Apple anunță progrese majore în combaterea fraudei digitale, protejând dezvoltatorii și utilizatorii
Apple demonstrează o implicare tot mai mare în securizarea ecosistemului său digital, iar rezultatele recente sunt impresionante: gigantul tehnologic raportează că a prevenit tranzacții frauduloase în valoare de peste 2 miliarde de dolari doar în anul 2024. Această performanță subliniază angajamentul Apple de a proteja atât utilizatorii, cât și dezvoltatorii care își desfășoară activitatea prin App Store. Un angajament solid față de securitate Platforma Apple este recunoscută pentru standardele sale ridicate de siguranță, însă 2024 marchează un progres extraordinar în această direcție. Prevenirea a peste 2 miliarde de dolari în tranzacții frauduloase indică un efort concertat de a înlătura riscurile asociate cu plățile electronice și metodele tot mai sofisticate ale fraudatorilor din mediul digital. Aceste măsuri de securizare includ tehnologii avansate de detectare a activităților frauduloase, precum algoritmi de inteligență artificială care pot monitoriza și analiza rapid comportamentele suspecte. Apple și-a intensificat colaborarea cu dezvoltatorii pentru a stabili un cadru solid de protecție atât pentru aceștia, cât și pentru utilizatori, crescând astfel încrederea în ecosistemul său digital. Combinația dintre inovare tehnologică, analize complexe ale datelor și respectarea unei politici stricte de transparență a făcut posibilă obținerea acestor rezultate fără precedent. Impactul asupra dezvoltatorilor și utilizatorilor Pentru dezvoltatori, aceste progrese aduc mai multă siguranță în desfășurarea activităților economice pe App Store. Frauda digitală continuă să fie o problemă globală, afectând încrederea în tranzacțiile online, însă Apple contribuie semnificativ la reducerea riscurilor. Reducerea numărului de tranzacții frauduloase protejează veniturile dezvoltatorilor, oferindu-le un mediu mai sigur pentru a-și distribui aplicațiile. De asemenea, utilizatorii finali beneficiază direct de aceste inițiative. Securitatea financiară, protecția datelor personale și prevenirea fraudelor sunt priorități esențiale pentru Apple. Prin tehnologiile inovatoare integrate în mecanismele de plată și prin instruirea utilizatorilor cu privire la utilizarea responsabilă a platformei, Apple contribuie la reducerea semnificativă a riscurilor în mediul online. Aceste rezultate poziționează compania drept un lider incontestabil în domeniul securității digitale, consolidând încrederea clienților și partenerilor săi. Strategii suplimentare pentru viitor Apple nu se oprește aici. Compania a anunțat că și-a propus să dezvolte și mai mult infrastructura securității cibernetice, investind în noi tehnologii de protecție și colaborând la nivel global cu experți în domeniu. Scopul final este ca ecosistemul său să devină cel mai sigur mediu digital pentru consumatori și dezvoltatori. În plus, Apple se concentrează pe prevenirea activă a fraudelor în fazele inițiale ale tranzacțiilor, educând utilizatorii asupra riscurilor prin campanii de informare. Blocarea proactivă a aplicațiilor și conturilor suspecte, monitorizarea constantă a rețelelor și impunerea unor standarde stricte de conformitate sunt alte elemente esențiale care vor contribui la succesul continuu al acestor inițiative. Compania demonstrează că tehnologia nu doar că poate rezolva probleme complexe, dar poate oferi și o cale mai sigură către industrie pentru milioane de utilizatori și dezvoltatori din întreaga lume.
