Etichetă: sibiu

Cât ajunge să câștige pe zi un cerșetor în Piața Mare din Sibiu: Vin în găști, vin aduși de mașini, se întâlnesc între ei

Cât ajunge să câștige pe zi un cerșetor în Piața Mare din Sibiu. Odată cu debutul sezonului estival, numărul cerșetorilor din centrul Sibiului a crescut vizibil. Patronii de restaurante reclamă situația și cer intervenția autorităților. Poliția Locală susține, însă, că amenzile aplicate rămân, de cele mai multe ori, neplătite. Potrivit comercianților, mulți cerșetori vin din alte localități și profită de afluxul de turiști, mai ales în perioada Festivalului Internațional de Teatru. Zilnic, unii dintre cerșetori ajung să câștige între 500 și 700 de lei. Potrivit comercianților, unii cerșetori sunt aduși zilnic cu mașina în centrul orașului și preluați seara. Alții ajung cu trenul. Datele autorităților confirmă că mulți dintre cei sancționați anul trecut proveneau din localități precum Tălmaciu, Brateiu și Avrig. Cât ajunge să câștige pe zi un cerșetor în Piața Mare din Sibiu Un cerșetor ajunge să câștige câteva sute de lei pe zi, în Sibiu Horațiu Bujac, proprietar de restaurante din centrul Sibiului, susține că prezența cerșetorilor în zonă este tot mai mare. El susține că aceștia adoptă un comportament agresiv în momentul în care li se spune să plece din zona restaurantului. „Sunt tot mai mulți, ne deranjează foarte mult pentru că vin cu copii de multe ori murdari. Se plimbă lângă oamenii care mănâncă și printre turiști care vin să viziteze Sibiul. Sunt agresivi dacă vrem să-i dăm afară, înjură. Noi le spunem oamenilor să nu le dea bani pentru că într-un moment de neatenție le pot fura portofele sau bunuri. Sunt atât de mulți încât nu mai știm ce să le facem, trebuie găsită o variantă. Vin în găști, vin aduși de mașini, se întâlnesc între ei. Sunt oameni care pot munci, noi avem nevoie de personal la vase, dar dacă le zici de muncă te înjură de față cu clientul”, a explicat Horațiu Bujac, potrivit Turnul Sfatului. Situația este cunoscută printre autoritățile locale. Reprezentanții Primăriei Sibiu spun că fenomenul este monitorizat constant de Poliția Locală. Totuși, autoritățile susțin că instrumentele legale sunt limitate, iar amenzile aplicate cerșetorilor rămân, de cele mai multe ori, neplătite. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Super Cârtița care va fora tunelul Cornetu – Tigveni, pregătită să intre în piatră

„Super Cârtița” care va săpa prin Carpați drumul Autostrăzii Sibiu – Pitești este așteptată să ajungă în următoarele săptămâni la Sibiu, pe bucăți de la Călărași, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este o o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Se fac ultimele pregătiri pe tronsonul Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana va fi cel mai lung tunel al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Cei aproape 2 kilometri ai fiecărei galerii vor fi forați cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, preia G4Media. Monstrul va fi ansamblat la Sibiu Mașinăria care urmează să ajungă la Sibiu va fi asamblată la portalul dinspre Sibiu. Aceasta are un diametru de peste 12 metri și o înălțime cât un bloc de patru etaje, reprezentând cel mai mare TBM utilizat vreodată în România. „Pe întregul tronson Cornetu – Tigveni, lung de 37 km și cu o valoare de peste 1 miliard de euro, constructorul italian este mobilizat cu aproximativ 1.000 de oameni. Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș poate fi inaugurat vara aceasta Se lucrează deja la 15 dintre cele peste 50 de viaducte ale proiectului, la terasamente, excavații, ziduri de sprijin, consolidări și la impresionantul ecoduct de la Călinești, care va traversa întregul defileu al Oltului”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook. Cosma a prezentat în postarea sa și dimensiunea lucrărilor, pe care o cataloghează drept „impresionantă”: peste 9 milioane m³ de excavații aproximativ 2 milioane m³ de umpluturi peste 1 milion m³ de beton peste 100.000 tone de oțel beton aproximativ 47.000 tone de tabliere metalice aproape 2.000 de grinzi prefabricate Oficialul din Ministerul Transporturilor a afirmat că în această vară se va deschide circulația pe Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, atunci când se „va inaugura primul tunel forat de autostradă din România”.

