Mihai Fifor, după discursul Maiei Sandu: Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut
Mihai Fifor susține că discursul Maiei Sandu evidențiază noul rol pe care Republica Moldova dorește să îl aibă în securitatea Europei. Deputatul PSD consideră că țara vecină poate contribui activ la stabilitatea regiunii, iar România trebuie să țină cont de această perspectivă în propria strategie de securitate. „Un stat mic, cu resurse limitate, expus permanent presiunilor geopolitice și agresiunii hibride rusești, nu este condamnat să rămână doar un consumator de securitate. Poate deveni, prin poziția sa geografică, reziliența instituțională și capacitatea de a contribui la stabilitatea vecinătății, un furnizor de securitate regională”, a scris Mihai Fifor vineri, pe rețelele sociale. Stabilitatea Republicii Moldova, esențială pentru securitatea României Deputatul PSD a atras atenția asupra poziției geografice a Republicii Moldova, care are aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina. Potrivit social-democratului, „o Republică Moldova stabilă permite Ucrainei să își concentreze resursele militare împotriva agresiunii rusești”. În același timp, „un stat moldovean destabilizat sau adus sub controlul Moscovei ar vulnerabiliza regiunea Odesa și ar modifica profund configurația strategică a flancului estic euroatlantic”. Fifor amintește și situația din Transnistria, unde prezența militară rusă și depozitele de muniții de la Cobasna reprezintă vulnerabilități care pot fi exploatate de Moscova. „Republica Moldova nu mai trebuie privită exclusiv ca un stat vecin pe care România îl sprijină, ci ca un partener strategic a cărui reziliență contribuie direct la propria noastră securitate”, susține deputatul PSD. Fifor: România trebuie să învețe din experiența Chișinăului Mihai Fifor atrage atenția că Rusia folosește interferențele electorale, finanțarea ilicită, manipularea informațională și atacurile cibernetice pentru a slăbi instituțiile Republicii Moldova. El consideră că experiența Chișinăului în combaterea acestor amenințări poate fi utilă României și statelor din Balcanii de Vest. „Experiența acumulată de Chișinău în contracararea acestor operațiuni oferă un model valoros de bune practici pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România și Balcanii de Vest, unde vulnerabilități similare pot fi exploatate prin instrumente de influență externă”, a scris deputatul PSD. Fifor susține că România trebuie să își construiască propria strategie de securitate, ținând cont de evoluțiile din Republica Moldova, Ucraina și regiunea Mării Negre: „Apartenența la NATO și Uniunea Europeană oferă României garanții și instrumente fundamentale, dar nu substituie necesitatea unei viziuni proprii asupra regiunii. Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut, iar rolul său nu poate fi redus la cel de susținător al parcursului european al Republicii Moldova”. „Întrebarea este dacă Bucureștiul are viziunea, voința și capacitatea de a-și asuma rolul care îi revine în noua arhitectură de securitate regională”, a subliniat deputatul PSD, explicând că poziția geografică a României nu este suficientă pentru a-i asigura influența în regiune, aceasta depinzând de politica și deciziile statului. Maia Sandu, despre amenințările Rusiei și securitatea Republicii Moldova În discursul susținut la Moldova Security Forum, Maia Sandu a atras atenția că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de cea a Ucrainei și a României. Președinta a explicat că o eventuală destabilizare a țării sale de către Rusia ar crea noi amenințări pentru Odesa, aducând presiunile Moscovei mai aproape de granițele României. Șefa statului a vorbit și despre încercările Rusiei de a influența alegerile, despre manipularea informațiilor și atacurile cibernetice. Maia Sandu consideră că Republica Moldova poate contribui la securitatea Europei prin experiența acumulată în combaterea acestor amenințări. „Moldova este astăzi un furnizor de securitate. În familia europeană, vom fi un furnizor de securitate și mai puternic”, a transmis Maia Sandu, referindu-se la importanța aderării la Uniunea Europeană. În cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova a readus în discuție posibilitatea unirii cu România. Maia Sandu a declarat că susține această variantă, deoarece consideră că ar oferi țării sale mai multă securitate, dar a precizat că o asemenea decizie necesită sprijinul majorității populației.
Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei
Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.
