Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus
Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste
De la cabinetul lui Fritz la masa lui Bolojan! Președintele USR și-a adus omul de încredere la Guvern!
Dan Reşitnec a fost numit, vineri, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, din partea USR. Până acum, el era şeful de cabinet al primarului Timişorei, Dominic Fritz, preşedintele USR. De asemenea, Adrian Țuțuianu (PSD), fost secretar general adjunct al Guvernului, a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, potrivit unor decizii publicate în Monitorul Oficial. Deși se cer tăieri de posturi în sectorul public, Executivul condus de Ilie Bolojan a înființat un al treilea post de secretar general adjunct al Guvernului, ca să facă loc și unui om din USR. Iar președintele USR, Dominic Fritz, nu a pierdut ocazia de a-și aduce la Guvern omul de încredere. Născut în Timişoara, Dan Reşitnec este vechi membru USR, ocupând funcţia de preşedinte al USR Timişoara şi de vicepreşedinte al USR Timiş. În 2020, a fost ales consilier local din partea USR, iar în 2021 a câştigat concursul pentru funcția de şef de cabinet al primarului Dominic Fritz. Dan Reșitnec s-a făcut remarcat prin coordonarea campaniei „Fără Penali în Funcții Publice”. Noul secretar general adjunct al Guvernului este absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica Timișoara, cu master în Software Engineering. Tot vineri, premierul Ilie Bolojan a semnat decizia de eliberare din funcția de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului a lui Alexandru-Cristian Vasilescu. În locul lui a fost numit Adrian Țuțuianu (PSD), care anterior a fost secretar general adjunct al Guvernului, potrivit deciziilor publicate vineri în Monitorul Oficial. Anterior, premierul l-a numit și pe Petru Farago (UDMR) în funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat. El a candidat în 2024 pentru un nou mandat de deputat la Arad, însă nu a mai obţinut funcţia. Cristina Trăilă (PNL) a rămas în funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Totodată, premierul a semnat vineri decizia de numire a Cristinei Mone – consilier, clasa I, grad profesional superior în cadrul Direcţiei protocol şi relaţii internaţionale – în funcţia de secretar general al Cancelariei Prim-ministrului pentru o perioadă de 6 luni. Gândul a scris de joi că la Guvern se înființează un al treilea post de secretar general adjunct al Guvernului, pentru a putea ca fiecare partid din coaliția de guvernare să aibă câte un reprezentant. Așa s-a ajuns la numirea lui Dan Rișitnec, de la USR, și la schimbarea lui Adrian Țuțuianu cu Petru Farago (USR). RECOMANDĂRILE AUTORULUI: După dezvăluirile Gândul, Radu Miruță recidivează! Și-a numit alți colegi din USR și trei funcționari din minister în CA-ul unei companii strategice! USR condamnă SINECURILE, dar se înghesuie la sinecuri! Numiri de USR-iști pe bandă în CA-uri! Ședință USR de taină pe malul apei/ Bătaie pe funcții și influență/ Mesaj intern intrat în posesia GÂNDUL:“Știu că toată lumea se întreabă de posturi”