Cum s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Condiția care poate schimba legea încorporării peste noapte. Evoluția armatei României: de la batalioanele agricole de pe vremea lui Ceaușescu, la unitățile NATO cu militarii profesioniști
Războiul din Ucraina a intrat în cel de-al cincelea an, iar conflictul mocnit din Orientul Mijlociu a izbucnit în data de 28 februarie 2026. Sunt tensiuni crescânde și între Pakistan și Afganistan, China trage cu ochiul către Taiwan, iar spectrul unei escaladări nedorite, în care să fie „prinse” din ce în ce mai multe țări, ridică și o întrebare esențială. Suntem pregătiți pentru ceea ce e mai rău? În Europa, țările au început să ia măsuri pentru a nu fi „descoperite” în eventualitatea unui scenariu militar complicat, iar unele dintre decizii ale autorităților au stîrnit deja controverse aprinse. În Germania, de exemplu, bărbații cu vârste între 18 și 46 de ani nu mai pot lipsi din țară mai mult de trei luni fără a avea aprobarea autorității militare. Măsura controversată – în ceea ce privește libertatea de mișcare – a stârnit revoltă, proteste și multe reacții critice. Această măsură se aplică indiferent de scopul deplasării, fie că este vorba despre studii în străinătate, muncă sau călătorii personale. Dar totul trebuie analizat în perspectivă. Condițiile actuale – riscul unui conflict major a crescut din ce în ce mai mult – impun o reconsiderare atentă a modalităților de apărare, iar fiecare țară acționează în consecință. Primii pași către un serviciu militar obligatoriu? Autoritățile militare din Germania au încercat să explice că această modificare ține de măsurile care trebuie luate în ceea ce privește evidența populației în cazul unui conflict. Scopul principal al al acestei măsuri ar fi unul care ține de evidența persoanelor apte pentru serviciul militar. În eventualitatea izbucnirii unui conflict, armata germană trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. De altfel, Germania a decis că trebuie implementat un serviciu militar voluntar la nivel național – mai multe detalii AICI. Din anul 2027, 300.000 de germani vor efectua o examinare medicală obligatorie. Vor fi deschise 24 de centre de selecție pentru examenul medical, iar Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania a precizat că dorește să crească numărul de soldați de la 184.000 la 270.000 până în 2035. La nivel european nu este exclusă reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar România – stat membru NATO cu războila graniță – nu poate rămâne în afara acestei „ecuații” complicate. România a suspendat serviciul militar obligatoriu În perioada comunistă, dar și după Revoluția din 1989, serviciul militar a fost obligatoriu pentru toți bărbații care împlineau 18 ani. Excepție celor care aveau probleme medicale. România a suspendat pe timp de pace serviciul militar obligatoriucîncepând cu data de 1 ianuarie 2007, prin Legea 395/16 decembrie 2005. Astfel, cu acea dată, s-a trecut la un serviciu militar pe bază de voluntariat. Această lege a fost considerată etapă esențială în modernizarea și adaptarea Armatei României la standardele NATO. La cel moment, România a pus bazele unei armate de profesioniști. Ultimele încorporări au avut loc în anul 2006. Trebuie specificat, însă, că serviciul militar nu a fost desființat, din punct de vedere constituțional, ci doar suspendat. În consecință, în caz de mobilizare sau război, serviciul militar poate fi reintrodus în România. Legea 395/16 decembrie 2005 De ce a fost suspendat serviciul militar obligatoriu în România Decizia de supendare a serviciului militar obligatoriu în România – pe timp de pace – s-a bazat pe mai multe argumente. Prin trecerea la o armată profesionistă s-a luat în calcul apariția unei armate a României care să se bazeze exclusiv pe militari angajați (profesioniști). S-a pornit de la premisa că militarii profesioniști sunt capabili să folosescă tehnica militară modernă și complexă. Recruții care satisfăceau stagiul militar obligatoriu nu aveau o pregătire avansată, iar timpul de pregătire