OSCE: Rusia poartă răspunderea pentru dronele din România
România a sesizat în cadrul OSCE încălcările repetate ale spațiului aerian din perioada 24-26 iulie 2026. MAE arată că Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul țării. Subiectul a fost discutat în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității și al Consiliului Permanent al OSCE. La dezbateri au participat toate cele 57 de state membre ale organizației. România a prezentat în fața statelor OSCE concluziile preliminare ale investigațiilor privind incidentele recente. Autoritățile au subliniat gravitatea situației. Au acuzat Federația Rusă că poartă întreaga responsabilitate pentru aceste încălcări și pentru degradarea securității regionale. Loading … România a prezentat și măsurile adoptate după incidentele cu drone. Un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat în țară pentru consultări. În cadrul OSCE, 41 de state și-au exprimat solidaritatea cu România și îngrijorarea față de acțiunile Rusiei. Participanții au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au cerut încetarea focului, precum și o pace negociată, justă și durabilă. Ce a transmis MAE „În completarea demersurilor de informare a aliaților și partenerilor din UE și NATO, precum și a mesajelor transmise direct Ambasadorului Rusiei la București, România a adus în atenția celorlalte state OSCE problema încălcărilor repetate ale spațiului său aerian din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul național. Astfel, au fost organizate dezbateri în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității din 29 iulie 2026, respectiv la Consiliul Permanent din 30 iulie 2026 la care au participat toate cele 57 de state membre OSCE. Cu acest prilej, România a prezentat faptele și rezultatele investigațiilor realizate până în prezent de autoritățile române și a atras atenția tuturor statelor participante OSCE asupra gravității incidentelor, care au loc în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Partea română a evidențiat că Federația Rusă poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. Totodată, România a prezentat măsurile de răspuns adoptate în urma încălcărilor recente ale spațiului aerian național, prin care un membru al misiunii Federației Ruse la București a fost declarat inacceptabil, cu obligația de a părăsi teritoriul României în decurs de 5 zile, iar Ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat la București pentru consultări. În reacție la prezentarea și argumentele României, 41 state participante la OSCE au exprimat preocupare față de acțiunile Rusiei, sprijin și solidaritate cu România. România și celelalte state au reiterat sprijinul pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, și au pledat pentru încetarea imediată a focului și crearea unor condiții favorabile pentru o pace negociată cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina. Federația Rusă și-a menținut poziția exprimată public, de negare a responsabilității, în contextul incidentelor menționate”, a transmis MAE. Trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc Vă reamintim că miercuri, 29 iulie 2026, s-a semnalat prezenţa unui nou roi de ţinte aeriene la frontiera fluvială cu Ucraina. Potrivit declarațiilor lui Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, ținta nu a pătruns în spațiul aerian al României. Vezi AICI mai multe detalii. De asemenea, trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc în trei zile. Prima dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie, în județul Buzău. Cea de-a doua dronă a fost doborâtă sâmbătă, 25 iulie, în zona Sfântu Gheorghe. În data de 26 iulie a fost distrusă cea de-a treia dronă, deasupra Mării Negre.
MAE își intensifică coordonarea diplomatică în contextul situației de securitate din Iran
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare diplomatică în contextul evoluțiilor de securitate din Republica Islamică Iran, pe fondul tensiunilor din regiune, potrivit unei informări. Coordonare diplomatică la nivel regional Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a convocat marți, 14 ianuarie, o ședință de coordonare cu echipa MAE, la care au participat ambasadoarea României în Iran, Mirela Grecu, precum și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu. Discuțiile s-au concentrat pe analiza evoluțiilor recente din regiune, evaluarea scenariilor posibile și adaptarea opțiunilor de acțiune diplomatică, inclusiv a mecanismelor de coordonare interinstituțională. O prioritate a consultărilor a fost asigurarea faptului că misiunile diplomatice ale României sunt pregătite să răspundă eficient oricărui scenariu, în contextul actualelor tensiuni de securitate. Situația din Iran, pe agenda UE De asemenea, au fost discutate aspecte legate de viitoarea reuniune a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, programată la sfârșitul lunii, unde situația din Iran și regimul de sancțiuni vor figura pe agenda principală. „În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de comunicare sunt încălcate. Știm din propria noastră istorie ce înseamnă aceste drepturi”, a declarat ministrul Oana Țoiu. La București, MAE a transmis aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Republicii Islamice Iran. Protecția cetățenilor români, prioritate pentru MAE Totodată, la Teheran, misiunea diplomatică a României se află în strânsă coordonare cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește respectarea prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. Protecția cetățenilor români rămâne o prioritate centrală pentru MAE. Ministerul este pregătit să acorde asistență consulară rapidă, indiferent de evoluția situației de securitate. În prezent, nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetățeni români aflați în Iran, autoritățile menținând un contact constant cu aceștia și facilitând comunicarea cu România prin intermediul misiunii diplomatice.