Un bărbat de 34 de ani a fost ucis de urs, în județul Sibiu

Un bărbat de 34 de ani a murit, sâmbătă dimineața, după ce ar fi fost atacat de un urs în zona localității Prod din județul Sibiu, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Sibiu. Potrivit sursei citate, un echipaj SMURD s-a deplasat la ieșirea din localitate, unde în urma unui apel la 112, s-a sesizat faptul că un bărbat este grav rănit. A fost alertat și elicopterul SMURD. Locul tragediei | Foto: Ora de Sibiu „La sosirea echipajului SMURD la fața locului s-a constatat că un bărbat în vârstă de aproximativ 34 de ani prezintă leziuni incompatibile cu viața, provocate cel mai probabil de un urs. Din nefericire bărbatul a fost declarat decedat”, au transmis reprezentanții ISU Sibiu. La rândul lor, polițiștii sibieni fac cercetări pentru a stabili circumstanțele producerii evenimentului, iar în funcție de rezultat, vor fi dispuse măsurile legale care se impun într-un astfel de caz, precizează Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu. Primar: „Din păcate, acționăm pompieristic” Nicolae Lazăr, primarul comunei Hoghilag, de care aparține satul Prod, susține că problemele provocate de urși sunt tot mai frecvente în zonă, iar atacul în urma căruia un bărbat de 34 de ani a fost găsit mort sâmbătă dimineață readuce în discuție lipsa unor măsuri pe termen lung, potrivit sibiuindependent.ro. Nicolae Lazăr a mai spus că modul în care autoritățile gestionează în prezent problema urșilor este unul reactiv, fără o strategie coerentă pe termen lung. Primarul arată că, dincolo de intervențiile punctuale, este nevoie de măsuri care să țină cont de realitatea din teren și de numărul mare de exemplare. „Din păcate, acționăm pompieristic. Nu există o acțiune pe termen lung, iar astfel de intervenții punctuale nu rezolvă problema de fond”, a spus Nicolae Lazăr. Primarul comunei Hoghilag, care este inginer silvic de profesie, susține că populația de urși trebuie gestionată în funcție de capacitatea reală a arealelor în care trăiesc și se hrănesc animalele. „Eu, ca inginer silvic de profesie, spun că populația de urși trebuie ținută sub control pe termen lung. Populația actuală este mult peste capacitatea de susținere a arealelor unde acești urși trăiesc și se hrănesc”, a precizat primarul. AUTORUL RECOMANDĂ: România, îngrozită de urși. Invazie de animale sălbatice în Bușteni, unde oamenii se tem să iasă din casă și îi cer ministrului Mediului să intervină de urgență: „Trăim o teroare. Ne aleargă fiarele la noi în curte”

Domnișoara Emma Bărbulescu din Șelimbăr a fost călcată de poliție. Acuzațiile, presta servicii estetice fără patalama

Domnișoara Emma Bărbulescu din Șelimbăr, Sibiu a fost călcată de poliție. Acuzațiile, presta servicii estetice fără patalama. Fata ar fi efectuat proceduri de estetică medicală fără a avea acest drept. Totul se petrecea la un punct de lucru situat din Sibiu. La data de 27 aprilie a.c., polițiștii din cadrul Secției nr.1 Poliție Urbană Sibiu au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară, în municipiul Sibiu, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. În fapt, în perioada octombrie 2021-aprilie 2026, o tânără, de 23 de ani, domiciliată în localitatea Șelimbăr, ar fi efectuat proceduri de estetică medicală fără a avea acest drept, la un punct de lucru situat în municipiul Sibiu, anunță Poliția Medicamente, substanțe injectabile și un telefon, confiscate În urma percheziției domiciliare efectuate, au fost ridicate medicamente, substanțe injectabile, aparatură medicală, facturi, bonuri precum și un telefon mobil, în vederea continuării cercetărilor. Cercetările sunt continuate la nivelul Secției nr.1 Poliție Urbană Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu. Recomandarea autorului: FOTO / Cristina Spătar, despre OPERAȚIILE estetice. ”Să vezi cât de mult te schimbă”

Orașul Sibiu devine capitala baschetului românesc! Jucăm pentru calificare, la interval de trei zile, cu Cipru și cu Polonia