era scurt. Pe de altă parte, costurile erau foarte mari în perioada în care serviciul militar era obligatoriu – număr mare de recruți, cazare, masă, echipament, instruire, sistemulera ineficient din punct de vedere financiat. După ce România a aderat la NATO, era nevoie de o armată flexibilă, mobilă și capabilă să intervină rapid. După încheierea Războiului Rece, au scăzut riscurile unor războaie convenționale. Astfel, o „armată de masă” nu mai era necesară. Nu în ultimul rând, specialiștii spun că militarii profesioniști sunt mult mai motivați și mai bine antrenați decât recruții încorporați anterior. De altfel, în cele mai multe dintre cazuri, recruții nici nu își doreau stagiul militar. România în epoca „Nicolae Ceaușescu” Nicolae Ceaușescu a devenit președinte al Republicii Socialiste România în anul 1974. Și până atunci condusese condusese țara, din 11 iulie 1965, dar din funcția de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR). În anul 1968, armatele din Pactul/Tratatul de la Varșovia (înființat în anul 1955 ca replică la NATO), conduse de URSS, au invadat Cehoslovacia. România făcea parte din acest Tratat, dar nu s-a alăturat invaziei. Acesta a fost momentul în care a prins „viață” doctrina „războiului întregului popor pentru apărarea patriei”. Serviciul militar obligatoriu pentru toți cetăţenii români, indiferent de sex, a fost impus prin Legea 14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu | Foto – Wikipedia Cum putea fi executat stagiul militar obligatoriu în România comunistă Astfel, existau mai multe „forme” prin care tinerii puteau satisface stagiul militar obligatoriu. Militari în termen; Militari cu termen redus; Elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învăţământ superior; Rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. Studenţii instituţiilor de învăţământ superior stabiliţi prin hotărâre a Consiliului de Miniştri puteau îndeplini serviciul militar şi prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor. Perioada era urmată de convocări sau cursuri în unităţi sau instituţii militare de învăţământ. Sursa foto – Tribuna Cât dura serviciul militar obligatoriu Tinerii care fuseseră deja recrutați – ceea ce se întâmpla încă din ultimul an de liceu, în cele mai multe dintre cazuri – erau ulterior încorporați și repartizați la diferite „arme”. Perioadele în care își satisfăceau stagiul militar erau diferite. 1 an și 4 luni (16 luni) – pentru tinerii cu studii superioare – termen redu – sau pentru anumite specializări terestre. 1 an și 6 luni (18 luni) – aceasta era durata standard a stagiului militar obligatoriu pentru tinerii
Parlamentul german susține controversata lege privind serviciul militar în contextul amenințării rusești
Parlamentul Germaniei a adoptat vineri o lege nouă a serviciului militar, care are ca scop să mărească efectivele Bundeswehr și să atingă obiectivele NATO. Această decizie a Germaniei este luată în contextul în care tensiunile cu Rusia determină apeluri la consolidarea capacităților de apărare în întreaga Europă. Legea, votată după luni de discuții, introduce un sistem dublu: un serviciu voluntar cu beneficii mai mari pentru a atrage recruți tineri și, dacă înscrierile nu sunt suficiente, parlamentarii pot activa recrutarea obligatorie în funcție de necesități. Acest lucru ar necesita un vot separat în Bundestag și ar putea implica o selecție aleatorie dacă numărul persoanelor eligibile este mai mare decât cel necesar. Ministerul Apărării ar raporta cifrele privind recrutarea către parlament la fiecare șase luni. Proiectul de lege prevede obiective noi pentru Bundeswehr, cu scopul de a ajunge la 260.000 de soldați activi, față de 183.000 în prezent, și cel puțin 200.000 de rezerviști până în 2035. Într-o măsură fără precedent de la suspendarea recrutării obligatorii în 2011, toți bărbații născuți după 1 ianuarie 2008 vor fi supuși evaluărilor medicale. Atât bărbații, cât și femeile de 18 ani vor primi cereri de declarare a disponibilității de a servi, deși răspunsul obligatoriu revine doar bărbaților.
