Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele
Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.
Putin l-a sunat pe Trump
Președintele rus l-a sunat sâmbătă pe liderul SUA, Donald Trump, Vladimir Putin felicitându-l cu ocazia celebrării Zilei Independenței Americii. Cei doi președinți au abordat o serie de subiecte cheie pe agenda geopolitică, precum starea economiei și războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Șeful Americii și-a luat chiar un angajament important, relatează presa americană. Vladimir Putin și Donald Trump au discutat la telefon timp de o oră și jumătate. Potrivit RIA Kremlinpool, discuția a fost „una de afaceri și constructivă”. Reprezentanții Kremlinului au anunțat că Putin i-a felicitat pe Trump și pe americani cu ocazia Zilei Independenței SUA. Cei doi au discutat și despre crizele actuale, inclusiv despre războiul din Ucraina. Putin i-a prezentat lui Trump propria versiune a evoluției de pe front. Acesta i-a spus liderului de la Casa Albă că militarii ruși „avansează constant, eliberând o localitate după alta”. Rusia vrea să se implice în stabilizarea crizei din Orientul Mijlociu De asemenea, președintele rus a reiterat ideea implicării Rusiei în „asistența practică pentru stabilizarea situației din Orientul Mijlociu”. De cealaltă parte, relatează CNN, omologul său american a invocat aspectele economice, remarcând „perspectivele colosale” de cooperare dintre Rusia și SUA, care se vor deschide odată cu încheierea războiului din Ucraina. Credit Image: © Iranian Army Office via ZUMA Press Wire Potrivit presei americane, a fost cea de-a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. „S-a centrat pe afaceri și a fost destul de constructivă”, a precizat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe marginea discuției din 4 iulie. Ce a promis Trump legat de războiul din Ucraina Șeful diplomației de la Kremlin a mai comentat că președintele american „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita cea mai rapidă metodă de încetare a ostilităților” dintre Ucraina și Federația Rusă. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov „Partea rusă a subliniat încă o dată preferința pentru o rezolvare politică și diplomatică a conflictului”, a completat Lavrov. Putin și-a reînnoit invitația ca Trump să-i facă o vizită La final, liderii Rusiei și SUA au convenit să aibă o nouă conversație telefonică în curând. Totodată, Putin i-a reamintit lui Trump că are o invitație valabilă de a vizita Rusia. Pe de altă parte, mai notează CNN, și președintele ucrainean a purtat „o discuție telefonică foarte bună” cu Donald Trump, sâmbătă. „Există șanse reale să punem capăt acestui război, iar aportul Americii este decisiv”, a declarat Volodimir Zelenski.
Lavrov: Uniunea Europeană este principalul obstacol în calea păcii în Ucraina
Uniunea Europeană reprezintă „principalul obstacol în calea păcii” în Ucraina, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit POLITICO. Afirmația a fost făcută înaintea unei noi runde de discuții de pace între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Într-un interviu acordat agenției de stat ruse TASS, Serghei Lavrov a spus că Uniunea Europeană „nu ascunde faptul că se pregătește să lupte cu Rusia pe câmpul de luptă”. „Vedem că regimul lui Zelenski și curatorii săi europeni nu sunt pregătiți să se angajeze în discuții constructive”, a afirmat Lavrov. El a mai spus că Rusia „apreciază eforturile președintelui Statelor Unite, Donald Trump, și ale echipei sale pentru a ajunge la o soluționare a păcii”. Declarațiile ministrului rus au apărut în timp ce Volodimir Zelenski se deplasa spre Florida pentru o întâlnire cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago. Discuțiile de astăzi vor viza reluarea negocierilor legate de propunerile de încetare a conflictului dintre Ucraina și Rusia. Întâlnirea este programată să înceapă la ora 13:00, ora Floridei, respectiv 19:00, ora Bruxelles-ului. Întâlnirea are loc după mai multe săptămâni de negocieri între reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei. Atunci, Trump a prezentat un plan de pace pe puncte, în luna noiembrie. Ulterior, planul de pace a fost redus de la 28 de puncte la 20 de puncte, iar Volodimir Zelenski a prezentat detaliile jurnaliștilor la Kiev săptămâna trecută. Sâmbătă dimineață, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene asupra Kievului din ultimele săptămâni. Potrivit agenției AP, atacurile au dus la moartea unei persoane. Înaintea vizitei în Statele Unite, Zelenski a avut discuții cu mai mulți lideri ai Uniunii Europene, în cadrul unei întâlniri desfășurate sâmbătă cu prim-ministrul canadian Mark Carney.