România, echipa națională de baschet feminin, s-a reunut joi la Sibiu pentru ultimele două meciuri pe teren propriu din „fereastra” a doua a calificărilor pentru FIBA Women’s EuroBasket 2027. Tichetele pentru meciurile de la Sibiu sunt disponibile pe platforma www.bilete.ro, iar partidele vor fi transmise live pe canalul oficial de YouTube al FIBA. Care e sistemul de calificare? La startul FIBA Women’s EuroBasket 2027 apar 38 de echipe și preliminariile se desfășoară în două faze. Prima rundă a înceut cu fereastra din noiembrie 2025 și acum, cea de a doua, în martie 2026, cu 27 de echipe împărțite în 6 grupe de câte 4 echipe și una de 3, care joacă în sistem tur-retur. Se califică în runda a doua câștigătoarele grupelor, locurile 2 și cele mai bune 3 echipe de pe locul 3 (17 echipe în total). Runda a doua se va disputa în noiembrie 2026 și februarie 2027, cu 24 de echipe (17 din prima rundă și 7 venite din calificările pentru Cupa Mondială). Acestea vor fi împărțite în 6 grupe de câte 4, iar primele două clasate din fiecare grupă vor obține calificarea la turneul final. EuroBasket 2027 va fi organizat de Belgia, Finlanda, Lituania și Suedia, echipe deja calificate. Ce se joacă la Sibiu? 11 martie, ora 19:00 – România – Cipru (Sala Transilvania, Sibiu) 14 martie, ora 19:00 – România – Polonia (Sala Transilvania, Sibiu) 17 martie, ora 19:00 – Slovacia – România (Bratislava) Ce lot are România? Baschetbaliste: Anamaria Virjoghe, Bianca Fota, Nicoleta Andreea Mititelu, Ioana David, Ioana Ghizila , Ecaterina Armanu, Ștefania Cătinean, Bianca Nan, Teodora Neagu, Nicolett Orban, Ana Ivan, Alexandra Bobar, Ioana Velcea Staff tehnic: Cătălin Tănase-antrenor principal, Alexandra Orbeanu-antrenor secund, Attila Nagy-preparator fizic, Alin Grosu-kinetoterapeut, Vlad Ristea-medic. Clasamentul Grupei C 1. Polonia – 3 victorii / 0 înfrângeri – 6 puncte 2. Slovacia – 2 victorii / 1 înfrângere – 5 puncte 3. România – 1 victorie / 2 înfrângeri – 4 puncte 4. Cipru – 0 victorii / 3 înfrângeri – 3 puncte Ce rezultate a avut România? Cipru – România 62–75 Polonia – România 86–41 România – Slovacia 56–88 La masculin am bătut dramatic Portugalia Naţionala României a învins luni, la Piteşti, reprezentativa Portugaliei, scor 101-96 (50-53), în al patrulea meci din grupa B, turul I al preliminariilor europene ale FIBA World Cup 2027. La finalul sfertului doi, antrenorul Mihai Silvăşan a fost descalificat, după comentarii vehemente la adresa unei decizii controversate de arbitraj. Echipa României a fost condusă până la final de secundul Ionuţ Bâscoveanu. În prima etapă, tricolorii au pierdut cu favorita grupei, Grecia, scor 64-91, după care au cedat şi cu Muntenegru, cu 75-80. În tur, cu Portugalia, au fost învinşi cu 99-82. După patru etape, România se află pe locul 4, cu 5 puncte, şi rămâne în cursa de calificare în turul II. Meciurile vor continua în vară, după programul: România – Grecia (2 iulie) şi Muntenegru – România (5 iulie).

Derdelușul care l-a inspirat pe George Coșbuc. Orașul în care există încă „Iarna pe uliță”

