Chirurg din Londra operează un pacient cu cancer de la 2.400 de km distanță
Intervenție medicală scoasă din SF-uri: un chirurg din Londra a reușit să opereze un pacient aflat la 2.400 de km distanță, folosind tehnologia robotică și o conexiune digitală de mare viteză, potrivit BBC. Pacientul cu cancer de prostată era în Gibraltar, iar operația la care a fost supus a fost o premieră mondială absolută. Operație pe internet Intervenția a fost realizată de profesorul Prokar Dasgupta, specialist în chirurgie robotică și coordonator al Robotic Centre of Excellence din cadrul The London Clinic. Medicul a controlat operația de la o consolă asemănătoare unui computer, în timp ce robotul chirurgical se afla într-o sală de operație din Gibraltar. Întârzierea dintre comenzile chirurgului și mișcările robotului a fost de doar 0,06 secunde, adică aproximativ 60 de milisecunde, o latență atât de mică încât intervenția s-a desfășurat practic ca și cum medicul s-ar fi aflat în aceeași sală de operație cu pacientul. Robotul care a făcut operația Operația a fost realizată cu sistemul robotic Toumai, produs de compania Microport. Robotul este echipat cu o cameră 3D de înaltă definiție și patru brațe chirurgicale, capabile să execute mișcări extrem de precise. Legătura dintre Londra și Gibraltar a fost asigurată prin fibră optică, cu o conexiune de rezervă prin rețea 5G, pentru a evita orice întrerupere în timpul intervenției. Pacientul care a intrat în istorie Primul pacient operat astfel a fost un bărbat de 62 de ani, stabilit în Gibraltar de aproape patru decenii. Diagnosticul de cancer de prostată a venit imediat după perioada sărbătorilor de iarnă. Inițial, el se aștepta să intre pe lista de așteptare a sistemului public britanic de sănătate și să fie nevoit să călătorească în Anglia pentru tratament. În schimb, medicii i-au propus să participe la această procedură experimentală realizată de la distanță. La patru zile după intervenție, pacientul a declarat că se simte foarte bine și că participarea la această operație revoluționară a fost o experiență importantă. Echipa pregătită pentru orice situație Deși chirurgul se afla la mii de kilometri distanță, în sala de operație din Gibraltar era prezentă și o echipă medicală locală, pregătită să preia intervenția dacă legătura digitală s-ar fi întrerupt. Proiectul a fost realizat în colaborare între Gibraltar Health Authority și The London Clinic, cu sprijinul companiei globale de servicii tehnologice Presidio. Două operații în același experiment Intervenția face parte dintr-o serie de două cazuri pilot de telechirurgie. Prima intervenție oficială a avut loc miercuri, 4 martie. Profesorul Dasgupta a realizat și o prostatectomie, procedura chirurgicală prin care prostata este îndepărtată, asupra unui alt pacient – un bărbat de 52 de ani, tot din Gibraltar. Viitorul chirurgiei ar putea fi la distanță Potrivit profesorului Dasgupta, telechirurgia ar putea revoluționa modul în care pacienții primesc tratament. Această tehnologie ar putea permite persoanelor din zone îndepărtate sau comunități mici să beneficieze de intervenții realizate de specialiști de top, fără a fi nevoite să călătorească sute sau mii de kilometri. În plus, sistemul ar putea reduce costurile și dificultățile logistice asociate deplasărilor pentru operații complexe. Operație transmisă în direct pentru 20.000 de specialiști Experimentul nu se oprește aici. Profesorul Dasgupta urmează să realizeze o nouă intervenție pe 14 martie, care va fi transmisă în direct în cadrul congresului European Association of Urology. Aproximativ 20.000 de specialiști din domeniu vor putea urmări în timp real operația, într-un moment care ar putea marca începutul unei noi ere în medicină. Reprezentanții The London Clinic și ai Gibraltar Health Authority spun că intervenția reprezintă un moment major pentru dezvoltarea serviciilor medicale, deschizând calea către o lume în care chirurgii ar putea opera pacienți aflați la mii de kilometri distanță.
Războiul inteligențelor: propunerea radicală a lui Neal Stephenson pentru viitorul A.I.