Planul de reintroducere a serviciului militar obligatoriu divizează guvernul german
Germania se confruntă cu o nouă criză politică după ce partidele din coaliția de guvernare nu au reușit să cadă de acord asupra reintroducerii serviciului militar. O conferință de presă programată marți seară, menită să prezinte detaliile reformei, a fost anulată brusc, cu doar două zile înainte ca proiectul de lege să ajungă în parlament. Cancelarul Friedrich Merz își propune ca „Germania să aibă cea mai puternică armată convențională din Europa”, însă compromisul ce prevedea introducerea unui serviciu militar obligatoriu a fost „respins în ultimul moment”, potrivit BBC. Între voluntariat și obligativitate Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a negat acuzațiile că ar fi „torpilat planurile” cancelarului Merz și ale partidelor din coaliția de guvernare de a reintroduce serviciul militar într-o formă care să includă posibilitatea obligativității, dar a avertizat că implementarea unui sistem obligatoriu ar fi dificilă. Șeful apărării susține un model bazat pe voluntariat și evaluări medicale pentru tinerii de 18 ani, care ar urma să înceapă din 2027. Guvernul de la Berlin are în vedere extinderea forțelor armate de la 183.000 la 260.000 de militari activi până în 2035, plus 200.000 de rezerviști, în urma presiunilor NATO privind pregătirea pentru o posibilă amenințare rusă în următorii ani. Tinerii germani, împotriva serviciului obligatoriu Tema privind reintroducerea serviciului militar rămâne una dintre cele mai sensibile în politica germană. Marcată de trecutul secolului XX, „o parte semnificativă a societății germane este încă reticentă față de reînarmare”, notează BBC. Un sondaj realizat de institutul german Forsa arată că 54% dintre germani sprijină reintroducerea serviciului obligatoriu, în timp ce 41% se opun, opoziția fiind deosebit de mare în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani (63%). Un nou proiect de lege, pregătit pentru 2026 Guvernul condus de Merz și Pistorius promite că un nou proiect de lege va fi înaintat „în timp util pentru a intra în vigoare de anul viitor”, însă dezbaterile politice par departe de a se încheia Deși dezbaterile politice sunt departe de o soluție comună, ministrul Apărării insistă că un nou proiect de lege va fi înaintat „în timp util pentru a intra în vigoare de anul viitor”.
Contextul geopolitic provoacă îngrijorări în rândul țărilor UE. Statele dezbat revenirea la stagiul militar obligatoriu
La sfârșitul lunii iunie, membrii NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB. Totuși, fără forța de muncă necesară, această majorare ar putea să nu fie suficientă pentru a spori gradul de pregătire militară a Europei și a devenit un subiect de dezbatere politică pe continentul european. Consiliul European pentru Relații Externe a realizat recent un sondaj în nouă țări europene. Datele au arătat că, în mai multe dintre acestea, inclusiv Franța, Germania și Polonia, majoritățile susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă sprijinul dispare în grupa de vârstă 18-29 de ani în Germania și Polonia, scrie DPA. Ce țări au serviciul militar obligatoriu și ce țări au în vedere introducerea măsurii În prezent, nouă state membre au stagiu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. Și Croația va introduce această măsură din 2026. După sfârșitul Războiului Rece, mai multe țări europene au renunțat la serviciul militar obligatoriu și au adoptat recrutarea pe bază de voluntariat. De exemplu, ca răspuns la amenințarea la adresa securității reprezentată de Rusia, armata germană încearcă să recruteze încă cel puțin 60.000 de soldați. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că el crede că pe viitor, cel mai probabil, va fi necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu. O dezbatere similară a luat amploare în Portugalia, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Bulgaria, cândva unul dintre cele mai militarizate state din fostul bloc estic, a renunțat la stagiul militar în anul 2008. În prezent, se ia în considerare o formare obligatorie limitată, iar conscripția completă este planificată dacă înrolarea continuă să fie deficitară. Atât Franța, cât și Polonia au deschis dezbateri în acest sens. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat în martie că dorește să reintroducă o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de participanți pe an. În Belgia, conscripția a fost suspendată din 1993, dar nu a fost abolită. Astfel, ea ar putea reintra în vigoare prin intermediul unei modificări legislative. Situația în România La noi în țară, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, odată cu aderarea la NATO și la UE. Totuși, în caz de război, serviciul militar obligatoriu poate fi reintrodus și toți cetățenii pot fi înrolați. La începutul anului 2025, fostul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, afirma că „nu se pune problema obligativităţii stagiului militar decât, aşa cum specifică legea, în stări de asediu, de război, de mobilizare”. Țările care se opun introducerii stagiului militar obligatoriu Sunt și state europene care nu iau în calcul introducerea armatei obligatorii. În martie 2024, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a exclus reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Nici Slovenia nu ia în considerare recrutarea în acest moment, în ciuda deficitului din forțele armate, potrivit Ministerului Apărării. Premierul Robert Fico a insistat asupra alternativelor voluntare după ani de eforturi de recrutare nereușite. În Irlanda, ideea introducerii conscripției militare nu figurează pe agenda politică. Țara nu a avut niciodată conscripție de la independența sa, în urmă cu peste 100 de ani.