Ofensivă digitală sub steag rusesc: rețeaua secretă de spionaj Fancy Bear, expusă de Occident
Un nou front al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei a fost expus miercuri de un grup de 11 state occidentale, care au acuzat oficial o unitate specială a serviciilor secrete militare ruse de orchestrarea unei ample campanii de spionaj cibernetic. Conform declarației comune, atacurile orchestrate de Unitatea 26165 a GRU – cunoscută în lumea securității cibernetice drept „Fancy Bear” – au vizat, timp de peste doi ani, companii și instituții-cheie implicate în sprijinul logistic și tehnologic pentru Ucraina. Aceste acțiuni s-au intensificat în mod clar după invazia rusă din februarie 2022, subliniind legătura directă dintre ofensiva militară a Kremlinului și agresiunile din spațiul digital, scrie Politico. Ținte strategice în Europa și America Țările semnatare ale comunicatului – Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Cehia, Polonia, Australia, Canada, Danemarca, Estonia, Franța și Țările de Jos – au acuzat Rusia că, prin intermediul acestei unități, a atacat „organizații implicate în coordonarea, transportul și livrarea ajutorului străin pentru Ucraina”. Printre țintele vizate de Fancy Bear s-au aflat atât instituții guvernamentale, cât și companii private din sectoarele apărării, transportului maritim, gestionării traficului aerian și tehnologiei informației, situate în țări precum România, Franța, Germania, Italia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Slovacia, Cehia, Polonia, Ucraina și SUA. Metodele folosite de hackeri includ emailuri capcană (phishing), furt de parole și infiltrări în sisteme industriale critice, cum ar fi rețelele de control feroviar sau camerele de supraveghere conectate la internet de la granițele Ucrainei. Un actor cibernetic recidivist Unitatea 26165 nu este o necunoscută pentru comunitatea de informații occidentale. Ea a fost deja sancționată de Uniunea Europeană pentru atacul cibernetic asupra Bundestagului german în 2015. Tot ea a fost implicată în spargerea serverelor Partidului Democrat din SUA în 2016, dar și în accesarea ilegală a emailurilor partidului cancelarului Olaf Scholz în 2022 și 2023. Mai recent, autoritățile franceze au identificat implicarea grupului în atacuri informatice care au vizat campania prezidențială a lui Emmanuel Macron din 2017. Fiecare dintre aceste episoade a ilustrat modelul clasic de operațiuni al Fancy Bear: atacuri precise, cu motivație strategică, menite să influențeze sau să submineze stabilitatea statelor occidentale. Războiul hibrid se mută în rețea Declarația comună a celor 11 țări vine într-un context tensionat, în care războiul convențional dus de Rusia în Ucraina este dublat de un război hibrid care se manifestă tot mai agresiv în spațiul digital. „Pe măsură ce forțele ruse nu au reușit să-și atingă obiectivele militare, iar Occidentul a crescut sprijinul pentru apărarea teritorială a Ucrainei, Unitatea 26165 și-a extins atacurile asupra entităților logistice și companiilor de tehnologie implicate în livrarea ajutoarelor”, se arată în comunicat. În spatele tastaturii, această ofensivă are scopuri clare: recunoaștere, sabotaj, perturbare. Spionajul cibernetic al Moscovei nu doar colectează informații – ci sabotează, influențează decizii și testează capacitățile de reacție ale statelor atacate. Reacții internaționale și măsuri în așteptare Chiar dacă nu a fost anunțat un pachet coordonat de sancțiuni în urma acestor dezvăluiri, semnalul trimis de cele 11 țări este clar: Occidentul nu mai tolerează războiul invizibil dus de Moscova în rețelele informatice ale aliaților. Experți în securitate cibernetică avertizează însă că Fancy Bear este doar una dintre numeroasele unități rusești care acționează concertat. Activitatea acestor grupări s-a intensificat începând cu anul 2022, într-un efort continuu de a slăbi rezistența infrastructurii de sprijin pentru Ucraina. „Este un joc pe termen lung, în care miza este nu doar Ucraina, ci echilibrul geopolitic al Europei”, a declarat un analist de securitate citat de presa germană. În așteptarea unui răspuns mai ferm din partea NATO și UE, aceste dezvăluiri consolidează convingerea că războaiele viitorului nu vor mai începe cu tancuri, ci cu taste și coduri informatice.
