Succes în Ungaria: Centrala nucleară de la Paks a evitat oprirea completă. Când se preconizează că va funcționa din nou la capacitate maximă
Centrala nucleară Paks din Ungaria a evitat o oprire completă, întrucât se preconizează că nivelul apei din Dunăre, principala sa sursă de răcire, va rămâne suficient de ridicat în apropierea centralei, datorită lucrărilor de inginerie efectuate pe râu. Anunțul a fost făcut miercuri de premierul ungar Peter Magyar. El a afirmat că nu este necesară oprirea celor două turbine care funcționează în prezent, deoarece nivelul apei va rămâne peste nivelul prevăzut. În plus, datorită barjelor, nivelul apei a crescut cu 15 centimetri. „Putem afirma cu certitudine că nu va fi necesar să oprim niciuna dintre cele două turbine aflate în prezent în funcțiune, deoarece vom putea rămâne peste nivelul la care ar fi fost necesară oprirea lor”, a declarat prim-ministrul Peter Magyar într-un videoclip postat pe Facebook, potrivit Reuters. Începând de duminică, celelalte șase turbine ale centralei nucleare, adică cele trei unități oprite anterior, vor fi repuse în funcțiune conform programului, potrivit telex.hu. Peter Magyar a anunțat și când centrala de la Paks va funcționa, din nou, la capacitate maximă. „Am primit de la conducerea centralei planul de lucru, care nu este încă public și, evident, se mai poate modifica cu câteva ore în plus sau în minus. Dar planul este ca, joi sau vineri săptămâna viitoare, centrala nucleară de la Paks să funcționeze la capacitate maximă. Așadar, va produce din nou 2000 de megawați”, a spus premierul ungar. Ca soluție pe termen scurt, guvernul de la Budapesta a scufundat două barje în apropierea orașului Paks pentru a ridica nivelul apei suficient încât cele două turbine ale centralei să poată continua să funcționeze. România a oprit cele două reactoare de la Cernavodă În data de 13 august, producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță. Decizia de oprire a fost luată după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor. Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării
Barjele din Dunăre au fost scufundate. Când apar efectele
Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre a fost finalizată după 7 ore. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a declarat la rândul său că operațiunea s-a desfășurat în condiții de siguranță. Barjele au fost scufundate în amplasamentul stabilit de Apele Române. Apele Române anunță că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje în zona Cernavodă s-a încheiat cu succes, după 7 ore. Astfel, toate cele 4 barje au fost scufundate pentru a limita scăderea nivelului Dunării. Autoritățile estimează că efectele vor fi resimțite cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni (9 și 10 august). Loading … ”Operațiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operațiunii se vor resimți cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a anunțat, sâmbătă seară, 8 august, Apele Române. Barjele au fost scufundate în Dunăre. Sursă foto: Captură video Facebook Două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar alte două în amonte. Acestea formează două praguri artificiale. Măsura urmărește redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei la Cernavodă. „Gata! Astăzi am finalizat mult mai repede procedura de scufundare a celor două barje. Procedura s-a desfășurat în cele mai bune condiții de siguranță și a fost respectat cu strictețe amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru această operațiune, au fost folosite 4 împingătoare de mare putere, care au fost ajutate de ambarcațiunile AFDJ. Mulțumesc tuturor celor implicați, mai ales căpitanilor împingătoarelor pentru bună coordonare!”, a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu pe Facebook. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Operațiunea vine după ce stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată controlat pentru a crește debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice, potrivit MApN. Sursă video: Facebook – Irinel Ionel Scrioșteanu
Lacul cu nămol vindecător din Dolj a secat
Seceta face ravagii în sectorul hidrologic și continuă să se accentueze. Nu doar Dunărea a secat dramatic. Sunt afectate și multe râuri și lacuri din țară. În Dolj, în comuna Urzicuța, efectele sunt devastatoare. Loading … Lacul Ionele, un lac cunoscut pentru apa și nămolul cu proprietăți terapeutice, a secat complet. Lacul se întinde pe o suprafață de 3 hectare și a rămas fără strop de apă. Albia lacului este complet uscată, iar din cauza temperaturilor caniculare și în lipsa ploilor pământul a crăpat. Situația este dezastruoasă, iar peisajul dezolant. Zona este pustie. Acum zeci de ani, lacul Ionele atrăgea turiști din toate colțurile țării. Și crescătorii de animale se plâng de ravagiile făcute de secetă. Aceștia spun că se descurcă greu deoarece sursele de apă au început să sece și iarba pe câmp s-a uscat. Oamenii sunt avertizați să folosească apa cu responsabilitate în această perioadă deoarece sunt sate care au rămas fără apă și zone unde au fost impuse restricții. Totodată, Dunărea a atins un nou minim istoric și înregistrează un debit extrem de scăzut la intrarea în țară de doar 1400 mc/ secundă.
Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă
Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro. Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.
GALERIE FOTO: The Guardian, articol amplu despre seceta devastatoare din Europa | Pescar din Bulgaria: Putem să mergem pe jos până în România
Canicula care a afectat Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni a provocat scăderi severe ale nivelului Dunării și Rinului, care au atins minime istorice în anumite regiuni. Situația a avut consecințe importante asupra transportului fluvial și a producției de energie, iar autoritățile din Ungaria și România au fost nevoite să ia măsuri fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, care au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au afectat și principalele cursuri de apă din regiune. Nivelul Dunării și al Rinului a scăzut dramatic, ajungând la valori istorice în unele zone. Loading … Transportul pe fluviu a fost grav perturbat, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat, la rândul său, o scădere. Într-un amplu articol, publicația The Guardian arată că, pentru prima dată în istorie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoare nucleare care sunt răcite, în mod normal, cu ajutorul apei Dunării, pe fondul producției reduse de energie și al nivelului extrem de scăzut al fluviului. Situația din Ungaria Cea mai importantă centrală nucleară din Ungaria, Paks, veche de 44 de ani și responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, și-a redus în ultimele zile capacitatea de producție. Premierul ungar Péter Magyar a avertizat că situația centralei de la Paks este dificilă. Unitatea funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, iar autoritățile estimează că aceasta ar putea fi oprită complet săptămâna viitoare. O eventuală oprire ar putea dura câteva săptămâni, deoarece prognozele indică faptul că nivelul Dunării va rămâne prea scăzut pentru ca centrala să poată fi repornită în condiții normale. Potrivit The Guardian, autoritățile maghiare au făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în intervalele de vârf. În același timp, producătorilor din industria auto și din sectorul bateriilor li s-a solicitat să reducă atât consumul de electricitate, cât și pe cel de apă. Situația din România Nici în România situația nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că și cel de-al doilea reactor urma să fie oprit. Decizia a fost însă reconsiderată după efectuarea unor analize mai detaliate. Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în orele de vârf. Nivelul scăzut al Dunării scoate la suprafață epave, dar și o bombă din Al Doilea Război Mondial Dunărea traversează zece țări, iar în această vară nivelul fluviului a coborât până la valori minime istorice. Retragerea apelor a scos la iveală stânci, epave vechi, o bombă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos. Un locuitor din satul Ryahovo, situat în nordul Bulgariei, a descoperit pe albia fluviului rămășițele unei creaturi gigantice care ar fi trăit în perioada erei glaciare. În același timp, în urmă cu câteva zile, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce, ca urmare a scăderii nivelului Dunării, a fost descoperită o bombă datând din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut al apei a afectat și navigația. Navele care circulă pe Dunăre nu au mai putut transporta încărcătura maximă, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare și la perturbarea transportului fluvial. La podul Vidin-Călărași, care face legătura între Bulgaria și România, pescarii bulgari au declarat că au rămas fără activitate, după ce nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile la mal. „Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, citat de The Guardian.
Dunărea a scăzut la cote alarmante. De ce nu activează România mecanismele europene de cooperare?
