Etichetă: sibiu

Cum fugeau românii în Germania. CNSAS a publicat datele

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice astăzi, 28 septembrie, mai multe documente de arhivă referitoare la emigrarea românilor în Republica Federală Germania. Documentele prezintă amploarea fenomenului în perioada 1987-1989, ultimii ani ai regimului comunist, și arată câți români au încercat să părăsească țara prin proceduri oficiale, dar și prin metode ilegale. Potrivit datelor din arhive, zeci de mii de persoane au solicitat plecarea definitivă, în timp ce mii de oameni au ales să rămână în străinătate sau au încercat să treacă ilegal frontiera. În perioada 1987-1989, au fost depuse 47.132 de cereri, dintre care 35.486 au fost aprobate, iar aproximativ 11.646 nu au fost aprobate. Între 1987 și 1989, peste 47.000 de persoane au depus cereri oficiale ca să emigreze în Germania Documentele CNSAS despre perioada 1987-1989 arată cât de mulți români încercau să plece definitiv din țară în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, în special către Republica Federală Germania. În cei trei ani, 47.132 de persoane au depus cereri oficiale pentru a emigra în Germania, iar autoritățile au aprobat 35.486 de plecări. În același timp, la 1 septembrie 1989, aproape 89.000 de cereri erau încă nesoluționate. Unele dintre acestea fuseseră depuse cu ani înainte. „În ultimii 3 ani ai dictaturii Ceauşescu, 47.132 de solicitări noi au fost depuse oficial pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. La 1 septembrie 1989 exista un stoc uriaș de 88.939 de cereri în curs de soluționare (citeşte blocate; unele dosare trenau încă din 1975!)”, scrie pe pagina de Facebook a CNSAS. Mii de români au ales să nu se mai întoarcă în țară Pentru cei care nu reușeau să obțină aprobarea, existau și alte modalități de a părăsi România. Între 1987 și 1989, 5.536 de persoane au plecat în străinătate și nu s-au mai întors. În 1988 s-a înregistrat cel mai mare număr, 2.822 de persoane. Astfel, toate vizele turistice au fost blocate. „Cea mai sigură metodă de evaziune (n.n. părăsirea ilegală a ţării, în jargonul Securităţii) a fost refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. 5.536 de persoane au rămas ilegal în străinătate în acest mod. Vârful a fost atins în 1988 (2.822 de fugari), ceea ce a determinat regimul să blocheze aproape total vizele turistice ”, conform arhivei publicate de CNSAS. Mii de români au încercat să treacă ilegal frontiera spre Germania Între 1987 și 1989, 2.243 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera României și să ajungă în Germania, în timp ce alte 484 de persoane au fost prinse în timpul tentativei de trecere și arestate de grăniceri. Mai mult de 75% dintre cei care au reușit să treacă granița erau bărbați, iar aproximativ jumătate aveau între 19 și 30 de ani. Cei mai mulți proveneau din rândul muncitorilor calificați, peste 1.500 de persoane. În primele opt luni ale anului 1989, 674 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera, iar alte 150 au fost prinse. În aceeași perioadă, regimul comunist a redus drastic numărul vizelor turistice acordate, ceea ce a dus la scăderea numărului celor care plecau în excursii și nu se mai întorceau în țară, la 368 de persoane. „Cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea. 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Muncitorii calificați au format grosul fugarilor (peste 1.500). 484 de persoane au fost prinse în tentativa de trecere frauduloasă și arestate de grăniceri. Anul 1989 (ianuarie – septembrie): Regimul a înăsprit drastic acordarea vizelor turistice, fapt ce a dus la scăderea numărului rămânerilor din excursii la doar 368. În schimb, fuga prin fâșie a rămas la cote alarmante (674 reușite și 150 prinși în doar 8 luni)”, scrie în postarea CNAS. Peste 11.000 de muncitori calificați au primit aprobarea să emigreze legal în Germania Etnicii germani, în special sașii și șvabii, au reprezentat cea mai mare parte a celor care doreau să emigreze în Germania. Aceștia au avut 28.466 de aprobări pentru plecare și 2.917 persoane au rămas în străinătate după excursii. Totodată, 1.351 de etnici germani au trecut ilegal frontiera. În rândul celor care au primit aprobarea de a emigra s-au aflat și 11.455 de muncitori calificați. De asemenea, 459 de profesori și 238 de cadre medicale superioare au primit dreptul de a părăsi definitiv România. „Etnicii germani (sași și șvabi) reprezintă nucleul dur al mișcării migratorii. Aceștia domină cererile oficiale (76.138 în așteptare), aprobările (28.466) și rămânerile din excursii (2.917). De asemenea, au constituit majoritatea celor care au fugit ilegal prin fâșie (1.351 persoane). 11.455 de muncitori calificaţi au primit aprobarea pentru emigrarea legală în Germania federală. Un număr impresionant de 459 de profesori au primit dreptul de a emigra definitiv. (…) De asemenea, 238 de cadre medicale superioare au părăsit oficial R.S.R. în acest interval scurt”, se arată în postarea CNAS. Cele mai multe dosare blocate au fost la Sibiu La nivel județean, Sibiul avea cele mai multe dosare blocate, 28.658, dar și cel mai mare număr de aprobări oficiale, 9.968. Timișul se afla pe primul loc în ceea ce privește trecerile ilegale reușite ale frontierei, cu 1.138 de cazuri, și rămânerile în străinătate după excursii, cu 1.059 de persoane. Bucureștiul ocupa locul al doilea la numărul celor care nu s-au mai întors din excursii, cu 950 de cazuri, potrivit documentelor CNSAS. „Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968). Judeţul Timiș, în schimb, a fost zona curajului: a ocupat primul loc la fugi reușite pe fâșie (1.138) și la rămâneri din excursii (1.059), concentrând grosul evaziunilor pe la granița de vest. Bucureștiul s-a situat pe locul 2 la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație pur urbană și intelectuală”, se arată în postarea CNAS. Femeile aveau cele