Lavrov prezintă senatorilor direcțiile principale ale politicii externe a Rusiei
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, urmează să prezinte miercuri dimineață un raport în plenul Consiliului Federației. Raport include cele mai importante teme ale politicii externe a Rusiei. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că întâlnirile periodice cu senatorii „contribuie la aprofundarea coordonării între puterea executivă și cea legislativă în vederea promovării priorităților politicii externe a Rusiei”. Serghei Lavrov va expune prioritățile importante ale diplomației ruse și va prezenta cele mai presante subiecte de pe scena internațională. Conform surselor, este de așteptat să existe un segment mai mare dedicat războiului din Ucraina, în contextul noului plan de pace propus de președintele american Donald Trump. Lavrov va include și subiectul legat de relațiile țării cu Statele Unite. De asemenea, ar putea comenta declarațiile unor politicieni europeni referitoare la „pregătirile pentru un conflict cu Rusia”, dar și nivelul actual al relațiilor cu Uniunea Europeană. Tot el va discuta și despre cooperarea cu state considerate prietene, cu partenerii din BRICS și cu Organizația de Cooperare de la Shanghai. În plus, ar putea include în raport teme regionale, precum situația din Orientul Mijlociu, Transcaucazia și Asia Centrală.
Rusia, dispusă să discute acuzațiile SUA privind testele nucleare secrete
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Moscova este „pregătită” să poarte discuții cu Washingtonul despre acuzațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Rusia ar fi desfășurat teste nucleare subterane. „Suntem pregătiți să discutăm suspiciunile ridicate de colegii noștri americani cu privire la posibilitatea ca noi să facem în secret ceva în adâncul pământului”, a spus Serghei Lavrov într-un interviu acordat marți. Lavrov a respins afirmațiile lui Donald Trump și a explicat că Statele Unite pot verifica prin sistemul global de monitorizare seismică dacă Rusia a efectuat un test nuclear. „Alte teste, atât subcritice, fie cele fără reacție nucleară în lanț, cât și testele purtătorilor de rachete, nu au fost niciodată interzise”, a adăugat Lavrov. Situația dintre cele două state a devenit complicată odată cu eșecul ultimei încercări de a ajunge la o soluție privind conflictul din Ucraina. Rusia a efectuat teste ale armelor sale nucleare, iar Trump a susținut că a ordonat testarea armelor atomice americane.
Lavrov afirmă că este dispus să se întâlnească cu Rubio
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că este pregătit să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. El a declarat că pentru a se ajunge la pace în Ucraina trebuie luate în calcul și interesele Rusiei. Kremlinul a negat vineri zvonurile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut încrederea lui Vladimir Putin, după ce planurile pentru un summit între președintele rus și Donald Trump au fost suspendate luna trecută. Conform unor surse externe, inclusiv Reuters, Washingtonul ar fi renunțat la noua rundă de discuții fiindcă Ministerul de Externe rus ar fi transmis că Moscova nu vrea să renunțe la poziția sa legată de Ucraina. Ziarul Financial Times a menționat, citând o sursă, că dialogul dintre Serghei Lavrov și Marco Rubio ar fi descurajat partea americană. „Secretarul de stat Marco Rubio și cu mine înțelegem nevoia unei comunicări regulate. Este important pentru a discuta problema ucraineană și a promova agenda bilaterală. De aceea comunicăm telefonic și suntem gata să organizăm întâlniri față în față atunci când este necesar”, a declarat Lavrov pentru agenția de presă RIA.