Apele Române avertizează că debitul Dunării continuă să scadă. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 4 august. Astfel de valori înregistrate sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, atunci când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s. Loading … Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național marți dimineața, la ora 11:00, a anunțat luni seara Nuclearelectrica. Ulterior, s-a anunțat că și reactorul 2 al Centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprit, însă s-a revenit asupra deciziei. Unitatea 2 a CNE Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, a anunțat Nuclearelectrica. În acest context îngrijorător, se pune întrebarea dacă România poate face sau nu ceva pentru a gestiona cât mai bine această situație. Debitul Dunării a scăzut la un nivel alarmant / Foto – Mediafax „Populația va suporta costurile” Prof. univ. dr. Cristian Jura – fost secretar de stat, fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt pârghiile pe care România ar trebui să le folosescă. „Din păcate, criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României. Deocamdată au apărut îndemnuri la a economisi energia electrică și restricții la folosirea apei pentru irigații. Asta poate afecta producția. Circulația pe fluviu este extrem de redusă din cauza debitului scăzut. Se opresc reactoarele de la Cernavodă pentru că nu pot fi răcite. Toate acestea se răsfrâng în mod direct asupra populației, care va suporta costurile acestei situații deosebit de dificile. Ceea ce nu înțeleg, este de ce nu sunt activate mecanismele europene de cooperare la Dunăre. România face parte din câteva organizații europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea”, a declarat Cristian Jura. Criza apei pe Dunăre afectează securitatea socială, alimentară, energetică, de transport a României / Foto – Mediafax România, membră a organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea Cristian Jura a mai prezentat și lista organizațiilor europene de cooperare și de dezvoltare durabilă a fluviului Dunărea, din care România face parte. Comisia Dunării – cu sediul la Budapesta. Din această comisie fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Comisia Dunării gestionează transportul și cooperarea la Dunăre, exact temele de cel mai mare interes pentru România în acest moment. Procesul de Cooperare Dunăreană. „A fost lansat oficial la Viena, la 27 mai 2002, pe baza unei inițiative comune a Guvernelor României şi Austriei, a Comisiei Europene şi a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Obiectivul său fundamental îl constituie armonizarea şi valorizarea eficientă a diverselor iniţiative de cooperare în regiunea dunăreană, în lumina valorilor şi standardelor europene. În contextul extinderii UE, Dunărea a devenit, practic, un fluviu interior al Uniunii”, a precizat Cristian Jura. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea. Este un organism transnațional înființat în 1998 pentru a aplica Convenția privind Protecția Fluviului Dunărea. Aceasta coordonează gestionarea durabilă a apei, reducerea poluării și controlul inundațiilor în bazinul Dunării. „Nu în ultimul rând, aș aminti Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. A fost promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) și adresată președintelui Comisiei Europene. Cei patru piloni principali ai SUERD sunt conectarea regiunii, protejarea mediului, construirea prosperității și consolidarea regiunii”, a explicat Cristian Jura. Debitul Dunării continuă să scadă / Foto – Mediafax „România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative” Potrivit lui Cristian Jura, România are pârghii pentru a încerca să rezolve această situație, numai că există o tergiversare îngrijorătoare la nivel instituțional. „În concluzie, România ar putea să se folosească de oricare dintre aceste inițiative. Ar putea să convoace reuniuni extraordinare referitoare la criza apei pe Dunăre. Ar putea să inițieze un dialog aplicat cu Uniunea Europeană pe această temă, să analizăm ce se întâmplă în amonte, dacă sunt captări industriale masive care trebuie verificate, sunt mari consumatori industriali, poate se fac irigații masive. Toate aceste lucruri ar putea fi verificate cu mare ușurință, iar statele riverane ar trebui să dea dovadă de solidaritate, pentru că prietenul la nevoie se cunoaște, nu-i așa? Nu cred că a sta și a aștepta ploaia reprezintă o strategie viabilă pentru România”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.
Diana Buzoianu, despre închiderea reactoarelor de la Cernavodă: Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri, la B1 TV, că scăderea masivă a debitului Dunării era anticipată de mai multe săptămâni și că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimele decenii. Declarațiile vin după ce Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit și el miercuri, din cauza nivelului scăzut al apei, după ce și Reactorul 1 a fost închis anterior. Întrebată dacă autoritățile știau că seceta ar putea duce la oprirea ambelor reactoare, Diana Buzoianu a spus că avertismentele au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. „INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a declarat ministra Mediului. Potrivit acesteia, într-o astfel de situație autoritățile nu pot face altceva decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei, inclusiv în sectorul energetic. „Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol, înregistrate pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică. Din păcate, așa arată schimbările climatice. Și așa arată, de fapt, o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile, pentru că vedem că zilele acestea mișcarea extremistă sau campaniile de fake news vin și spun că avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apa”, a afirmat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu a mai declarat că efectele schimbărilor climatice afectează tot mai multe comunități din România, „care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă”. „Schimbările climatice ne arată în fiecare an, din ce în ce mai drastic, că avem din ce în ce mai multe comunități care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă, nivelul de apă care este necesar în comunitățile respective. Iar asta pentru noi înseamnă că atunci când vorbim despre schimbări climatice trebuie să facem din asta o prioritate. Mai ales adaptările la schimbările climatice, măsurile de adaptare la schimbări climatice trebuie să devină o prioritate”, a spus aceasta. Întrebată dacă există lucrări care ar putea reduce efectele secetei, precum dragarea Dunării, Diana Buzoianu a spus că fenomenul actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții. „La o secetă de un asemenea nivel, este unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă, în contextul în care cel mai mic prag din istorie a fost la 1.400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade și nu ține doar de România. Nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că în România a plouat. Am auzit și această întrebare: «Dar în România a plouat. De ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?» Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu. Și, în al doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”, a explicat ministra.
