milioane de metri cubi, echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice”, a explicat Yianna Oikonomidou, inginer executiv la Departamentul de Dezvoltare a Apei. Ea susține că desalinizarea și reutilizarea apei tratate sunt singurele soluții viabile, în deplin acord cu principiile economiei circulare. Desalinizare cu prețul vieții marine Cipru a început să folosească desalinizarea în 1997, iar în prezent aceasta acoperă aproximativ 70% din consumul de apă potabilă. În vara aceasta au fost instalate stații mobile aduse din Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile plănuiesc extinderea rețelei până la sfârșitul anului 2025. Totuși, unii oficiali și reprezentanți ai societății civile critică această direcție: „Este foarte costisitoare și, dacă nu este gestionată atent, poate provoca daune semnificative”, a avertizat deputatul Charalambos Theopemptou, președintele Comisiei pentru Mediu din Parlament. El a menționat plângerile pescarilor legate de scăderea vieții marine în zonele unde este evacuată saramura provenită din procesul de desalinizare. Cipru se transformă în deșert În paralel, experții atrag atenția că insula riscă un proces accelerat de deșertificare: „Cu excepția masivelor Troodos și Pentadaktylos, cele două principale lanțuri muntoase ale insulei Cipru, toate celelalte regiuni sunt potențial deșertificate”, a precizat pentru sursa citată Michael Loizides, inginer de mediu în cadrul Centrului de Proiecte și Cercetare AKTI. Pentru că „Cipru se află într-o situație devastatoare, iar asta înseamnă că trebuie să fim creativi și inovatori”, AKTI derulează un proiect european care explorează metode sustenabile de conservare a apei și refacere a solului, precum compostarea, proces natural prin care resturile organice se descompun și se transformă într-un îngrășământ natural foarte bogat.
Exclusiv | Dezastru în Delta Dunării. Canale secate, lacuri impracticabile, flora și fauna distruse. Scandalul Bâstroe, rădăcina unei crize ecologice? Fost guvernator: Delta nu mai are apă!
În ultima perioadă, din cauza secetei prelungite, nivelul Dunării a scăzut alarmant, ajungând la 2.150 m³/s, respectiv jumătate din media multianuală. Delta Dunării este amenințată de cea mai mare criză ecologică din ultimii 20 de ani. Localnicii nu-și mai pot folosi bărcile, pe maluri zac pești morți, iar pe multe canale nu se mai poate naviga. Pescarii spun că nu s-au mai confruntat niciodată cu o asemenea situație, în timp ce turismul primește o lovitură grea. În astfel de condiții, populația de pește, flora și fauna din zonă sunt grav afectate, păsările migratoare rămân fără hrană, localnicii nu-și mai pot asigura traiul de zi cu zi, iar mare parte din Rezervația Biosfera Delta Dunării se află în pericol. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km pătrați, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României (3.510 km pătrați), reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a Braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina. August 2024 – Dunărea avea un debit de aproximativ 3.100 m³/s, dar anul acesta situația este mult mai gravă. La intrarea în țară, debitul a scăzut la 2.200 m³/s. Iunie 2025 – a fost înregistrat cel mai mic debit al Dunării din ultimii 20 de ani pentru această lună – 2.200 m³/s, mult sub media de 6.400 m³/s. Iulie 2025 – feribotul Bechet–Oreahovo a fost suspendat – între 3 și 15 iulie – din cauza nivelului scăzut al apei. August 2025 – Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Mediului, debitul Dunării – la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 25-26.08.2025 – a fost staționar, având valoarea de 2.150 m³/s, sub media multianuală a lunii august (4.300 metri m³/s). În aval de Porțile de Fier, debitele au fost în scădere. Seceta prelungită are un impact negativ sever asupra mediului și întreg ecosistemul este, practic, dezechilibrat. Nivelul lacului Razelm a scăzut atât de mult încât, în unele zone, nu se mai poate naviga, iar ghiolurile Ceamurlia, Baia și lacul Zmeica sunt secate într-o proporție îngrijorătoare, de până la 60%. Suntem doar la mila naturii? Ce n-au făcut și ce ar fi trebuit să facă autoritățile – respectiv Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)? Își mai aduce cineva aminte de scandalul „Bâstroe”? Gândul a solicitat conducerii ARBDD un punct de vedere