Planul Roșu de intervenție activat la Avrig. 11 persoane cu simptome de toxiinfecție

Autoritățile din județul Sibiu au declanșat sâmbătă seară Planul Roșu de intervenție, în urma unui apel de urgență venit de la o sală de evenimente din orașul Avrig. Mai mulți participanți la un eveniment au solicitat ajutorul medicilor după ce li s-a făcut brusc rău, acuzând stări specifice unei toxiinfecții alimentare. În aceste momente, la fața locului sunt 9 echipaje de salvare. 11 persoane evaluate de medicii ajunși la fața locului În primele momente ale intervenției, 11 persoane care prezentau simptomatologie acută de toxiinfecție alimentară au fost preluate pentru evaluare medicală de către echipajele de prim-ajutor ajunse la fața locului. „La o sală de evenimente din orașul Avrig mai multe persoane solicită asistență medicală întrucât acuză simptomatologie de toxiinfecție alimentară. Planul Roșu a fost activat”, a transmis Raluca Marcu, reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Sibiu. Forțe suplimentare mobilizate de urgență Pentru gestionarea situației de criză, autoritățile au trimis un număr impresionant de forțe la locația evenimentului. Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Sibiu intervin în sistem integrat. La fața locului acționează trei echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, cinci ambulanțe SAJ, precum și o autospecială destinată transportului de personal și victime multiple. Având în vedere numărul potențial mare de persoane afectate, autoritățile medicale au luat măsuri de precauție. Vasile Scridon, purtătorul de cuvânt al Ambulanței Sibiu, a anunțat că alte trei echipaje din tura de zi au fost consemnate și păstrate în stare de alertă, fiind pregătite să intervină în caz de nevoie. Misiunea de salvare și evaluare este în plină desfășurare, echipajele medicale urmând să stabilească dacă se impune transportul de urgență al pacienților către spitalele din județ.