Agricultura românească este sub semnul secetei. Zonele în care arșița ajunge să afecteze culturi întregi
Agricultura românească este sub semnul secetei. ANM anunță condiții, în general, favorabile pentru dezvoltarea culturilor în următoarele zile. Totuși, seceta pedologică persistă în vestul și nord-vestul țării, iar porumbul este afectat de arșiță. Meteorologii estimează temperaturi ridicate, dar și episoade de ploi și instabilitate atmosferică în intervalul 15-21 iulie 2026. ANM a emis prognoza atrometeorologică pentru următoarele 7 zile. Administrația Națională de Meteorologie estimează că perioada 15-21 iulie 2026 va aduce temperaturi peste valorile normale, cu maxime de până la 36 de grade. Sunt așteptate și episoade de instabilitate atmosferică, cu ploi, vijelii, descărcări electrice și grindină. În unele zone, precipitațiile ar putea reface rezervele de apă din sol. Acesta este unul dintre aspectele favorabile pentru agricultura românească. Loading … Agricultura românească este sub semnul secetei. Sursă foto: Shutterstock Cum poate să afecteze arșița culturile de porumb Rezervele de apă din sol sunt, în general, satisfăcătoare pentru culturile de porumb neirigat. Cele mai afectate zone de seceta pedologică rămân Maramureșul și Crișana. Deficite de umiditate se înregistrează și în alte regiuni din vest, centru și sud-est (nordul Banatului, sudul Olteniei, nord-estul Munteniei, nord-vestul și centrul Transilvaniei, nordul Dobrogei). În aceste zone, culturile depind de ploi sau de irigații. ANM avertizează că arșița continuă să afecteze culturile de porumb din mai multe zone din România. Temperaturile de peste 32 de grade se mențin în mai multe regiuni agricole. În fazele de înflorire și mătăsire, căldura excesivă poate reduce polenizarea și afecta producția, mai ales pe terenurile neirigate, arată Agrointel.ro. A fost publicată și o analiză privind consumul de apă al culturilor de porumb neirigat. Valorile cele mai ridicate au fost înregistrate în vest și sud-vest, unde necesarul de apă este mai mare. În nord și nord-est, consumul a fost mai redus. Indicatorul îi ajută pe fermieri să stabilească momentul optim pentru irigații și să evalueze stresul hidric al culturilor. Specialiștii recomandă continuarea irigațiilor în zonele afectate de secetă. Fermierii sunt sfătuiți să efectueze tratamente fitosanitare și lucrări de întreținere. Totodată, trebuie continuată recoltarea cerealelor și a fructelor de sezon, precum și pregătirea terenurilor pentru următoarele culturi. Cod galben de averse și caniculă La momentul actual, ANM a emis un cod galben de averse însemnate cantitativ pentru ziua de 16 iulie 2026, între orele 12:00 – 22:00. „Joi (16 iulie), în cea mai mare parte a zonei montane, în Maramureș, estul și sud-estul Transilvaniei, nordul și estul Olteniei, precum și în vestul și nordul Munteniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze la rafală de 50…70 km/h) și izolat vijelii și grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1…3 cm). În intervale scurte de timp (1…3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 15…25 l/mp și izolat de peste 30…40 l/mp”, transmite ANM. Cod galben de averse De asemenea, a fost emis un cod galben de caniculă, disconfort termic ridicat și noapte tropicală pentru 4 județe: Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare. Codul galben este valabil pentru intervalul 16 iulie, ora 12:00 – 17 iulie, ora 10:00. „Joi (16 iulie), în județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare, va fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi de 34…36 de grade, iar cele minime, în general, de 20…22 de grade, caracterizând o noapte tropicală”, transmite ANM. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Alarmă climatică în Ungaria: țara se încălzește mai repede decât aproape întreaga Europă
Ritmul de încălzire din centrul Ungariei îl depășește semnificativ atât pe cel mondial, cât și pe cel european a explicat climatologul Diána Ürge-Vorsatz, profesoară la Universitatea Central-Europeană (CEU) și membră a Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU. Potrivit cercetătoarei, citate de Daily News Hungary, Europa se încălzește deja de aproximativ două ori mai rapid decât media globală. În anumite regiuni din Ungaria, însă, ritmul de creștere a temperaturilor este și mai accentuat. Comparativ cu Irlanda sau nordul Angliei, temperaturile din Ungaria cresc de cinci până la șapte ori mai repede, echivalentul unei creșteri de aproximativ 0,75-1 grad Celsius