Analiză | Temă de reflecție pentru Trump. Putin nu va căuta pacea până nu se va confrunta cu o înfrângere militară
Recentele summit-uri din Alaska și Washington DC au reușit să readucă războiul din Ucraina în atenția publicului. Cu toate acestea, avalanșa de activități diplomatice nu a reușit să producă progrese semnificative în efortul de pace – șovăitor – condus de SUA. Sfârșitul celui mai mare război din Europa, de la al Doilea Război Mondial încoace, este încă departe. Președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au atins, amândoi, o serie de obiective specifice în timpul întâlnirilor lor cu președintele american Donald Trump. Tratamentul „covor roșu”, de care a beneficiat Putin la Anchorage, a fost o victorie simbolică și a pus capăt izolării internaționale a liderului de la Kremlin. Între timp, Zelenski a asigurat angajamentul provizoriu al lui Trump de a participa la garanțiile de securitate pentru Ucraina și a reușit să evite orice concesii teritoriale periculoase. Întâlnirea de la Casa Albă i-a oferit liderului ucrainean oportunitatea de a demonstra că relația sa cu Trump s-a îmbunătățit considerabil de la episodul „ceartă în Biroul Oval”, care a avut loc cu șase luni în urmă, notează Elena Davlikanova și Yevhen Malik într-o analiză publicată de Atlantic Council. „Oprirea armatei lui Putin este cheia succesului” Aceste progrese limitate au fost binevenite la Moscova și Kiev, dar nu au putut masca lipsa generală de progres către pace. Oficialii Casei Albe au indicat inițial că Trump a ajuns la un acord preliminar cu Putin privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și o întâlnire bilaterală cu Zelenski, dar Kremlinul a contrazis, ulterior, aceste afirmații. Într-un discurs din data de 20 august, ministrul rus de externe – Serghei Lavrov – a minimalizat perspectiva oricăror discuții directe între Putin și omologul său ucrainean, cerând în același timp ca Rusia să joace un rol cheie în orice garanții de securitate pentru Ucraina. „Insistența absurdă a lui Lavrov asupra unui veto rus în ceea ce privește viitoarea securitate a Ucrainei vorbește de la sine despre lipsa de interes a Moscovei față de o soluționare durabilă. Rusia și-a subliniat poziția intransigentă lansând un bombardament masiv asupra Ucrainei, în dimineața zilei de 21 august, care a inclus un atac cu rachete asupra unei fabrici deținute de americani în vestul țării. Ar trebui să fie acum extrem de clar că Rusia va continua să respingă propunerile de pace ale lui Trump până când Putin se va confrunta cu presiuni semnificativ mai mari pentru a pune capăt războiului. În prezent, liderul rus crede că poate câștiga timp și, în cele din urmă, poate rezista mai mult decât Occidentul în Ucraina, în timp ce îi va împinge încet, dar sigur, pe ucraineni până la supunere. Măsurile economice, inclusiv creșterea sancțiunilor și tarifele secundare, îi pot influența cu siguranță gândirea, dar este puțin probabil ca poziția lui Putin să sufere schimbări fundamentale, cu excepția cazului în care pierde inițiativa pe câmpul de luptă și este forțat să se confrunte cu posibilitatea unei înfrângeri militare. În timp ce alții își pun încrederea în diplomație, Ucraina pare să fie pe deplin conștientă de faptul că oprirea armatei lui Putin este cheia succesului. Având în vedere acest lucru, Kievul depune eforturi mari pentru a contracara percepțiile înșelătoare ale aliaților țării, conform cărora victoria militară rusă este cumva inevitabilă. În timpul întâlnirii de la Casa Albă cu Trump, Zelenski a subliniat că, în ultimele o mie de zile de război la scară largă, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de unu la sută din teritoriul ucrainean suplimentar. Aceste informații au fost o noutate pentru Trump și i-au schimbat starea de spirit, potrivit BBC”, continuă Elena Davlikanova și Yevhen Malik. Motivul pentru care Putin cere Ucrainei să predea Donbasul fără luptă Bătălia de la Pokrovsk, aflată în desfășurare în estul Ucrainei, oferă perspective importante asupra potențialului ofensiv în scădere al armatei ruse. „Din vara anului 2024, Putin a sacrificat zeci de mii de soldați și mii de vehicule blindate în încercarea de a cuceri micul, dar importantul