Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată
A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci. Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii
Un grup de senatori americani a depus un proiect de lege care prevede ca pasagerii să primească compensații pentru întârzierile zborurilor
Inițiativa legislativă urmărește pe modelul Uniunii Europene și al Canadei să sporească responsabilitatea companiilor aeriene americane în contextul creșterii numărului de întârzieri și anulări care lasă călătorii blocați și cu costuri suplimentare. Măsura ar impune plăți de cel puțin 300 de dolari pentru întârzieri de peste trei ore și 600 de dolari pentru întârzieri mai mari de șase ore. „Companiile aeriene trebuie să fie responsabile atunci când costă bani americanilor, iar călătorii rămân blocați. Depunem eforturi pentru a ne asigura că pasagerii sunt protejați, astfel încât anulările și întârzierile să nu-i coste bani din propriile buzunare”, a transmis senatorul Kelly. Administrația Biden lansate în dezbatere publică un plan privind reguli ce vizau compensații între 200 și 775 de dolari în funcție de durata întârzierii, însă planul a fost abandonat de acutala administrație de la Casa Albă, potrivit căreia s-ar crea o „o povară de reglementare inutilă”. În prezent, companiile aeriene din SUA sunt obligate doar să ramburseze biletele pentru zborurile anulate, fără a oferi compensații pentru întârzieri.
Mircea Abrudean, în plenul Parlamentului: Guvernul luptă să elimine inechitățile
„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”. Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților. „Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe. Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi. Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”. Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi: „Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri. România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale. Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor. Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”. „Vă propun să nu ne mai comparăm” „Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări. Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri. Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean. „Vă invit la mai multă implicare” În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare: „Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare. Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre. Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri. Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine. La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.
Eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat
Senatorul liberal Glad Varga anunță că eliminarea bonusurilor de la CCR a trecut de Senat. „Astăzi, 17 noiembrie 2025, proiectul a fost adoptat în Senat cu 105 voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere. Este un pas necesar. Elimină un beneficiu care nu mai avea justificare și arată că putem corecta lucruri care sunt în acord cu așteptările oamenilor. Sper ca și Camera Deputaților să dea votul final cât mai repede”, anunță senatorul liberal Glad Varga. Acesta a inițiat, împreună cu Mircea Abrudean, președintele Senatului, cu deputata Cristina Pruna și cu alți liberali proiectul de lege care elimină indemnizația compensatorie acordată judecătorilor CCR la final de mandat. „Vorbim despre acel bonus echivalent cu venitul net pe șase luni de activitate”. Senatorul precizează că ideea a pornit dintr-o emisiune TV, în care una dintre teme era chiar această plată de plecare. „Am fost întrebat direct dacă aș iniția o modificare legislativă. I-am răspuns da pe loc și i-am spus că pot scrie textul în aceeași zi”, afirmă senatorul. Acesta adaugă că singura problemă era vacanța parlamentară, așa că a depus proiectul imediat ce Parlamentul a fost convocat. „Propunerea a fost foarte simplă: eliminarea alin. (5) al art. 71 din Legea 47/1992, care prevedea această indemnizație pentru judecătorii CCR la final de mandat sau în caz de imposibilitate de exercitare din motive de sănătate. Am lucrat la text alături de Mircea Abrudean, colegi parlamentari și Cristina Prună. L-am pus la dispoziția tuturor și l-am înregistrat oficial la Senat pe 14 iulie 2025”, afirmă liberalul. În forma în vigoare, judecătorii CCR beneficiază, la expirarea mandatului sau în cazul încetării acestuia din motive medicale, de o indemnizație egală cu venitul net pe șase luni. Proiectul supus votului din Senat propunea eliminarea completă a acestui avantaj financiar.