Emil Hurezeanu critică transformarea Cazarmei 90 din Sibiu în parcare

În inima Sibiului, o clădire monumentală de la începutul secolului al XIX-lea a dispărut în ultimii ani ai comunismului, lăsând în urmă un spațiu ocupat astăzi de o parcare. Emil Hurezeanu, fstul ministru al Afacerilor Externe, a readus în discuție cazul Cazărmii 90, pe care îl consideră un exemplu de intervenție urbanistică ale cărei greșeli nu ar trebui repetate, conform Turnul Sfatului. Cazarma 90 domina una dintre zonele centrale ale Sibiului, pe locul actualei Piețe a Unirii. Ridicată între sfârșitul secolului al XVIII-lea și anul 1807, clădirea era considerată una dintre construcțiile baroce de referință ale orașului. Emil Hurezeanu a criticat faptul că autoritățile comuniste au decis să demoleze Cazarma 90 și să fie în locul ei o parcare Emil Hurezeanu a criticat modul în care autoritățile comuniste au ales să demoleze Cazarma 90 și să transforme terenul într-o simplă parcare. El a comparat situația de la Sibiu cu exemple din Austria, unde foste cazărmi au fost restaurate și transformate în spații culturale și comunitare, care găzduiesc muzee, școli, restaurante sau grădinițe. Fostul ministru al Afacerilor Externe a descris dispariția clădirii drept un contraexemplu de dezvoltare urbană care nu ar mai trebui repetat. Emil Huruzeanu, fostul ministru al Afacerilor Externe „Nu cunosc un exemplu, într-una din marile țări europene, în care un monument de 200 de ani, fie și o cazarmă părăsită în care funcționa Cooperativ Tehnica Nouă, plină de șobolani – cum se întâmpla pe vremea aceea, să fie transformată într-o parcare și atât. Aici avem un contraexemplu care n-ar mai trebui urmat niciodată. În Austria, mai mult decât în Germania – că germanii n-au mai fost în situația să restaureze mult pentru că cele mai frumoase orașe ale lor au fost bombardate crunt – austriecii din cazărmi, din Cazarma 90 au făcut un muzeu splendid pe Mariahilfer Strasse, unde este și Klimt. Este un fel de poveste complexă, în care găsești și școală, și mici restaurante, și grădinițe, și toate funcționează cu artă de prim rang la etajele superioare”, a spus Emil Hurezeanu. Cazarma 90 a fost distrusă în jurul anului 1980 După aproape 200 de ani de existență, Cazarma 90 a fost pusă la pământ în anii ’80, în perioada comunistă. În locul clădirii a rămas un teren transformat ulterior în parcare. Emil Hurezeanu a readus cazul în discuție la Sibiu, în timpul unei conferințe despre viitorul ansamblului de clădiri de la Ursuline. Cazarma 90 Potrivit Repertoriului Arheologic Național, Cazarma 90 era o construcție de mari dimensiuni, cu formă rectangulară și trei etaje deasupra solului. Clădirea avea și mai multe niveluri subterane, realizate în funcție de panta terenului. Fațada respecta o compoziție simetrică, iar în zona centrală se ridica un turn cu ceas, încheiat cu un acoperiș în stil baroc. Ridicată între 1792 și 1807 pe amplasamentul unei porțiuni din fostele fortificații ale Sibiului, clădirea a servit mai întâi administrației habsburgice, apoi celei austro-ungare, fiind folosită pentru cazarea trupelor. Documentația oficială a sitului arată că, în perioada comunistă, imobilul ajunsese într-o stare avansată de degradare, iar lipsa unei utilizări alternative pentru spațiile sale vaste a dus, în cele din urmă, la decizia demolării. De la cazarmă monumentală la parcare în centrul Sibiului Pe terenul unde s-a aflat odinioară Cazarma 90 funcționează astăzi o parcare, chiar în zona centrală a Sibiului. Urmele trecutului nu au dispărut însă complet. Fosta cazarmă este încă menționată în Repertoriul Arheologic Național, iar în perimetru se păstrează elemente legate atât de edificiul militar, cât și de vechile fortificații medievale ale orașului. De mai bine de 15 ani, administrația locală analizează posibilitatea construirii aici a unui centru destinat conferințelor și spectacolelor. Proiectul apare în documentele de dezvoltare urbană încă din 2009 și ar urma să creeze un spațiu pentru manifestări culturale, artistice, economice și științifice, integrat în zona Teatrului Național „Radu Stanca” și a centrului istoric. Pentru 2025, bugetul local a inclus bani destinați studiilor și documentațiilor tehnice necesare proiectului, însă investiția nu a trecut încă de etapa de pregătire. În același timp, Primăria Sibiu are în vedere și lucrări de punere în valoare a zidurilor fostei Cazarme 90 și a Bastionului Haller.