pe deceniu. „Este o cursă nebună spre dezastru”, spun climatologii, subliniind că efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente. Agricultura și resursele de apă, tot mai afectate Specialiștii avertizează că încălzirea accelerată va pune o presiune uriașă asupra agriculturii, resurselor de apă și economiei Ungariei. Rezervele de apă, deja vulnerabile, riscă să fie afectate și mai grav din cauza secetelor prelungite și a valurilor de căldură tot mai frecvente. „Trebuie să înțelegem urgent că aceasta este o problemă care ne afectează profund corpul, portofelul și sănătatea”, a declarat cercetătoarea, care consideră combaterea schimbărilor climatice una dintre cele mai importante priorități ale Ungariei. Ea a menționat că măsurile adoptate la timp pot aduce beneficii economice și sociale mai mari decât costurile pe care le presupun. Temperaturi de aproape 40 de grade Ungaria se pregătește pentru un nou episod de caniculă extremă. Un puternic „dom de căldură”, format deasupra Europei de Vest, se deplasează spre est și aduce temperaturi foarte ridicate în mare parte a continentului. Meteorologii estimează că temperaturile ar putea ajunge în următoarele zile la aproape 40 de grade Celsius. Din acest motiv, autoritățile sanitare au emis o alertă de caniculă de gradul trei, echivalentă celui mai ridicat nivel de avertizare, valabilă pentru întreg teritoriul Ungariei. Apa, distribuită gratuit în gări Valul de căldură afectează deja activitatea de zi cu zi. Operatorul feroviar de stat MÁV a anunțat că va distribui gratuit apă potabilă în principalele gări în orele cele mai călduroase și le recomandă călătorilor să își planifice deplasările cu atenție, să evite expunerea prelungită la soare și să aibă suficiente lichide la ei. Potrivit cercetătorilor, noul episod de caniculă confirmă că schimbările climatice nu mai reprezintă un risc pentru viitor, ci modelează deja prezentul, influențând direct sănătatea populației, nivelul de trai și situația financiară a oamenilor.
Coreea de Nord se confruntă cu o secetă neobișnuită și severă
Dezastrele naturale au de obicei un impact mai mare asupra țării izolate diplomatic, având în vedere infrastructura și economia sa fragile. „O secetă neobișnuită a persistat recent într-o mare parte a țării, un fenomen rar întâlnit în anii precedenți”, a declarat KCNA, potrivit Le Figaro. „Lucrătorii din diferite regiuni își concentrează eforturile pe protejarea culturilor de la începutul sezonului de secetă”, a adăugat agenția. Într-un raport separat, KCNA a indicat că prim-ministrul Pak Thae Song a efectuat inspecții pe teren la fermele din provinciile Pyongan de Sud (centrul-vest) și Hwanghae de Nord (centrul-sud) pentru a discuta „contramăsuri pentru a minimiza pagubele provocate de secetă”. El a cerut un inventar complet și o utilizare eficientă a tuturor resurselor de apă disponibile, adăugând că o recoltă reușită depinde de depășirea „secetei severe” din acest an. Raportorul special al ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, Elizabeth Salmon, a declarat în februarie că penuria de alimente era deja o preocupare majoră în țară. Coreea de Sud a înregistrat cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în 2025. Atât Coreea de Nord, cât și Coreea de Sud au avut, de asemenea, cele mai fierbinți luni iunie din istorie. În ceea ce privește Coreea de Nord, „orașele și regiunile repară în mod responsabil rezervoarele și vanele râurilor, având în vedere reducerea aprovizionării cu apă cauzată de seceta severă ”, a relatat KCNA. Coreea de Nord caută soluții tehnice De asemenea, sunt implementate măsuri tehnice menite să minimizeze pagubele provocate de secetă, inclusiv consolidarea rezistenței la secetă a grâului și orzului și asigurarea unei creșteri stabile a culturilor de sezon timpuriu, se adaugă în comunicat. Coreea de Sud a cunoscut o secetă prelungită anul trecut, care a afectat în special orașul de coastă Gangneung (est). În această perioadă, autoritățile au impus restricții privind apa, inclusiv închiderea a 75% din contoarele de apă din gospodăriile orașului. Schimbările climatice fac ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense, iar experții prevăd revenirea fenomenului climatic El Niño în acest an. Acest fenomen poate duce la temperaturi mai ridicate la suprafață și la secete, în special în centrul și estul Pacificului ecuatorial. Coreea de Nord suferă mult timp de penurie de energie electrică, iar experții spun că majoritatea locuitorilor nu au aer condiționat.