Statul simplifică decontarea fondurilor europene. Banii vin mai repede
Statul vrea să schimbe modul în care sunt plătiți beneficiarii fondurilor europene, într-un sistem mai rapid și mai puțin birocratic. Propunerea legislativă, depusă la Senat la finalul lunii septembrie, modifică Ordonanța de Urgență nr. 40/2015, care stabilește regulile pentru gestionarea fondurilor europene, pentru a o adapta la actuala perioadă de finanțare 2021-2027, ce include noi tipuri de fonduri și mecanisme de plată față de exercițiul anterior, 2014-2020. Plăți pe baza rezultatelor În prezent, beneficiarii trebuie să justifice fiecare cheltuială cu documente contabile și facturi, un proces care poate dura luni întregi și duce frecvent la blocaje. Noua lege ar permite, în premieră, ca rambursarea să se facă pe baza rezultatelor obținute, nu doar pe hârtii. „Decontarea cheltuielilor eligibile se poate realiza și pe bază de rezultat”, prevede textul proiectului. Cu alte cuvinte, autoritățile de management vor putea aproba plata către beneficiar în funcție de indicatorii realizați și validați ai proiectului – precum finalizarea unei lucrări sau atingerea unei ținte măsurabile – fără să ceară justificarea fiecărui bon sau facturi, separat. „Simplificând procedurile și orientând managementul financiar către performanță și rezultate” aceste schimbări „vor crește viteza de absorbție a fondurilor europene”, potrivit forului legislativ consultativ. Statul va plăti pentru fiecare zi de întârziere Sunt introduse și reguli mai clare pentru prefinanțări: se menține posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, însă tranșele următoare vor depinde de progresul real al lucrărilor. Dacă beneficiarul nu utilizează cel puțin jumătate din suma primită în 180 de zile, următoarele tranșe se pot suspenda sau se pot solicita rambursări. Proiectul adaugă și o procedură de aprobare tacită, prin care autoritățile de management sunt obligate să verifice cererile de rambursare în maximum 30 de zile. Dacă nu răspund în acest termen, cererea se consideră automat aprobată, iar statul trebuie să plătească sumele solicitate, inclusiv penalități de întârziere pentru fiecare zi peste termen. Avansurile nejustificate vor fi impozitate Totodată, se stabilește un tratament fiscal mai clar pentru sumele primite ca prefinanțare: acestea nu sunt impozabile pe durata implementării proiectului, dar devin venit impozabil dacă rămân nejustificate la final. Pentru ultima cerere de rambursare, termenul de verificare poate fi prelungit până la 180 de zile, pentru a acoperi toate procedurile necesare plății finale. Aceleași reguli și pentru proiectele sociale Inițiativa extinde regulile de prefinanțare și către Fondul de ajutor european destinat persoanelor celor mai defavorizate, care finanțează programe sociale pentru persoane vulnerabile, copii din medii sărace sau familii aflate în dificultate. În acest fel, și organizațiile sau autoritățile care derulează asemenea proiecte vor putea primi prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă a proiectului, cu reguli mai clare de justificare și termene mai flexibile pentru folosirea banilor. Măsura pune aceste programe pe picior de egalitate cu marile fonduri europene, precum FEDR, FSE și Fondul de Coeziune, pentru ca toate tipurile de finanțări să urmeze aceleași reguli. Modificările, în regim de urgență Inițiativa urmează procedura de urgență, pentru ca modificările propuse să poată fi aplicate cât mai repede în actualul exercițiu de finanțare europeană. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social și urmează analiza în comisiile de specialitate ale Senatului, apoi votul în plen. Dacă legea va fi adoptată, Guvernul va avea 60 de zile pentru a adapta normele metodologice și alte 90 pentru actualizarea ghidurilor de finanțare.