A murit Angela Muntean, medicul care conducea secția de psihiatrie pediatrică de la Spitalul Gheorghe Preda din Sibiu. Rămas bun, doamna doctor

Angela Muntean, medic primar de psihiatrie pediatrică și șefa Secției de Psihiatrie Pediatrică de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, a încetat din viață. Anunțul a fost făcut duminică, 13 septembrie, de reprezentanții spitalului, printr-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook a unității medicale. Secția pe care o conducea Angela Muntean era singura din județul Sibiu unde sunt internați copiii și adolescenții care au nevoie de îngrijire psihiatrică și are 25 de paturi, la care se adaugă alte 4 pentru însoțitori, scrie turnulsfatului.ro.  Loading … Dr. Angela Muntean făcea parte și din echipa Centrului de Sănătate Mintală (CSM) pentru copii, staționarul de zi cu 20 de locuri al spitalului. „Rămas bun, doamna doctor”, se arată în mesajul postat de reprezentanții spitalului. Potrivit structurii organizatorice publicate pe site-ul unității medicale, Angela Muntean era medic primar în specialitatea psihiatrie pediatrică și ocupa funcția de medic șef al Secției de Psihiatrie Pediatrică. Dr. Angela Muntean lucra cu pacienți cu tulburări de spectru autist, ADHD, anxietate și depresie, tulburări de comportament sau întârzieri în dezvoltare, iar abordarea ei era una centrată pe copil și pe familie, cu accent pe intervenția precoce și pe sprijinirea integrării școlare. Serviciile de psihiatrie pediatrică de la Sibiu tratează copii și adolescenți nu doar din județ, ci și din alte zone ale României, precizează sursa citată.

România va avea din nou Capitală Europeană a Culturii în 2034. Comisia Europeană schimbă regulile competiției

Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul cadru al programului Capitalelor Europene ale Culturii. Propunerea urmărește simplificarea procesului de selecție, consolidarea moștenirii pe termen lung și o implicare mai mare a cetățenilor și tinerilor. „Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis Ministerul Culturii. Pentru România, competiția va reprezenta o nouă oportunitate după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Noul model european pune accent pe ceea ce rămâne în oraș după încheierea anului în care acesta deține titlul, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii culturale, a comunităților și a colaborărilor europene. Primele candidaturi de Capitală Europeană a Culturii, din 2028 Comisia Europeană vrea, de asemenea, ca programul să fie mai accesibil și să acorde o importanță mai mare dezvoltării urbane durabile și incluzive. Procesul pentru 2034 va începe cu mai mulți ani înaintea acordării titlului. Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034. „Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István. Experiența europeană arată că titlul poate produce efecte și după încheierea anului oficial. Comisia Europeană arată că orașele care au găzduit evenimentul au beneficiat, printre altele, de noi spații culturale, creșterea activității culturale, dezvoltarea turismului și consolidarea cooperării internaționale.