referitor la această situație alarmantă din Delta Dunării și la măsurile care au fost luate pentru protejarea întregului ecosistem, însă – până la ora publicării acestui articol – nu a fost transmis un răspuns. Reminiscențele trecutului – Scandalul „Bâstroe” În exclusivitate pentru Gândul, Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 – spune că nu suntem doar la mila naturii, iar rădăcinile acestui dezastru ecologic care pândește ecosistemul sunt adânc înfipte în trecut. „În anul 2003 a fost minima istorică a debitului Dunării, la intrarea în țară era sub 2.000 m³/s. Eram guvernatorul rezervației Delta Dunării atunci, am fost extrem de aproape de o catastrofă ecologică. În anul 2004, când a început celebrul scandal Bâstroe, am fost foarte revoltat – și toată lumea a fost preocupată – din cauză că apa se va duce pe Brațul Chilia, dragând Chilia și Bâstroe, și vom rămâne în Deltă fără apă. Anul acesta este, din nou, o minimă istorică. La intrarea în țară, debitul Dunării este undeva la 2.100 metri cubi pe secundă, deci suntem foarte aproape de o situație similiară cu cea din anul 2003. Ce se întâmplă în astfel de condiții? Lacurile și canalele rămân fără apă. Cea mai preocupantă situație cred că ar trebui să fie cea a complexului lagunar Razelm – Sinoe, pentru că acolo este o situație cu totul și cu totul specială. Cu foarte mare greutate se poate merge cu barca. Lacul Razelm, care avea o adâncime de aproximativ 3 metri, iar acum s-a ajuns la doar câțiva centimetri. Lacurile sunt unul după altul, Razelm, Golovița, Sinoe și așa mai departe, până în sud. În celelalte lacuri, situația este și mai grea”, avertizează Virgil Munteanu. Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 Virgil Munteanu: „Singura soluție, reconstrucția ecologică a întregului sistem lagunar Razelm – Sinoe” Fostul guvernator al Deltei Dunării a reamintit și că, în anii `80, s-a luat decizia ca lacul Razelm să fie „izolat de Marea Neagră” pentru ca apa sărată să nu mai pătrundă în lac și să se constituie, astfel, „cel mai mare rezervor de apă dulce pentru agricultură”. Ținînd cont de condițiile alarmate de astăzi, singura soluție pentru salvarea sistemului lagunar Razelm – Sinoe ar fi reconstrucția ecologică, spune Virgil Munteanu. „La Razelm-Sinoe este o situație specială. În anii `80 s-a luat hotărârea ca lacul Razelm să fie izolat de Marea Neagră, era conectat la mare. Decizia a fost luată pentru a nu intra apă sărată și pentru a se constitui cel mai mare rezervor de apă dulce pentru agricultură, pentru irigații. Această situație a rămas, sunt deja zeci de ani de atunci. Dunărea, prin canalele sale principale – Dunavăț, Dranov – care se duc în Razelm, a adus sedimente de-a lungul timpului. În trecut, lacul Razelm avea fund de nisip, care era spălat în permanență pentru că era deschisă trecerea spre mare, iar acum, în lacul Razelm, există vreo 3 metri de nămol. Este o situație care nu se poate rezolva decât printr-un singur lucru, reconstrucția ecologică a întregului sistem lagunar Razelm – Sinoe, adică reconectarea acestui complex de lacuri cu Marea Neagră. E singura soluție”, conchide Virgil Munteanu. Impactul lucrărilor de pe Chilia și Bâstroe: „ABRDD ar fi trebuit să facă un studiu științific” Fostul guvernator al Deltei Dunării a îndreptat un deget acuzator către autorități, respectivă către Administrația Bioseferei Rezervația Delta Dunării (ARBDD). Înainte de toate, spune Virgil Munteanu, ARBDD ar fi trebuit să facă un studiu științific care să arate foarte clar ce impact au/au avut lucrările de dragare de pe Chilia și Bâstroe asupra deltei românești. „În ceea ce privește Delta Dunării, din cauza nivelului mic al Dunării, lucrările care
România este în plină secetă pedologică, adică în sol se găsește sub 50% din capacitatea de a înmagazina apă