România pregătește vize de aur pentru investitorii non-UE: o carte verde pornește de la 400.000 de euro
Programul Golden Visa, inițiat de mai mulți parlamentari liberali și doi deputați neafiliați, propune introducerea în România a unui mecanism de atragere a capitalului străin de tipul celor promovate recent în SUA, unde marile investiții pot deschide drumul spre drept de șederea pe teritoriul american. Vize pentru investitori și membrii familiei Potrivit proiectului publicat pe pagina Senatului, cetățenii statelor din afara Uniunii Europene ar trebui să investească cel puțin 400.000 de euro în România pentru a obține un drept de ședere de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei își pot aduce și familiile alături – soțul, soția, copiii sau părinții aflați în întreținere beneficiază de aceleași drepturi de ședere, fără a fi obligați să facă investiții proprii. După 5 ani, investitorii pot cere rezidența permanentă în România. Inițiatorii susțin că statul român nu dispune încă de un cadru legislativ modern care să permită obținerea dreptului de ședere pe bază de investiții pasive, precum plasamentele în titluri de stat sau în fonduri de investiții. Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria, Bulgaria, Italia, Malta și Cipru sunt menționate ca exemple de țări care au atras capital străin prin programe similare de „vize de aur”. Unde pot fi investiți cei 400.000 de euro Cei care ar vrea să beneficieze de viza de ședere vor putea alege între mai multe forme de investiție: titluri de stat cu scadență de cel puțin cinci ani, proprietăți imobiliare păstrate pe aceeași perioadă, plasamente în fonduri de investiții sau acțiuni la companii listate la Bursa de Valori București. Proiectul lasă deschisă și posibilitatea ca, prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei, să fie adăugate și alte tipuri de investiții eligibile. Investiția trebuie menținută pe tot parcursul programului, timp în care autoritățile vor verifica proveniența banilor, legalitatea fondurilor și eventualele riscuri de securitate. Solicitanții nu trebuie să figureze pe liste de sancțiuni, iar dacă fondurile sunt retrase înainte de termen sau apar probleme legate de siguranța națională, dreptul de ședere poate fi anulat. Proiectul, în dezbatere publică Practic, inițiatorii propun ca programul să fie gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în colaborare cu Ministerul Economiei și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Regulile de aplicare a legii ar urma să fie stabilite printr-un ordin comun al ministerelor Afacerilor Interne și Economiei, după adoptarea proiectului. Proiectul se află în consultare publică la Senat până la data de 13 noiembrie 2025. Dacă va fi adoptat, România ar putea deveni o destinație mai atractivă pentru investitorii din afara UE, creând noi fluxuri de capital, revitalizând piața imobiliară și stimulând dezvoltarea economică locală. „Gold Card” în SUA – viză contra donație Statele Unite au introdus, din septembrie 2025 – prin ordin executiv semnat de președintele Donald Trump, programul „Gold Card” – o viză specială care oferă drept de ședere pe teritoriul american în schimbul unei donații financiare majore către stat, de cel puțin un milion de dolari în nume propriu sau două milioane dacă donația este efectuată de o companie în numele unei persoane. Fondurile sunt folosite pentru sprijinirea comerțului și industriei americane. Noul mecanism înlocuiește vechiul program de rezidență prin investiție, de tipul celui pe care România îl propune acum, considerat vulnerabil la fraude.
Liber la construit: Senatul a adoptat propunerea ca anumite tipuri de construcții să nu mai necesite autorizație
Vești bune pentru românii care locuiesc la curte: Senatul nu doar că a aprobat modificarea legislației pentru ca solariile pentru legume să fie construite fără autorizație, dar între timp, statul pregătește un sprijin financiar de 350 milioane de lei pentru cultivatorii din spațiile protejate. Propunerea a trecut cu 102 voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă” și 14 „abțineri”. Inițiatorii proiectului, trei deputați ai Partidului Social Democrat, au subliniat că legislația actuală este prea restrictivă pentru micii fermieri. Solariile amplasate pe terenurile aferente locuinței, în curți și în grădini, vor fi construite sau desființate fără autorizație, transmite Capital. Înainte, gospodăriile riscau să fie amendate Până în prezent, legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcție prevedea amenzi de la 1.000 la 100.000 de lei pentru gospodăriile care ridicau solarii fără autorizație. Pentru ridicarea unui solar, proprietarii trebuiau să respecte următorii pași: depunerea unei cereri la primărie; prezentarea schițelor, planurilor și a documentației tehnice; întocmirea documentației de către un arhitect; încadrarea terenului în zonă agricolă, conform Planului Urbanistic General. În plus, pe teritoriul României sunt desfășurate lucrări ample de cadastrare și de înscriere a terenurilor în cartea funciară. Sunt acoperite peste 5,3 milioane de hectare din 2.728 de unități administrativ-teritoriale. Serviciile sunt realizate gratuit pentru proprietari, iar o parte a programelor sunt implementate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Finanțarea acestor activități poate proveni din surse multiple: fondurile proprii ale ANCPI Programul Național de Cadastru și Carte Funciară fondurile europene nerambursabile din bugetele locale ale primăriilor. Sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANCPI a finalizat deja înregistrarea sistematică a imobilelor în 361 de localități și în 34.057 de sectoare cadastrale: o suprafață de peste 7,4 milioane de hectare. Românii care pot obţine 200.000 de euro de la stat pentru PROGRAMUL „Prima Seră. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Românii care construiesc fără autorizație în propria curte riscă AMENZI uriașe. Pot fi garaje, șoproane, grajduri, toalete sau alte anexe
Senatul a aprobat legea USR care blochează majorarea salariilor șefilor companiilor cu datorii
Potrivit inițiativei, care a fost adoptată cu 104 voturi pentru și 12 abțineri, operatorii economici unde statul sau autoritățile locale dețin majoritatea acțiunilor și care înregistrează restanțe fiscale nu vor mai putea majora remunerațiile fixe ale membrilor consiliilor de administrație, de supraveghere sau ale directorilor peste nivelul stabilit în ultimul buget aprobat. „Prin această inițiativă se urmărește responsabilizarea managementului companiilor de stat și oprirea unor practici abuzive, prin care șefii beneficiază de bonusuri, în timp ce compania înregistrează pierderi și restanțe la plata taxelor și impozitelor”, se arată în comunicatul de presă emis de USR. Inițiatoarea legii, Oana Țoiu a declarat: „Legea noastră aduce o regulă simplă: performanță înainte de privilegii. Trebuie să restabilim încrederea în deciziile statului, iar acest lucru nu este posibil atunci când principalii datornici sunt companii unde statul este acționar majoritar. Odată cu adoptarea legii pe care am propus-o, conducerile companiilor de stat nu își vor mai putea mări salariile în timp ce au datorii la bugetul asigurărilor sociale, la sănătate sau alte impozite neplătite. Efectul nu este doar unul bugetar, ci și moral”. Inițiativa urmează să fie dezbătută și votată, în Camera Deputaților, care este forul decizional.
Senatul se reunește în ședință, miercuri. Proiectul de lege legat de pensiile magistraților creat la inițiativa lui Crin Antonescu va fi respins
Senatorii se vor reuni miercuri, 20 august, într-o ședință extraordinară, au precizat surse politice pentru Gândul. Pe ordinea de zi ar urma să se afle proiectul inițiat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian referitor la pensiile magistraților. Reamintim că proiectul a fost depus în Parlament în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, după ce Crin Antonescu le-a cerut liderilor coaliției care l-au susținut „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură”. Sursele Gândul au mai precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan. În acest sens, marți ar urma să aibă loc ședința Biroului Permanent al Senatului, la ora 17.00, urmând ca plen să fie organizat miercuri, în regim hibrid, cel mai probabil la ora 12.00, au mai precizat surse politice pentru Gândul. Ce prevede proiectul care va fi respins Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat. Proiectul prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Proiectul mai prevedea și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare. „De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani. În cee ace privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții Sindicatele din învăţământ îl acuză pe premierul Bolojan că DEZINFORMEAZĂ când spune că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani Magistrații au și mai multe semne de întrebare, după discuțiile cu Bolojan: „Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil”
Senatul SUA urmează să investigheze demiterea comitetului de vaccinuri de către Robert F. Kennedy Jr.
Ancheta, anunţată marţi, vizează circumstanţele în care Kennedy a înlăturat cei 17 membri ai Comitetului Consultativ pentru Practici de Imunizare (ACIP), un grup de experţi care evaluează siguranţa şi eficienţa vaccinurilor aprobate de FDA înainte ca acestea să fie recomandate de Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). Democraţii din comisia pentru sănătate din Senat au trimis o scrisoare oficială către Kennedy, solicitând informaţii detaliate până pe 12 august. Printre acestea se numără motivele individuale ale demiterii fiecărui membru, persoanele implicate în decizie, criteriile de selecţie ale noilor membri şi documentele privind respectarea normelor de etică. Scrisoarea face referire directă şi la Lyn Redwood, fostă conducătoare a unei organizaţii anti-vaccin fondate de Kennedy, care a susţinut o prezentare la prima şedinţă a noii structuri ACIP. „Pe măsură ce oferiţi o platformă conspiraţioniştilor şi chiar promovaţi voi înşivă teoriile lor, americanii vor continua să-şi piardă încrederea în orice vaccinuri sunt încă disponibile”, se arată în scrisoare.