Facebook și Instagram susțin economia fraudelor online: 70% dintre noii clienți ar fi șarlatani. Un rai al escrocheriilor de pe internet
O investigație de amploare realizată de Wall Street Journal scoate la iveală acuzații grave la adresa gigantului Meta, compania care deține Facebook și Instagram. Potrivit unui document intern al companiei, consultat de jurnaliștii americani, în anul 2022, 70% dintre noii clienți care au cumpărat spațiu publicitar pe platforme promovau înșelătorii, produse ilegale sau de calitate îndoielnică. Termenii folosiți în raport sunt cât se poate de direcți: Meta este descrisă drept „un pilon al economiei globale a fraudelor pe internet”, o acuzație care pune sub semnul întrebării capacitatea și voința companiei de a-și controla ecosistemul publicitar. În replică, Meta susține că datele sunt „învechite” și că, între timp, compania ar fi crescut semnificativ investițiile în combaterea fenomenului. Publicitate care hrănește rețelele de escroci Fraudele de pe Facebook și Instagram nu sunt o noutate, dar amploarea lor este acum mai clară. Escrocheriile merg de la comentarii automate la postări sponsorizate înșelătoare, care promovează produse false, campanii caritabile inexistente sau reduceri fictive. Unele folosesc fără permisiune imaginea unor celebrități — cum a fost cazul actorilor Jamie Lee Curtis sau Brad Pitt — pentru a părea credibile. Un exemplu concret din ancheta Wall Street Journal este cel al unei mici afaceri de bricolaj din SUA, Half-Off Wholesale, al cărei logo și produse au fost folosite fraudulos în peste 4.400 de reclame false. Între timp, compania reală postase doar 15 reclame autentice. Recenziile negative primite de la victimele înșelătoriilor au fost lăsate, în mod ironic, pe pagina oficială, afectând reputația firmei reale. „Scamdemia” globală și rețelele de exploatare Potrivit anchetei, o mare parte din aceste înșelătorii își au originea în Asia de Sud-Est, regiune descrisă drept un adevărat „laborator global al escrocheriilor online”. Aici, mii de persoane sunt recrutate — uneori sub amenințarea violenței — pentru a lucra în call center-uri sau ferme digitale, unde sunt forțați să administreze conturi false, reclame frauduloase și pagini de phishing. Procurorul Erin West, din comitatul Santa Clara (California), afirmă că Meta are capacitatea de a combate eficient aceste rețele, dar „este reticentă în a impune reguli mai stricte, de teamă că va pierde venituri din publicitate”. Un raport al US Institute for Peace, la care a contribuit și Erin West, descrie fenomenul drept o amenințare transnațională cu implicații în traficul de persoane și sclavie modernă. Meta se apără: „Am investit în combaterea fraudelor” Într-un răspuns trimis publicației americane, un purtător de cuvânt al Meta a afirmat că firma a intensificat lupta împotriva conținutului fraudulos, inclusiv prin implementarea unor sisteme de recunoaștere facială, alerte pentru utilizatori, colaborări cu bănci și firme private pentru depistarea schemelor înșelătoare. Totuși, potrivit documentelor analizate de WSJ, Meta aplică sancțiuni publicitarilor în mod lent și permisiv: până la 32 de avertismente pot fi emise înainte ca un cont să fie blocat definitiv, iar în unele cazuri, doar după ce angajați ai Meta semnalează nereguli în mod direct. Motivul? Peste 160 de miliarde de dolari au fost încasați de Meta doar anul trecut din publicitate — un motiv suficient, spun criticii, pentru ca platforma să evite reguli stricte care ar descuraja cumpărătorii de reclame. Un model economic bazat pe înșelătorii? Meta se apără și susține că documentul pe care se bazează acuzațiile este vechi, iar între timp compania ar fi făcut progrese. Într-un comunicat din 2024, Meta a anunțat că a închis peste 2 milioane de conturi legate de fraude organizate, iar aproape 70% dintre acestea au fost detectate în mai puțin de o săptămână de la creare. Totuși, criticii subliniază că Meta continuă să nu-și asume responsabilitatea legală pentru conținutul promovat de utilizatori, invocând protecția oferită de Sețiunea 230 a legislației americane privind comunicațiile, care exonerează platformele de responsabilitate pentru conținutul publicat de terți. Cu toate acestea, tonul din ce în ce mai vehement al anchetelor și rapoartelor independente sugerează că presiunea asupra Meta ar putea crește, inclusiv la nivel legislativ. Pentru moment însă, realitatea este una incomodă: fraudele digitale nu doar că prosperă pe platformele Meta, dar par a fi, cel puțin parțial, tolerate.