Inteligența artificială avansează rapid, iar vocile critice devin tot mai sonore. Una dintre cele mai interesante și radicale opinii vine din partea scriitorului american Neal Stephenson, celebru pentru romane precum Snow Crash și Cryptonomicon. Deși nu este cercetător în domeniul tehnologiei, viziunea sa influențează deopotrivă ingineri, filosofi și antreprenori. Într-un discurs recent, Stephenson a propus o abordare complet nouă: să permitem A.I.-urilor să se lupte între ele pentru a păstra echilibrul ecosistemului digital. Totodată, el a tras un semnal de alarmă ferm – omenirea riscă să regreseze intelectual dacă nu limitează dependența de aceste tehnologii. A.I. ca pradă și prădător într-un nou ecosistem digital Stephenson sugerează că ar trebui să învățăm din natură și să aplicăm lecțiile evoluției în lumea inteligenței artificiale. În loc să încercăm să creăm un super-A.I. care să controleze totul, propune un ecosistem variat, în care diferite modele de inteligență artificială să concureze și chiar să se saboteze între ele. Asemenea competiție ar putea preveni apariția unui „superprădător digital” care să domine piața și să pună în pericol libertatea umană. Neal Stephenson El susține că modelele A.I. ar trebui proiectate nu doar să fie utile, ci și să contracareze și să „atace” alte modele. Exemplele oferite sunt fascinante: unele A.I.-uri vor fi ca niște câini ciobănești, fidele și eficiente în sarcini precise. Altele, ca libelulele – rapide, specializate și indiferente la prezența umană. Mai sunt și cele ca ciorile – inteligente, dar complet autonome și puțin interesate de om. Iar ChatGPT? Pentru Stephenson, este „un cățel de poală”: drăgălaș, dependent și croit special să ne facă viața mai ușoară. În acest context în care unele voci avertizează că A.I. ar putea deveni imposibil de controlat, ideea unei „lupte interne” între sisteme pare demnă de un roman SF, dar și profund logică. Exact cum natura nu permite unei specii să domine complet, un ecosistem de A.I.-uri concurente ar menține echilibrul digital. Una dintre cele mai grave consecințe ale abuzului de inteligență artificială, spune Stephenson, este regresul uman. Dacă oamenii continuă să-și externalizeze gândirea către mașini, s-ar putea transforma într-o versiune modernă a eloi-lor din romanul Mașina timpului al lui H.G. Wells: ființe intelectualmente slabe, complet dependente de tehnologia pe care nu o înțeleg. Stephenson avertizează că semnele sunt deja vizibile. Mulți profesori se plâng că elevii lor folosesc A.I.-uri ca ChatGPT pentru a rezolva orice temă sau eseu, fără să mai gândească individual. Această comoditate riscă să distrugă tocmai capacitatea care ne-a făcut unici ca specie: rațiunea. Soluția? Scriitorul propune măsuri simple, dar ferme: revenirea la examene scrise de mână, în săli supravegheate. Nu e o noutate, ci o reîntoarcere la un standard care funcționa. Iar dacă părinții sau instituțiile se opun, spune Stephenson, o fac dintr-o frică infantilă de a-și vedea copiii confruntați cu efortul autentic. Într-o lume unde competiția se duce pe terenul inteligenței, să renunți la gândire e ca și cum ai merge la luptă dezarmat. Cum ne putem păstra locul într-o lume populată de A.I. Stephenson nu e un pesimist. Dimpotrivă, crede că oamenii încă au șanse reale să rămână actori relevanți într-un ecosistem dominat de inteligențe artificiale – dar doar dacă aleg să lupte. El spune că augmentările oferite de tehnologie vin întotdeauna cu un cost: amputarea unor capacități proprii. Dacă ne bazăm doar pe A.I. pentru a scrie, a raționa sau a crea, riscăm să pierdem tocmai acele trăsături care ne definesc. Îndemnul său este simplu: reîntoarce-te la rațiune. Alege conștient să gândești, să înveți, să concurezi. Nu lăsa comoditatea să-ți anuleze evoluția. Fii un competitor demn într-o lume unde inteligențele se înmulțesc, dar nu toate sunt umane. Poate părea o viziune radicală, dar într-o epocă în care Big Tech dictează ritmul inovației, poate exact astfel de idei ne vor salva. Iar dacă nu, atunci măcar ne vor forța să ne punem întrebări importante: Cine suntem? Cine vrem să devenim? Și ce preț suntem dispuși să plătim pentru confort? Rațiunea, înapoi! Ai nevoie de ea mai mult ca niciodată.