Peste 1.200 de chitariști au cântat la unison

Peste 1.200 de chitariști au stabilit un record impresionant cântând simultan sâmbătă, 5 septembrie, la Concertul Manifest din cadrul Guitar Meeting Festival 2026, desfășurat la Muzeul ASTRA din Sibiu. Printre participanți s-au numărat și vedete ale muzicii românești, care au cântat alături de participanții veniți din toată țara, dar și din Republica Moldova.  Copii, tineri și adulți deopotrivă, veniți din peste 60 de localități din România și Republica Moldova, au transformat concertul într-un spectacol al entuziasmului, ambiției și măiestriei.  Loading … Record absolut de participare Ediția din acest an a stabilit un nou record de participare, spun organizatorii, citați de Turnulsfatului. Aceștia au relatat că, la un moment dat, au fost copleșiti de cereri și au fost nevoiți să oprească înscrierile, deoarece numărul doritorilor le-a depășit toate așteptările. Record inedit la Sibiu. Foto: Turnulstatului.ro Record inedit la Sibiu. Foto: Turnulstatului.ro Ei speră ca anul viitor să fie doborât din nou recordul și asigură că se vor pregăti pentru o participare și mai numeroasă. Pleiadă de vedete, inclusiv Adi Despot, Alin Dincă sau Bertie Barbera Cei peste 1.200 de chitariști au interpretat la unison 18 piese românești și internaționale, alături de artiștii invitați. Pe scenă au urcat Adrian „Moldo” Moldovan, Maria Cojocaru, Ronnie Romero, Dan Byron, Berti Barbera, Paul Radu de la Antract, Radu Almășan de la Bosquito, Andrei Găluț, Bobi Dumitraș de la Fără Zahăr, Alin „Coiotu’” Dincă de la Trooper și Adrian Despot de la Vița de Vie. Adrian Despot / Sursa foto: Facebook Bogdan Ilie-Micu Record inedit la Sibiu. Foto: Turnulstatului.ro Repertoriul a inclus piese faimoase precum „Amintire cu haiduci”, „Try”, „Sweet Child O’ Mine”, „Cu capul în nori”, „Have You Ever Seen the Rain”, „What I’ve Done”, „Trebuie să crezi”, „Omul perete” și „Două mâini”. După tombolă, concertul a continuat cu „Back to Life” și „The Day We Die”, interpretate de Andrei Găluț, urmate de piese ale unor trupe fanion ale rockului autohton precum Fără Zahăr, Trooper și Vița de Vie.  Cel mai tânăr participant a avut 4 ani Momentul final i-a reunit pe artiști pe scenă pentru un impresionant moment pe tema „Another Brick in the Wall” de la Pink Floyd. Participanții și publicul au cântat împreună, încheind într-o atmosferă vibrantă unul dintre cele mai emoționante momente ale festivalului. Record inedit la Sibiu. Foto: Turnulstatului.ro Cel mai tânăr chitarist participant a avut numai 4 ani, fiind și unul dintre cei care au extras biletele câștigătoare la tombola organizată în timpul concertului. Au fost oferite 3 chitare acustice și una electrică, două dintre instrumente fiind câștigate de participanți din Cluj.

Premieră ANRE: Primele comunități de energie din România

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunță o premieră în România. Au fost înregistrate primele două comunități în care oamenii își pot produce și vinde energia. Astfel, locuitorii, micile afaceri și autoritățile pot produce și consuma împreună energie la nivel local. Înregistrarea comunității din Sibiu a contribuit la operaționalizarea Registrului Național al Comunităților de Energie. ANRE consideră acest pas important pentru implicarea cetățenilor și actorilor locali pe piața energiei.  Loading … Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anunță o premieră.  Sursă foto: Facebook. Apar comunitățile în care oamenii își pot produce și vinde energia Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei încurajează dezvoltarea comunităților de energie în România. Prin acestea, cetățenii, IMM-urile și autoritățile pot produce, consuma, stoca și vinde energie regenerabilă local. „Premieră în România: ANRE a înregistrat primele două comunități de energie în Registrul național al comunităților de energie. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei anunță înregistrarea, în Registrul național al comunităților de energie (RNCE), a primei Comunități de Energie din Surse Regenerabile (CESR), ASOCIAȚIA COMUNITATEA PORTULUI, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANRE nr. 50/2026. Totodată, reamintim recenta înregistrare în RNCE și a primei Comunități de Energie a Cetățenilor (CEC), SOCIETATEA COOPERATIVA ENERGETICA MICASASA COOP. Înregistrarea celor două comunități marchează operaționalizarea efectivă a RNCE și reprezintă un pas important în dezvoltarea, la nivel național, a acestui nou model de participare activă a cetățenilor și a actorilor locali la piața de energie. ANRE încurajează cetățenii și entitățile eligibile interesate să dezvolte și să înregistreze comunități de energie, contribuind astfel la creșterea participării active a consumatorilor și la dezvoltarea producției locale de energie”, a transmis autoritatea, pe Facebook. Cum poate avea loc înscrierea în Registrul național al comunităților de energie (RNCE) Ordinul ANRE nr. 50/2026 stabilește cadrul pentru înființarea Registrului Național al Comunităților de Energie. Acesta permite înregistrarea oficială a comunităților de energie, precum cooperativele sau parteneriatele dintre cetățeni și autorități. Registrul va fi public și administrat digital de ANRE. Procedura presupune trei pași, și anume înființarea legală a comunității, depunerea documentelor la ANRE și înscrierea în Registru. După înregistrare, membrii pot partaja energia produsă local și beneficia de tarife de rețea specifice. Sursă foto: Facebook, Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)