Despre „hoapă” vorbește profesorul Petru Jurca, fost director al școlii din „Gura Râului”, satul în care venea să stea adesea poetul George Coșbuc, când era ziarist la „Tribuna” și pe care-l găzduia preotul Manta, după cum relatează Consiliul Județean Sibiu pe pagina sa oficială de Facebook, publică Mediafax. Coșbuc venea des la familia preotului Manta, o familie care a dat numai preoți vreme de 300 de ani. „Gura Râului” e prin Mărginimea Sibiului. De pe aici au plecat și Blaga, și Slavici, și Ilarie Chendi, și Goga… Puțin mai încolo, mai era și Rebreanu, spune profesorul Petru Jurca. „Hoapa Meli” Profesorul Petru Jurca, descris drept o „enciclopedie vie a satului”, vorbește despre „hoape” cu naturalețe și spune că o anume hoapă din satul „Gura Râului” l-a inspirat pe Coșbuc să scrie „Iarna pe uliță”. „Aceasta este Hoapa Meli”,spune profesorul despre această pantă care urcă de la șosea spre Hodrea. „Aici veneau copiii la săniat, iar Coșbuc a imortalizat scena în poezia Iarna pe uliță. Când scrie că pe râu e numai fum, se referă la Cibinul din capătul străzii, acoperit de fumul care ieșea din hornuri. Iar roata morii trimite la vechea moară din apropiere, dispărută mai târziu, odată cu construirea microhidrocentralei”, povestește acesta pe pagina de FB a CJ Sibiu. Moartea pe uliță Această bucurie pe care nu putem decât s-o intuim astăzi s-a stins acum aproape 50 de ani, povestește profesorul. „Cred că era în iarna lui 1975, când un băiat a fost la un pas de moarte, trecând cu sania printre roțile unui camion încărcat cu lemne. Nu a mai putut opri înainte de șosea”, își amintește profesorul. La sfârșitul anilor ’70, construirea barajului provocând adus un trafic intens, iar copiii au fost nevoiți să-și caute alte locuri de joacă. A rămas fumul alb de-o parte și de alta a hoapei. A rămas gerul aspru și a rămas zăpada groasă. „Pe vremea lui Coșbuc, aici erau doar două case, ambele din lemn. Pe una am prins-o și eu, copil fiind. Acum, satul a crescut, urcând până în Hodrea, unde s-a format un mic cartier”, încheie profesorul Petru Jurca Vezi mai mult aici.

Slănina care a stat ascunsă în ultima iarnă a regimului comunist, păstrată 35 de ani într-un turn din Sibiu

Dacă v-ați gândit vreodată dacă o slănină poate rezista peste 30 de ani, aveți răspunsul. La o biserică evanghelică din Sibiu s-a întâmplat. O bucată de grăsime de porc este păstrată în turnul bisericii de 35 de ani, iar povestea ei este cu totul specială. În turnul bisericii fortifcate din Dealul Frumos există trei bucăţi de slănină atârnate în cârlige metalice. Cea mai veche a fost pusă acolo în urmă cu 35 de ani, iar multă vreme nu s-a ştiut cine este proprietarul. „Trei ani de zile s-a discutat încontinuu ce şi cum şi ce familie ar fi putut să fie. Am încercat prin Asociaţia saşilor de la Dealu Frumos să găsim proprietarul”, a declarat Alina Şamu, ghid biserică evanghelică, potrivit Observator News. Proprietarul slăninii a decedat în 2001. În viață a rămas fiul lui, care s-a declarat încântat să afle că tatăl său a ascuns slănina în decembrie 1989, chiar în ultima iarnă a perioadei comuniste. „Cred că a lăsat-o cu gândul: mă voi întoarce şi dacă mă întorc să mai am hrană pentru familie”. Pe vremuri, acest obicei era luat în serios de întreaga comunitate. Cei care ascundeau slănina în turnul bisericii își tăiau o bucățică din ea doar în ziua de duminică. De practica veche și-a amintit și Martin, unul dintre ultimii sași din Dealul Frumos. „În fiecare duminică dimineața, clopotarul trăgea clopotul de slănină și veneai cu cuțitul, ștampila. Îți tăiai o bucată cât credeai tu că îți trebuie pe parcursul săptămânii. O tăiai, ștampilai unde ai tăiat. Până duminica cealaltă nu mai aveai ce căuta”. Saşii care vizitează ocazional meleagurile în care s-au născut sunt fascinați de poveste. Martin păstrează şi acum slănina în turnul bisericii. Şi îi îndeamnă şi pe restul să facă același lucru. Recomandările autorului:

Oboseala îi doboară pe medici și pe asistente! O asistentă rămâne intubată după infarct în gardă