Apelurile telefonice mute: ce sunt, cine le trimite și de ce ne creează anxietate
În fiecare zi, milioane de telefoane sună fără ca cineva să spună un cuvânt. Este vorba despre telefonatele mute, un fenomen din ce în ce mai frecvent, care nu doar irită, ci poate provoca și anxietate reală. De ce le primim? Cine este în spatele acestor apeluri și ce se poate face? Garantele pentru confidențialitate din Italia a explicat cum funcționează mecanismul și ce drepturi avem. De unde vin telefonatele mute și care e scopul lor Majoritatea apelurilor mute provin din call centere comerciale. Nu e vorba, cel puțin în teorie, de un atac cibernetic sau de o tentativă de hărțuire, ci de o simplă optimizare. Mai exact, un software automatizat generează apeluri către mai multe numere de telefon decât poate prelua, în timp real, numărul de operatori umani disponibili. Așa se ajunge la situația în care răspunzi la telefon, dar nu auzi decât un fâșâit, un zgomot de fundal sau, mai frecvent, un tăcut apăsător. Această strategie le permite centrelor de apel să reducă așa-numiții „timpuri morți”. Când un operator devine disponibil, preia automat primul apel aflat „în așteptare”, chiar dacă pentru destinatar a fost o experiență derutantă și neplăcută. Garantele a stabilit încă din 2014 reguli stricte pentru a limita acest comportament: nu mai mult de trei apeluri mute la fiecare 100 de apeluri valide, durata tăcerii nu trebuie să depășească trei secunde, iar persoanele apelate nu pot fi sunate din nou în acest fel timp de cel puțin cinci zile. Impact psihologic și temeri reale Dincolo de aspectul tehnic, apelurile mute au un impact psihologic greu de ignorat. Multe persoane, în special cele vulnerabile sau care locuiesc singure, asociază aceste apeluri cu tentative de supraveghere, hărțuire sau chiar cu pregătirea unor jafuri. Există și cazuri în care apelurile mute sunt făcute intenționat, noaptea sau în mod repetat, pentru a induce teamă și disconfort. În astfel de situații, Curtea de Casație din Italia a recunoscut prin sentința 13363/2019 că apelurile mute pot fi considerate o formă de hărțuire, infracțiune reglementată de articolul 660 din Codul Penal italian. În sprijinul cetățenilor, Garantele pune la dispoziție un formular pe site-ul său oficial, prin care apelurile comerciale sau potențial frauduloase pot fi raportate. Formularul poate fi completat cu sau fără autentificare, dar necesită date precise despre apelurile în cauză. Apelurile de „recunoaștere”: riscul mai puțin vizibil Un alt fenomen îngrijorător, documentat de specialiștii de la Red Hot Cyber, este cel al apelurilor de recunoaștere. Aceste apeluri nu au neapărat scopul de a te convinge să cumperi ceva, ci de a verifica dacă numărul tău este activ. Odată confirmat, numărul este inclus în liste care sunt apoi vândute către call centere agresive, spammeri sau chiar escroci. Odată intrat pe o astfel de listă, telefonul tău poate deveni ținta unor atacuri mai grave: tentative de phishing, apeluri false de la „bănci” sau „instituții oficiale”, ori chiar tentative de fraudă. Ce poți face și cum te poți proteja În primul rând, dacă ai primit un apel mut și te simți inconfortabil, notează ora și data și verifică dacă numărul este cunoscut sau anonim. Poți folosi aplicații de filtrare a apelurilor, cum ar fi Truecaller sau Hiya, care identifică apelurile suspecte. Dacă primești frecvent astfel de apeluri, în special de la același număr, merită să depui o plângere la autoritatea de protecție a datelor din țara ta. În România, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este instituția care poate interveni în astfel de cazuri. De asemenea, este recomandat să nu interacționezi cu apelurile necunoscute și să nu furnizezi niciodată informații personale sau financiare prin telefon, mai ales dacă nu ai inițiat tu convorbirea. Telefonatele mute pot părea banale la prima vedere, dar ascund o rețea de practici comerciale agresive sau chiar înșelătoare. Într-o lume în care intimitatea este din ce în ce mai fragilă, orice formă de intruziune, chiar și una aparent inofensivă, trebuie privită cu prudență și fermitate. Concluzie Apelurile mute pot fi doar începutul unui lanț de practici abuzive. Cu un telefon configurat corect, un minim de prudență și raportarea incidentelor, îți poți păstra siguranța digitală sub control. Vrei să-ți trimit și o listă cu pașii exacți pentru setările de protecție pe Android și iPhone?