Operație spectaculoasă la Sibiu: O tumoră cât găleata a fost extirpată cu succes

O intervenție chirurgicală de mare complexitate a fost realizată în cadrul Secției Clinice Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, unde medicii au reușit să îndepărteze o tumoră retroperitoneală uriașă, cu un diametru de aproximativ 25 de centimetri și o greutate estimată între 9 și 10 kilograme. Tumoră de „dimensiunea unei găleți” Potrivit reprezentanților spitalului, formațiunea tumorală avea dimensiuni comparabile cu cele ale unei găleți și reprezenta „un risc major pentru viața pacientei, atât prin dimensiuni, cât și prin localizarea profundă”. Intervenția a fost coordonată de profesorul Ciprian Tănăsescu, împreună cu medicii Spiridon Eremeev, Mihai Faur, Ana Maria Neaga și Paul Șiancu, medic oncolog. Managementul anestezic a fost asigurat de conferențiarul Alina Bereanu. Pacienta, externată la cinci zile după intervenție Operația s-a desfășurat fără complicații, iar evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Pacienta a fost externată la cinci zile după intervenție, fără evenimente adverse. „Acest caz evidențiază capacitatea Secției Clinice Chirurgie I din cadrul SCJU Sibiu de a gestiona cazuri chirurgicale complexe, cu rezultate excelente pentru pacienți”, au transmis reprezentanții unității medicale. Conducerea spitalului a felicitat întreaga echipă implicată în intervenție și a subliniat că astfel de reușite „confirmă angajamentul constant al spitalului pentru excelență în actul medical și pentru oferirea celor mai bune șanse pacienților”.

Doi tineri din Sibiu au creat un portal auto anti-samsari. De unde a pornit ideea și cum funcționează

Eric Balaban (18 ani) și Darian Guță (19 ani) au creat un portal auto „anti-samsari”. Cei doi tineri au explicat cum funcționează portalul, dar și cum a luat naștere această idee. Ideea celor doi tineri a apărut după o experiență neplăcută la cumpărarea unei mașini second-hand. Eric (18 ani) își dorea să își achiziționeze un Audi A4, însă până să găsească un vehicul fără probleme a fost nevoit să verifice VIN-urile a 6 autoturisme. Verificările l-au costat în jur de 300 de lei. VIN-ul reprezintă „Vehicle Identification Number” și este, de fapt, seria de șasiu.  Loading … Doi tineri din Sibiu, Eric și Darian, au creat un portal auto „anti-samsari” Ei spun că este „primul site de vânzări auto anti-samsari din România” Cei doi descriu platforma drept „primul site de vânzări auto anti-samsari din România”. Platforma permite publicarea anunțurilor doar cu un istoric verificat al vehiculului și folosește inteligența artificială pentru a oferi mai multă transparență cumpărătorilor. „Peste tot pe unde intri online te pune să apeși pe ceva care te bagă în altceva, nu mai înțelegi nimic. Pe site-ul nostru este exact opusul, adică nu ai reclame, nu ai butoane nedorite. Este foarte simplu de folosit și intuit. Adică oamenii s-au săturat de încrengătura asta, vor un lucru simplu, clar, sincer. Cel mai bun cuvânt cred că ăsta e: sincer. La noi găsești exact asta. E simplu și ai deja detaliile în raport. Ai tot ce trebuie să știi despre ea”, spune Eric Balaban, fondatorul platformei, pentru Turnul Sfatului. Au investit circa 15.000 de euro în platformă Pentru finalizarea acestui proiect, denumit Noma-auto.com, cei doi tineri s-au îndreptat către inteligența artificială. Platforma acceptă doar anunțuri însoțite de un raport de istoric al mașinii. Cumpărătorii pot consulta gratuit anunțurile și rapoartele, iar publicarea unui anunț costă 25 de lei, plus TVA. „Am vrut ceva memorabil și scurt. Site-ul intuiește mult mai bine ce cauți, chiar dacă scrii doar A4 el știe că vrei un Audi. Am eliminat complet reclamele pentru a rămâne o platformă curată”, spun cei doi tineri. Cei doi tineri au investit până acum aproximativ 1.500 de euro din fonduri proprii în dezvoltarea platformei. Următorul obiectiv este integrarea unei liste de service-uri și mecanici, cu recenzii și prețuri afișate transparent pentru verificările tehnice ale mașinilor. Sursă foto: capturi video Turnul Sfatului

