Parlamentul german susține controversata lege privind serviciul militar în contextul amenințării rusești
Parlamentul Germaniei a adoptat vineri o lege nouă a serviciului militar, care are ca scop să mărească efectivele Bundeswehr și să atingă obiectivele NATO. Această decizie a Germaniei este luată în contextul în care tensiunile cu Rusia determină apeluri la consolidarea capacităților de apărare în întreaga Europă. Legea, votată după luni de discuții, introduce un sistem dublu: un serviciu voluntar cu beneficii mai mari pentru a atrage recruți tineri și, dacă înscrierile nu sunt suficiente, parlamentarii pot activa recrutarea obligatorie în funcție de necesități. Acest lucru ar necesita un vot separat în Bundestag și ar putea implica o selecție aleatorie dacă numărul persoanelor eligibile este mai mare decât cel necesar. Ministerul Apărării ar raporta cifrele privind recrutarea către parlament la fiecare șase luni. Proiectul de lege prevede obiective noi pentru Bundeswehr, cu scopul de a ajunge la 260.000 de soldați activi, față de 183.000 în prezent, și cel puțin 200.000 de rezerviști până în 2035. Într-o măsură fără precedent de la suspendarea recrutării obligatorii în 2011, toți bărbații născuți după 1 ianuarie 2008 vor fi supuși evaluărilor medicale. Atât bărbații, cât și femeile de 18 ani vor primi cereri de declarare a disponibilității de a servi, deși răspunsul obligatoriu revine doar bărbaților.
Planul de reintroducere a serviciului militar obligatoriu divizează guvernul german
Germania se confruntă cu o nouă criză politică după ce partidele din coaliția de guvernare nu au reușit să cadă de acord asupra reintroducerii serviciului militar. O conferință de presă programată marți seară, menită să prezinte detaliile reformei, a fost anulată brusc, cu doar două zile înainte ca proiectul de lege să ajungă în parlament. Cancelarul Friedrich Merz își propune ca „Germania să aibă cea mai puternică armată convențională din Europa”, însă compromisul ce prevedea introducerea unui serviciu militar obligatoriu a fost „respins în ultimul moment”, potrivit BBC. Între voluntariat și obligativitate Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a negat acuzațiile că ar fi „torpilat planurile” cancelarului Merz și ale partidelor din coaliția de guvernare de a reintroduce serviciul militar într-o formă care să includă posibilitatea obligativității, dar a avertizat că implementarea unui sistem obligatoriu ar fi dificilă. Șeful apărării susține un model bazat pe voluntariat și evaluări medicale pentru tinerii de 18 ani, care ar urma să înceapă din 2027. Guvernul de la Berlin are în vedere extinderea forțelor armate de la 183.000 la 260.000 de militari activi până în 2035, plus 200.000 de rezerviști, în urma presiunilor NATO privind pregătirea pentru o posibilă amenințare rusă în următorii ani. Tinerii germani, împotriva serviciului obligatoriu Tema privind reintroducerea serviciului militar rămâne una dintre cele mai sensibile în politica germană. Marcată de trecutul secolului XX, „o parte semnificativă a societății germane este încă reticentă față de reînarmare”, notează BBC. Un sondaj realizat de institutul german Forsa arată că 54% dintre germani sprijină reintroducerea serviciului obligatoriu, în timp ce 41% se opun, opoziția fiind deosebit de mare în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani (63%). Un nou proiect de lege, pregătit pentru 2026 Guvernul condus de Merz și Pistorius promite că un nou proiect de lege va fi înaintat „în timp util pentru a intra în vigoare de anul viitor”, însă dezbaterile politice par departe de a se încheia Deși dezbaterile politice sunt departe de o soluție comună, ministrul Apărării insistă că un nou proiect de lege va fi înaintat „în timp util pentru a intra în vigoare de anul viitor”.
Contextul geopolitic provoacă îngrijorări în rândul țărilor UE. Statele dezbat revenirea la stagiul militar obligatoriu
La sfârșitul lunii iunie, membrii NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB. Totuși, fără forța de muncă necesară, această majorare ar putea să nu fie suficientă pentru a spori gradul de pregătire militară a Europei și a devenit un subiect de dezbatere politică pe continentul european. Consiliul European pentru Relații Externe a realizat recent un sondaj în nouă țări europene. Datele au arătat că, în mai multe dintre acestea, inclusiv Franța, Germania și Polonia, majoritățile susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă sprijinul dispare în grupa de vârstă 18-29 de ani în Germania și Polonia, scrie DPA. Ce țări au serviciul militar obligatoriu și ce țări au în vedere introducerea măsurii În prezent, nouă state membre au stagiu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. Și Croația va introduce această măsură din 2026. După sfârșitul Războiului Rece, mai multe țări europene au renunțat la serviciul militar obligatoriu și au adoptat recrutarea pe bază de voluntariat. De exemplu, ca răspuns la amenințarea la adresa securității reprezentată de Rusia, armata germană încearcă să recruteze încă cel puțin 60.000 de soldați. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că el crede că pe viitor, cel mai probabil, va fi necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu. O dezbatere similară a luat amploare în Portugalia, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Bulgaria, cândva unul dintre cele mai militarizate state din fostul bloc estic, a renunțat la stagiul militar în anul 2008. În prezent, se ia în considerare o formare obligatorie limitată, iar conscripția completă este planificată dacă înrolarea continuă să fie deficitară. Atât Franța, cât și Polonia au deschis dezbateri în acest sens. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat în martie că dorește să reintroducă o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de participanți pe an. În Belgia, conscripția a fost suspendată din 1993, dar nu a fost abolită. Astfel, ea ar putea reintra în vigoare prin intermediul unei modificări legislative. Situația în România La noi în țară, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, odată cu aderarea la NATO și la UE. Totuși, în caz de război, serviciul militar obligatoriu poate fi reintrodus și toți cetățenii pot fi înrolați. La începutul anului 2025, fostul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, afirma că „nu se pune problema obligativităţii stagiului militar decât, aşa cum specifică legea, în stări de asediu, de război, de mobilizare”. Țările care se opun introducerii stagiului militar obligatoriu Sunt și state europene care nu iau în calcul introducerea armatei obligatorii. În martie 2024, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a exclus reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Nici Slovenia nu ia în considerare recrutarea în acest moment, în ciuda deficitului din forțele armate, potrivit Ministerului Apărării. Premierul Robert Fico a insistat asupra alternativelor voluntare după ani de eforturi de recrutare nereușite. În Irlanda, ideea introducerii conscripției militare nu figurează pe agenda politică. Țara nu a avut niciodată conscripție de la independența sa, în urmă cu peste 100 de ani.