Bună ziua, m-ați sunat: apelul telefonic care îți poate goli contul bancar și provoca alte pagube, noua înșelătorie care ia amploare
O nouă metodă de înșelătorie prin telefonul mobil câștigă tot mai mult teren, punând în pericol siguranța financiară a persoanelor din întreaga lume, inclusiv din România. Escrocii folosesc apeluri false, tehnici de manipulare și tehnologii sofisticate pentru a păcăli utilizatorii de telefoane mobile să le ofere informații personale sau să autorizeze tranzacții frauduloase. Indiferent de pretextul folosit, rezultatul este adesea același: conturi bancare compromise, pierderi financiare și mult stres pentru victime. Una dintre tacticile des întâlnite implică apeluri scurte sau apeluri abandonate, care îi determină pe destinatari să sune înapoi, intrând astfel într-o capcană bine pusă la punct de fraudatori. Cum funcționează înșelătoria Totul începe cu un apel scurt, la care victima fie nu reușește să răspundă, fie este abandonat imediat de presupusul apelant. Când victima revine apelului, este cea care întreabă politicos „Bună ziua, m-ați sunat?”, de fapt fiind prinsă într-o schemă de fraudă. De aici, escrocul începe discuțiile menite să extragă informații personale sensibile: date bancare, coduri PIN, parole sau să determine victima să valideze operațiuni financiare periculoase. Ce este de fapt spoofing-ul telefonic Această metodă de fraudă se bazează pe tehnologia numită „spoofing„, care permite escrocilor să manipuleze numerele afișate pe ecranele telefoanelor. Astfel, victima vede un număr aparent legitim — poate chiar numărul propriei bănci — și capătă mai ușor încredere într-o conversație care, de fapt, este o tentativă de fraudă. Chiar dacă legislațiile din diferite țări au încercat să combată acest fenomen prin obligarea autentificării numerelor de telefon, fraudatorii folosesc canale externe, precum aplicații de mesagerie criptate sau VoIP, unde reglementările nu se aplică. Ilegalitatea și consecințele pentru victime În România, utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon sau a identității unei persoane este sancționată conform Codului Penal. În funcție de gravitatea faptelor, uzurparea de identitate, înșelăciunea sau accesul ilegal la un sistem informatic pot atrage pedepse care includ amenzi considerabile și închisoare de la 6 luni la 5 ani (articolele 228, 249 și 360 din Codul Penal). Victimele care constată că au fost implicate într-o tentativă de fraudă telefonică sunt sfătuite să depună plângere la Poliție sau la DIICOT. De asemenea, incidentele pot fi raportate la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) prin platforma națională de raportare a incidentelor cibernetice. Cum să te protejezi Nu suna înapoi numere necunoscute care te-au apelat scurt. Nu furniza niciodată informații personale sau bancare prin telefon. Verifică direct cu instituția (banca, compania) folosind numărul oficial de contact. Activează filtre de protecție în telefon pentru apeluri suspecte. Raportează orice tentativă de fraudă către autorități. Un fenomen în creștere Cazurile de spoofing și apeluri frauduloase sunt într-o creștere accelerată la nivel mondial, inclusiv în România. Escrocii devin tot mai inventivi, iar populația este încurajată să fie vigilentă și să trateze cu suspiciune orice apel sau mesaj nesolicitat. Apariția unui apel înșelător poate părea un detaliu minor, dar consecințele financiare pot fi dramatice. O singură clipă de neatenție poate costa mii de lei sau, mai grav, accesul fraudulos la conturile personale.
Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta
Fricile legate de supravegherea digitală ating un nou nivel în Europa. Europarlamentarii care au vizitat săptămâna aceasta Ungaria au primit huse speciale anti-spionaj pentru telefoane mobile, într-un gest rar și semnificativ din partea Parlamentului European. Husele de tip Faraday, care blochează toate semnalele electromagnetice, au fost distribuite de serviciile interne ale Parlamentului ca măsură de precauție pentru protejarea echipamentelor electronice personale, scrie Politico. Inițiativa vine în contextul unei vizite de trei zile a unei delegații a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), formată din cinci eurodeputați, care a mers în Ungaria pentru a evalua situația statului de drept, a democrației și a respectării drepturilor fundamentale. Printre membrii delegației se numără Tineke Strik (Verzii – Olanda), Sophie Wilmès (liberali – Belgia) și Krzysztof Śmiszek (social-democrați – Polonia). Temeri justificate de un trecut controversat Distribuirea Huse de telefon anti-spionaj pentru europarlamentarii aflați în vizită în Ungaria. Semnal clar că Bruxelles-ul nu are încredere în Budapesta nu este o practică obișnuită în cadrul misiunilor oficiale ale Parlamentului European, ceea ce subliniază gravitatea percepută a riscurilor de supraveghere în Ungaria. Recomandările au inclus și evitarea folosirii rețelelor Wi-Fi publice sau a stațiilor de încărcare nesecurizate, semnalând un grad ridicat de neîncredere în infrastructura digitală locală. Temerile nu sunt nefondate. Ungaria s-a aflat în ultimii ani în centrul unor scandaluri internaționale legate de utilizarea softurilor de spionaj împotriva jurnaliștilor, activiștilor și opoziției politice. În 2023, comisia specială a Parlamentului European privind utilizarea programelor spion (PEGA) a efectuat o investigație în acest sens, iar în anii anteriori au existat dezvăluiri conform cărora serviciile secrete ungare ar fi spionat oficiali ai UE cazați în hoteluri din Budapesta, în perioada 2015–2017. Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles Acest nou episod adâncește ruptura tot mai vizibilă dintre Bruxelles și guvernul condus de Viktor Orban. Deja supusă unei proceduri de infringement în baza Articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcări ale statului de drept, Ungaria este percepută ca un caz problematic în cadrul Uniunii. Faptul că europarlamentarii sunt nevoiți să ia măsuri specifice de protecție împotriva posibilelor interceptări, într-un stat membru UE, este un semnal îngrijorător pentru sănătatea democrației europene. În mod obișnuit, asemenea protocoale de securitate digitală — inclusiv telefoane temporare sau laptopuri de unică folosință — sunt aplicate în misiuni diplomatice în state percepute ca adversare, precum China sau Rusia. Parlamentul European a evitat să ofere detalii suplimentare despre măsurile concrete luate în această vizită, invocând proceduri interne și necesitatea de a proteja membrii delegației. Totuși, mesajul transmis este clar: chiar și în inima Uniunii, încrederea nu mai este un dat.