oraș strategic Pokrovsk din regiunea Donbas. În ciuda acestor pierderi mari din partea Rusiei, orașul rămâne sub control ucrainean. Dincolo de Pokrovsk se află zona cea mai fortificată a Ucrainei, o centură de fortărețe formată din orașe industriale, pe care mulți o consideră cheia apărării estului Ucrainei. Spre deosebire de terenul preponderent rural din apropierea Pokrovskului, zona nordică a Donbasului, din jurul orașelor Sloviansk și Kramatorsk, zona aceasta este presărată cu rețele de fortificații din beton și linii defensive stratificate, care sunt în construcție de la începutul invaziei Rusiei, acum mai bine de un deceniu, în anul 2014. În cazul în care comandanții ruși vor încerca să reproducă tacticile lor de «mașinărie de tocat carne» împotriva apărării Ucrainei din nordul Donbasului, rezultatul va fi, probabil, catastrofal pentru Moscova. Într-adevăr, mulți analiști ucraineni cred că o ofensivă rusească pentru a cuceri regiunea ar duce la cele mai sângeroase bătălii din întregul război și ar provoca sute de mii de victime rusești. Acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care Putin cere acum Ucrainei să predea regiunea fără luptă, ca parte a oricărui acord de pace”, mai scriu Elena Davlikanova și Yevhen Malik. „Putin ar putea fi forțat să-și regândească invazia” Rusia rămâne, pe bună dreptate, dornică să prezinte invazia Ucrainei ca pe un succes militar răsunător. Oficialii Kremlinului, inclusiv Putin însuși, se laudă, deseori, cu progrese militare și victorii pe câmpul de luptă. „Cu toate acestea, astfel de reprezentări triumfătoare sunt contrazise de realitate. O actualizare recentă a informațiilor de la Ministerul Apărării din Marea Britanie a estimat că, în ritmul actual, Rusiei i-ar lua aproape patru ani și jumătate pentru a cuceri complet cele patru provincii ucrainene parțial ocupate și revendicate de Kremlin. Incapacitatea Rusiei de a realiza o mutare decisivă pe câmpul de luptă ar trebui să încurajeze partenerii Kievului să devină mai ambițioși în sprijinul militar acordat Ucrainei. Putin poate că în prezent nu are niciun interes să pună capăt războiului, dar armata sa a fost deja demascată ca fiind orice altceva decât invincibilă și este mult mai vulnerabilă decât ar vrea să ne facă să credem. Statele
Serghei Lavrov a discutat cu diplomații Turciei și Ungariei după summitul din Alaska
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu omologii săi din Turcia și Ungaria, conform anunțului făcut de Ministerul rus de Externe, relatează Reuters. Discuțiile au avut loc la câteva ore după summitul din Alaska dintre Vladimir Putin și Donald Trump, unde nu s-a putut ajunge la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina. Președintele american Donald Trump, care l-a primit vineri pe Vladimir Putin în Alaska, a spus că discuțiile bilaterale au urmărit oprirea conflictului început de Rusia în 2022 prin invazia Ucrainei. Donald Trump a spus că Ucraina ar trebui să fie mai deschisă în încheierea unui acord cu Moscova, deoarece „Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt”. Ministerul rus de externe a precizat că apelul telefonic dintre Serghei Lavrov și ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a avut loc la inițiativa Ankarei. „Miniștrii de externe au schimbat opinii cu privire la rezultatele reuniunii la nivel înalt dintre Rusia și SUA, care a avut loc în Alaska pe 15 august”, se arată în comunicatul transmis. Turcia a încercat în repetate rânduri să păstreze dialogul cu ambele țări aflate în conflict. Ca membru NATO, Ankara are legături importante cu Moscova și Kiev, iar rolul de posibil mediator reprezintă un punct esențial în toată această ecuație. Serghei Lavrov a vorbit și cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Ministerul rus a anunțat că „părțile au discutat probleme legate de criza ucraineană în contextul rezultatelor summitului Rusia-SUA”. Premierul ungar Viktor Orban a spus sâmbătă, după întâlnirea dintre Putin și Trump, că „lumea este un loc mai sigur decât era ieri”. În același timp, Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, unde a explicat foarte clar că „va fi la latitudinea Ucrainei să ia decizii cu privire la teritoriul său”.