Pacienta a trecut printr-o intervenție minim invazivă cardiologică, se află la secția Anestezie și Terapie Intensivă, intubată, informează spitalul. „Conducerea spitalului este alături de familia colegei noastre în aceste momente dificile”, transmit reprezentanții spitalului. Asistenta lucra la Secția Medicală I și a făcut infarct în timpul serviciului. Datorită intervenției rapide a colegilor ei, a primit imediat asistență medicală. „Suntem alături de colega noastră și de familia ei în aceste momente dificile și îi transmitem întreaga susținere și gânduri de însănătoșire grabnică”, declarau sâmbătă reprezentanții spitalului. Cazul doctoriței Szabo, găsită moartă în camera de gardă Incidentul survine la doar câteva zile după ce Ștefania Szabo, directorul medical la Buzău, a fost găsită moartă în camera de gardă a Secției Chirurgie. Criminaliștii au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței propofol, un anestezic, alături de alte două substanțe – diazepam și tramadol. Anchetatorii au extins cercetările la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol. Anchetatorii au cerut și imagini de pe camerele de supraveghere. Potrivit unor surse judiciare, înainte de a merge spre camera de gardă, doctorița ar fi coborât la UPU, unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon. Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de celălalt medic chirurg aflat în gardă. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, spunea despre Ștefania Szabo că medicii trebuie ascultaţi mai mult şi că ar fi important un suport de consiliere pentru aceştia atunci când apar probleme de burnout sau momente de presiune.

Ilie Bolojan mai bifează o finanțare europeană. O primă tranșă de 500 de milioane de euro de la BEI pentru autostrada SibiuPitești

Premierul Ilie Bolojan a primit, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene de Investiții (BEI), aflată la București pentru semnarea unui contract de finanțare în valoare de 500 de milioane de euro – prima tranșă dintr-un pachet total de un miliard de euro destinat construcției autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, anunță biroul de presă al Guvernului, într-un comunicat public. „În cadrul discuțiilor, șeful Guvernului a subliniat importanța consolidării cooperării cu BEI și cu alte instituții financiare europene, în strâns parteneriat cu Comisia Europeană. BEI s-a dovedit, de-a lungul timpului, un partener strategic important, contribuind la dezvoltarea României prin finanțări și asistență tehnică acordate unor proiecte cu impact asupra economiei. Premierul a evidențiat faptul că, în contextul angajamentelor asumate privind traiectoria fiscal-bugetară, sprijinul BEI este important pentru cofinanțarea proiectelor deja incluse în planificarea bugetară națională, asigurând astfel continuarea și finalizarea investițiilor”, arată sursa citată. Discuțiile de miercuri au vizat și domeniul energiei, unde România își propune să devină un hub regional. „Sunt necesare investiții în rețele inteligente, tehnologii de stocare și modernizarea infrastructurii de transport și distribuție. Consolidarea securității energetice și integrarea în rețelele europene presupun interconectări eficiente, proiecte transfrontaliere și alinierea la standarde comune”. Ilie Bolojan a cerut și extinderea colaborării cu BEI pentru sprijinirea proiectelor autorităților locale, care au nevoie de cofinanțare pentru finalizarea investițiilor aflate în implementare. „Reprezentanții BEI și-au exprimat disponibilitatea de a identifica instrumente suplimentare de sprijin, inclusiv pentru industria de apărare, și de a continua acordarea de asistență tehnică instituțiilor publice, mediului de afaceri și universităților”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:

Jurnalistul Ioan Nistor, decanul de vârstă al presei sibiene, a murit la vârsta de 97 de ani

Ioan Nistor, fost director al publicației Tribuna Sibiului în perioada comunistă și decan de vârstă al presei sibiene, a murit la vârsta de 97 de ani. Ioan Nistor face parte din grupul celor patru care şi-au început activitatea la „Flacăra Sibiului”, ”pe vremea când municipiul Sibiu era doar oraş, capitală de raion, scrie Turnul Sfatului «Ioan Nistor – „Dulăul”, cum îl botezase hâtrul scriitor Paul Constant – tipograf „la bază”, a intrat în redacţia publicaţiei sibiene în 1958 şi era membru al Uniunii Ziariştilor, din anul 1960. A parcurs, pas cu pas – vorba unui… clasic în viaţă – toate treptele, de la zincograf, redactor, şef de secţie, secretar de redacţie, secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, de la Flacăra Sibiului, la Tribuna Sibiului şi Tribuna actuală, fiind mereu un element de echilibru între„conservatorii” din generaţia lui şi „revoluţionarii” generaţiei mele. Avea tact, ştia, la vremea aceea, ce se poate şi ce nu se poate publica, dar ţi-o spunea fără să te simţi cenzurat (deşi asta era în realitate)», scria Tribuna Sibiului, într-un articol dedicat aniversării fostului lor coleg.