Avertisment grav pentru cei cu telefoane Samsung. Parolele sunt expuse în clar pe smartphone. Cum trebuie să acționezi acum
Milione de utilizatori de telefoane Samsung sunt vizați de un avertisment de securitate îngrijorător, după ce s-a descoperit că parolele copiate în clipboard sunt salvate în clar, fără nicio protecție, în sistemul de operare One UI. Descoperirea a fost făcută de un utilizator atent al versiunii beta, iar Samsung a confirmat oficial că problema este reală și că, momentan, nu există o soluție permanentă, scriu cei de la Forbes.com. Vulnerabilitatea permite oricărei persoane care are acces fizic la telefon — fie că e vorba de un hoț sau chiar de un cunoscut — să parcurgă istoricul clipboard-ului și să vadă, fără restricții, toate parolele copiate anterior. Asta înseamnă că datele tale cele mai sensibile, inclusiv parolele bancare sau cele de la conturi personale, pot fi compromise extrem de ușor. Clipboardul One UI, o problemă ignorată până acum Utilizatorul care a semnalat problema a explicat că folosește des funcția de copiere a parolelor dintr-un manager dedicat, la fel ca mulți alți utilizatori. Însă clipboard-ul Samsung păstrează acele date în clar, fără termen de expirare și fără posibilitatea de a seta o ștergere automată. Mai mult, sistemul este atât de integrat în One UI încât nici tastaturile terțe, precum Gboard, nu pot interveni pentru a limita acest comportament. „Dacă cineva îți fură telefonul sau îl folosește cât e deblocat, poate pur și simplu să deschidă clipboard-ul și să-ți vadă toate parolele”, a avertizat utilizatorul OicitrapDraz, cel care a descoperit breșa. Samsung a răspuns în cadrul forumului oficial că este conștientă de problemă și că va transmite echipei de dezvoltare sugestiile privind adăugarea unei funcții de auto-ștergere a clipboard-ului sau excluderea aplicațiilor sensibile din istoricul de copiere. Cu toate acestea, o actualizare care să rezolve problema complet nu este încă disponibilă. Ce trebuie să faci imediat pentru a-ți proteja datele În lipsa unei soluții oficiale, Samsung recomandă utilizatorilor să își curețe manual istoricul clipboard-ului cât mai des și să evite copierea parolelor în mod obișnuit. Ideal ar fi să folosești funcțiile integrate ale aplicațiilor de password management (precum Autofill) sau, acolo unde este posibil, să treci la autentificarea prin passkeys — o tehnologie nouă care înlocuiește complet parolele tradiționale. Pe scurt, iată ce poți face chiar acum: Intră în setările telefonului și golește manual istoricul clipboard-ului. Evită copierea parolelor în clipboard. Activează autentificarea cu amprentă, recunoaștere facială sau alte metode biometrice. Folosește aplicații de tip password manager care nu implică copierea parolelor. Verifică periodic actualizările de sistem și aplică-le imediat ce sunt disponibile. Breșa semnalată subliniază încă o dată importanța securizării datelor personale în era digitală. Faptul că o companie de talia Samsung a permis existența unei asemenea vulnerabilități ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți utilizatorii de smartphone-uri, indiferent de marcă.