România se află în plină secetă pedologică, ceea ce înseamnă că în sol se găsește sub 50% din capacitatea de a înmagazina apă. Singura excepție este în zona de nord-est, în județele Botoșani și Neamț. Fermierii spun că aceasta este a cincea vară secetoasă consecutivă. Cele mai afectate în acest moment sunt culturile de porumb și floarea soarelui, spun agrometeorologii, citați de TVR. Fermierii din Câmpia Râmnicului, județul Buzău, sunt disperați, pentru că au încă un an cu pierderi uriașe la culturile de toamnă și primăvară. Deficitul de apă din sol este atât de mare încât ar trebui să plouă peste 400 de litri pe metru pătrat. După ce au avut recoltă slabă din culturile de toamnă, grâu și rapiță, acum, la porumb, recolta a fost adunată doar pentru nutreț la animale. Fermierii spun că, din cauza uscăciunii solului, nu se poate nici măcar ara, iar de semănat nici nu poate fi vorba, pentru că semințele nu au apă ca să încolțească. Un fenomen care se regăsește pe suprafața întregii țări. „Singura excepție, unde nu se găsește acest deficit de apă în sol, este zona de nord-est, zona Botoșani, Darabani, Piatra Neamț. În rest, acest fenomen de secetă pedologică care semnifică apă insuficentă în sol, apă pentru culturile de porumb și floarea soarelui, se regăsește în acest moment în aproape toată țara. Există acest deficit încă din luna iunie a acestui an, ultima lună când a plouat cât de cât consistent a fost luna mai și începutul lunii iunie”, precizează Daniel Alexandru, șef Agrometeorologie, ANM. Singura salvare în acest moment ar fi fost irigarea, dar acesta e un capitol la care România stă foarte rău. Potrivit datelor oficiale, în prezent, în România, pot fi irigate 1,6 milioane de hectare. Din păcate, însă, această cifră reprezintă doar 20% din suprafața arabilă a țării. „Pentru cei care au asigurări și au au reușit să facă, pentru că știm că și astea sunt limitate la o anumită suprafață, există despăgubirile aferente conform planului agreat cu asiguratorul, pentru ceilalți există despăgubiri care sunt în mâinile bugetului de stat. La momentul actual nu cred că statul are resurse să asigure prin despăgubiri pierderile fermierilor”, afirmă Florian Ciolacu, preşedintele Clubului Fermierilor Români. FOTO – Captură video: TVR
Lovitură pentru agricultorii din Dolj. Culturile de floarea – soarelui și de porumb, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie”
Pericol pentru culturile de floarea – soarelui și porumb. Administrația Națională de Meteorologie avertizează că seceta pedologică (n.r – deficite de apă în sol) moderată și puternică s-a instalat în mai multe zone ale țării. Acest lucru afectează culturile agricole din numeroase regiuni ale țării, în special grâul de toamnă și porumbul. Specialiștii stațiunilor de cercetare spun că umiditatea din sol este scăzută, ceea ce face ca porumbul și floarea – soarelui sunt deja afectate. Sursele citate au concluzionat căm dacă nu va ploua în perioada următoare, culturile vor fi compromise. „În Dolj, nu a mai plouat din data de 8 iunie. Căldură excesivă și lipsa de precipitații au afectat deja culturile. Vorbim despre porumb și floarea -soarelui”, spune Claudia Dunăreanu- director stațiune de cercetare agricola Șimnic. Specialiștii în studii pedologice susțin că acum umiditatea este la o adâncime de 50 de centimetri în sol. Anul trecut, peste 80.000 de hectare de teren agricol cultivate cu cereale au fost calamitate din cauza secetei. Fiecare fermier a primit 200 de euro pentru un hectar calamitat. Culturile de floarea soarelui și de porumb, în pericol. Sursă foto: Gândul Tone de cartofi, abandonate pe câmp Probleme mari au fost și la culturile de cartofi. Din cauza vremii extreme, cartofii noi s-au făcut mai târziu anul acesta, ceea ce a făcut să nu mai poată fi dați la export. În concret, producătorii au rămas rămas cu tone de cartofi în câmp. Specialiștii spun că temperaturile scăzute au afectat cultura. Fermierii obțineau înainte 30 de tone de cartof la hectar, acum din cauza ploii și a frigului producția s-a diminuat la jumatate. În localitățile Dăbuleni și Călărași sunt cultivate 500 de hectare de cartofi extratimpurii. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Trufele au atins prețuri record din cauza secetei: „Braconierii păgubesc persoanele care sunt autorizate” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Tone de cartofi, abandonate pe câmp: „Am depășit perioada când veneau polonezii” Jurnalist de eveniment și investigatii, generatia presei anilor 2000. Licențiată în Comunicare Socială și Relații Publice la SNSPA, a devenit cunoscută în lumea media în presa locală din Bănie, … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Producția și profitul Hidroelectrica, afectate de secetă. Cel mai mare productor de energie din țară, profit net în scădere cu 56%