Opriți-l, îmi fură formula! Povestea mai puțin cunoscută a lui Hermann Oberth, geniul care scria ecuații pe porțile din Mediaș

Recunoscut la nivel mondial drept unul dintre pionierii rachetei și ai zborului spațial, Hermann Oberth a avut un mod de a fi care îi surprindea adesea pe cei din jur. În spatele cercetătorului care a influențat dezvoltarea programelor spațiale se ascundea un om complet absorbit de ideile sale, capabil să uite de tot ceea ce se întâmpla în jur. Casa Memorială Hermann Oberth. La Casa Memorială Hermann Oberth din Mediaș, unde funcționează o secție a Muzeului Național al Aviației, sunt păstrate numeroase mărturii despre aceste episoade mai puțin cunoscute. Muzeograful Dan Ramf a adunat de-a lungul timpului relatări de la persoane care l-au cunoscut pe savant și care descriu un om pentru care inspirația apărea în cele mai neașteptate momente. Formula care aproape „a plecat” cu un taxi Una dintre cele mai cunoscute întâmplări datează din perioada în care Oberth era profesor la Liceul Evanghelic din Mediaș, actualul Liceu „Stephan Ludwig Roth”. Potrivit lui Dan Ramf, savantul purta mereu în buzunar o bucată de cretă și un burete. Când îi venea o idee, se oprea și scria rapid formule matematice pe porți sau ziduri, după care le ștergea imediat pentru a nu-i supăra pe proprietari. Cel mai spectaculos episod s-a petrecut însă în apropierea gării. Inspirat de o nouă idee, Hermann Oberth a început să scrie calcule pe portbagajul unui taxi Ford negru parcat în zonă. Numai că șoferul a pornit mașina înainte ca savantul să termine. Martorii povestesc că Oberth a pornit în fugă după automobil strigând: „Opriți-l, îmi fură formula!” A mers prin ploaie doar ca să-și aducă pijamaua Excentricitățile sale continuau și în viața de familie. Invitat la masă de o verișoară din apropierea Mediașului, Hermann Oberth a fost rugat să rămână peste noapte din cauza unei ploi torențiale. A refuzat însă politicos, spunând că nu are pijamaua la el. După mai bine de o oră, în toiul ploii, savantul s-a întors ud leoarcă la ușa gazdei și a anunțat simplu: „Mi-am adus pijamalele.” Bunicul care a „prezis” zborul spre Lună Expoziția muzeului păstrează și o poveste aproape incredibilă din familia lui Hermann Oberth. Bunicul său din partea mamei, medicul și poetul Friedrich Krasser, le-ar fi spus unor prieteni din Sibiu, în anul 1869, că peste un secol omul va ajunge pe Lună și că nepoții lor vor trăi acel moment. Exact 100 de ani mai târziu, în 1969, Hermann Oberth se afla la baza Cape Kennedy și urmărea lansarea misiunii Apollo 11, construită pe baza unor principii și concepte pe care le dezvoltase de-a lungul carierei sale. Experimente chiar și la masa din bucătărie Pasiunea pentru cercetare nu se oprea nici acasă. Potrivit relatărilor păstrate de apropiați, Oberth ar fi intrat într-un butoi cu capul în jos și i-ar fi cerut soției sale, Mathilde, să îi dea mâncare, dorind să observe dacă aceasta poate fi înghițită și în poziție inversă. Experimentul făcea parte din preocupările sale privind viața astronauților în condiții de imponderabilitate, domeniu pe care îl studia cu mult înainte ca omul să ajungă în spațiu. Un muzeu dedicat unuia dintre părinții astronauticii Casa familiei Oberth din Mediaș a devenit muzeu în 1994, după ce fusese naționalizată în perioada comunistă și folosită ca grădiniță. Astăzi, vizitatorii pot vedea aici biroul savantului, instrumente astronomice, exponate dedicate alimentației astronauților și o secțiune rezervată cosmonautului Dumitru Prunariu, care l-a cunoscut personal pe Hermann Oberth și i-a recunoscut contribuția la dezvoltarea astronauticii moderne. Dincolo de teoriile care au schimbat istoria explorării spațiului, poveștile păstrate la Mediaș conturează imaginea unui om atât de absorbit de propriile idei încât lumea din jur devenea, uneori, doar fundalul pe care își scria următoarea formulă.