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară a înregistrat în primul trimestru un profit net în scădere cu 56%, de la 1,326 miliarde lei la 589 milioane lei. Producţia de energie electrică netă a fost de 2.654 GWh, în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani, arată raportul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Este important de precizat că, începând cu data de 12 iulie 2023, acţiunile emise de către societate se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Compania are o capitalizare de 52,62 miliarde lei. „Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare” Veniturile au scăzut în primele trei luni cu 26%, până la 1,868 miliarde lei – de la 2,536 miliarde lei în primele trei luni din 2024. ”În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani. Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s, în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024. Această influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare”, arată raportul companiei, citat de News.ro. În ceea ce privește numărul locurilor de consum din portofoliu, acesta era, la data de 31 martie 2025 de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 locuri de consum comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 locuri de consum. Specialiștii susțin că acest lucru este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic. ”Această dinamică susţine atât diversificarea veniturilor, cât şi reducerea expunerii la volatilitatea pieţei angro, aliniindu-se obiectivului strategic de echilibrare a portofloliului”, se menţionează în raport. În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasându-se pe pozitia a doua în rândul furnizorilor în regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024. Compania Hidroelectrica deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii de sistem din România, cu un rol esenţial în securitatea Sistemului Energetic Naţional (SEN). Societatea deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale – inclusiv cinci staţii de pompare – cu o capacitate totală instalată de producere a energiei hidroelectrice de aproximativ 6,3 GW si un parc eolian cu o putere instalată totală de 108 MW. În plus, potrivit sursei citate, societatea are 7 sucursale hidroelectrice şi o sucursală care administrează parcul eolian Crucea, Porţile de Fier şi Vâlcea fiind cele mai importante pentru grup din punct de vedere al capacităţii acestora de producere a energiei electrice şi al ponderii lor în producţia totală de energie a grupului. Sursa foto: Fondul Proprietatea CITIȚI ȘI: Încă trei centrale hidroelectrice vor intra în proces de modernizare. Valoarea contractelor atribuite de Hidroelectrica Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Lacul care se întindea pe o suprafață de 15 hectare a dispărut, aproape complet, din cauza secetei. Oamenii sunt disperați: „Au rămas craterele și nămolul”
Lacul de la Ipotești din Olt a dispărut aproape complet din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de precipitații, ceea ce a dus la uscarea pământului. Oamenii din zonă spun că, din locul în care, într-o perioadă, oamenii își duceau animalele să le adape, iar pescarii veneau și pescuiau, au rămas acum doar craterele și nămolul. Problemele au început să apară încă din iarnă, atunci când a nins foarte puțin, ținând cont de cum erau ienile de altădată. Nici în primăvară situația nu s-a ameliorat, deoarece precipitațiile au fost puține. Oamenii din zonă spun că situația este dramatică pentru crescătorii de animale, pentru că nu mai au unde să-și adape animalele. „Seacă mereu dacă nu plouă. Când ploua, când nu plouă… Nu avem decât să le dăm acasă apa”, povestește un localnic, resemnat de situația cu care se confruntă. Specialiștii spun că lipsa de precipitații și temperaturile ridicate au dus la această situație. Lacul se întindea cândva pe o suprafață de 15 hectare si s-a format în urmă cu mai bine 50 de ani. Localitatea Ipotești este chiar pe malul râului Olt. În comunism, aici exista o rețea de irigații care, dacă astăzi ar mai funcționa, i-ar salva pe fermierii care nu renunță la ideea de a investi în agricultură, în ciuda climei din ce în ce mai provocatoare și mai schimbătoare. Sursă video și foto Gândul CITIȚI ȘI: Efectele caniculei și lipsa de precipitații au secat un lac din Olt Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele