Siegfried Mureșan, atac la adresa PSD pe tema deficitului și comparație cu Grecia: În 2024, cu Grindeanu în Guvern, România a avut deficit de 9,3% din PIB”
Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a publicat vineri, pe pagina sa de Facebook, un mesaj critic la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, în contextul discuțiilor despre deficitul bugetar și riscul de recesiune. Acesta a făcut o comparație cu situația din Grecia din perioada crizei economice, susținând că România a evitat un scenariu similar prin măsuri corective luate anterior. „Când îl mai auzim pe domnul Grindeanu că vorbește despre deficit și recesiune, vă rog să îi spunem următorul lucru: În anul 2024, cu premier PSD și cu domnul Grindeanu în Guvern, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. În anul 2008, Grecia a avut un deficit de 9,8% din PIB, nu a luat nicio măsură corectivă, iar în anul 2009 a ajuns la un deficit de 15% din PIB și a intrat într-o criză de 10 ani. Rata șomajului în Grecia a ajuns la 27% în timpul crizei. Noi am evitat o asemenea criză, fiindcă premierul Bolojan a luat măsurile corective anul trecut. Să nu fim ca Grecia! Să nu fim ca domnul Grindeanu!”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul susține că diferența dintre România și Grecia a fost reacția rapidă la dezechilibrele bugetare. El a avertizat că lipsa măsurilor poate duce la efecte economice grave pe termen lung.
Deja vu. Se pregătește operațiunea euro sugrumă leul / țara intră în faliment dacă pleacă Bolojan. Cifrele oficiale demonteză lozincile: România sub Bolojan a ajuns cu cea mai mare inflație din UE, recesiune economică și prăbușirea consumului
PSD și AUR au strâns semnăturile necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului. Astfel, în spațiul public a fost lansată o întreagă operațiune, de tip „economia va fi distrusă”, dacă Ilie Bolojan va pleca din fruntea Guvernului. Povestea nu este nouă. Între Turul I și II de la alegerile prezidențiale din 2025, aceleași mesaje erau lansate: economia României este distrusă dacă nu iese președinte Nicușor Dan: dobânzile cresc, euro sugrumă leul, fug investitorii din țară. Apcalipsa după Bolojan Mai mulți susținători ai premierului invocă scenarii apocaliptice pentru economia României, de la creșterea accelerată a dobânzilor și deprecierea leului, până la pierderea finanțărilor europene. Ilie Bolojan ar putea să-și ia rămas-bun de la fotoliul de prim-ministru al României în condițiile în care PSD și AUR au strâns deja 251 de semnături, cu mult peste cele 233 necesare pentru moțiunea de cenzură. În acest context, în spațiul public au apărut reacții imediate din partea susținătorilor actualului premier, care au reluat mesaje de tipul „euro sugrumă leul” sau „țara intră în faliment” în cazul schimbării guvernului. Ministrul de Finanțe confundă dobânda la care se împrumută România cu randamentele titlurilor de stat Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-un mesaj alarmist pe Facebook în care sugera că deja crește costul de împrumut al României, ca urmare a crizei politice, confundă dobânzile la care se împrumută statul cu randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (10 year bond yields). Reamintim că ministrul de Finanțe, oricare ar fi el, este persoana care are în mână sutele de miliarde pe care le gestionează statul. Confuzia pe care o face actualul ministru de Finanțe este între costul efectiv de împrumut al statului, care se reflectă în dobânzile la împrumuturi sau la titluri de stat achiziționate de investitori instituționali sau persoane fizice și randamentul pe care îl au aceleași titluri de stat revândute pe piața secundară. „Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării.”, a scris ministrul de Finanțe pe Facebook. Or, dobânzile la care se împrumută statul, așa cum a scris ministrul, nu au cu+m să crească de la o zi la alta decât dacă, ipotetic, Finanțele au ieșit în piață pentru a contracta un nou împrumut. Nu este cazul însă pentru că tocmai ministrul a publicat un grafic anexat la text care arată o evoluție zi de zi. Mai mult, vârful despre care vorbește Alexandru Nazare a fost înregistrat la o altă dată decât cea în care a fost făcută postarea. Sursa: Bloomberg Plecarea lui Ilie Bolojan: Faliment rapid, leul la 7 și dobânzi explodate Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că un guvern format din PSD și AUR s-ar traduce printr-o catastrofă economică absolută pentru România. Acesta subliniază că țara noastră va intra rapid în faliment, finanțările vor fi zero, euro va sugruma leul, dobânzile vor exploda, iar Fondul Monetar Internațional va arunca România în categoria „junk”. În opinia sa, un euro ar ajunge la 7 lei într-un astfel de scenariu. „Un guvern PSD-AUR ar însemna falimentul rapid al țării , zero finanțări, catastrofă economică absolută. Leul la 7, junk, dobânzi de 12%, FMI. Așa că – cum așa ceva ar fi prea de tot prea mare pericol – se va găsi o mare “șmecherie”. Guvernul Cioloș 2, dar fără Cioloș, un alt om de paie care dă bine la societatea civilă și la Bruxelles, dar care acoperă furtul general din spate.”, a scris Andrei Caramitru. Același Caramitru invocă sperietori cu privire la evoluția cursului valutar și capacitatea Băncii Naționale de a susține leul în cazul unei schimbări de guvern. Acesta susține că rezervele valutare ar permite BNR să susțină moneda națională pentru o perioadă scurtă de timp, iar lipsa intrărilor de capital ar duce la o depreciere rapidă a leului. „Noi avem cam trei săptămâni, în mod real, rezerve la nivelul BNR-ului pentru a ține leul cât de cât într-o… hai, două, depinde de cât de agresiv este. Toți cei 11 miliarde care trebuiau să intre, care susțineau leul, probabil că n-o să mai intre. Deci, în momentul ăla vorbim de un leu la șapte.”, a declarat Caramitru într-o intervenție la DC News. Totuși, datele publicate de BNR nu confirmă acest scenariu și arată o evoluție a rezervelor valutare. Potrivit instituției, în martie 2026, rezervele au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro și au ajuns la un total de 67 de miliarde de euro. Sursa: Banca Națională a României Siegfried Mureșan: „O demitere a premierului pune în pericol fondurile pentru România” Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, susține că AUR și PSD s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva „celui mai reformator premier de la Revoluție încoace”. Acesta mai spune că banii din PNRR și SAFE vor fi pierduți dacă Ilie Bolojan va fi schimbat din funcție și subliniază că aceasta este cea mai scumpă moțiune din istoria României. Mureșan a făcut și calculele și subliniază că moțiunea depusă de PSD și AUR ar urma să-i coste pe români aproximativ 50 de miliarde de euro. „O moțiune care s-ar putea să ne coste aproape 50 de miliarde de euro: 16,7 miliarde de euro pe care trebuie să îi primim prin Programul European de Apărare SAFE, 10 miliarde de euro care au rămas de atras anul acesta prin PNRR plus alte peste 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook. Europarlamentarul avertizează că banii din programele SAFE și PNRR, negociate cu actualul premier și partenerii europeni, ar intra în visteria statului doar dacă sunt implementate „măsurile și reformele de modernizare” agreate de oficial cu Comisia Europeană. Ultimatulul dat de Siegfried Mureșan este acela că plecarea din funcție a premierului pune în pericol fondurile europene pentru România. „Atât
Siegfried Mureșan, despre vizita lui Ilie Bolojan la Bruxelles: Un moment foarte bun; facilitate pentru județele afectate de războiul din Ucraina
„Vizita premierului Bolojan la Bruxelles astăzi (joi – n.r.) are loc într-un moment foarte bun. În primul rând, Comisia Europeană tocmai a anunțat o facilitate de 28 de miliarde de euro pentru a sprijini județele din România și din celelalte țări de pe flancul estic, afectate economic de războiul din Ucraina”, spune Mureșan, pe Facebook. Potrivit europarlamentarului, prin vizita lui Bolojan, poate începe rapid dialogul privind implementarea acestui nou instrument, astfel încât România să fie deja pregătită în momentul în care banii devin disponibili. „În al doilea rând, reforma pensiilor speciale, îndeplinită de Guvernul Bolojan după multă muncă, ne permite să reluăm negocierile cu Comisia Europeană privind fondurile din PNRR care fuseseră înghețate. Aceste fonduri au fost înghețate în 2025 din cauză că fostul guvern Ciolacu a eșuat să implementeze reforma pensiilor speciale”, mai spune europarlamentarul PNL. Prim-ministrul Ilie Bolojan se află la Bruxelles. Acolo el are mai multe întrevederi cu oficiali europeni și participă la Conferința la nivel înalt privind regiunile estice ale Uniunii Europene.
Siegfried Mureșan: Kremlinul dorește o schimbare de direcție la Chișinău pentru a opri drumul spre UE
Miza este uriașă: viitorul european al Republicii Moldova, scrie Mureșan într-o postare pe pagina de Facebook a PNL. „Kremlinul își dorește o schimbare de direcție la Chișinău, pentru a opri drumul țării către Uniunea Europeană. În ultimele zile am văzut cum Rusia și aliații săi recurg la toate formele de agresiune hibridă: promisiuni de plăți ilegale pentru a cumpăra proteste antiguvernamentale; atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernamentale; acuzații false menite să submineze încrederea în procesul electoral, mai ales în rândul diasporei care a votat masiv pro-european în trecut”, scrie Siegfried Mureșan. Europarlamentarul consideră că aceste atacuri nu sunt doar împotriva Chișinăului – ele vizează întreaga regiune și securitatea Uniunii Europene. Pentru România, stabilitatea și parcursul european al Republicii Moldova sunt esențiale: granițele noastre estice sunt mai sigure atunci când la Chișinău există un partener pro-european și democratic. „Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru ferm și consecvent. Opțiunea pro-europeană trebuie apărată împotriva tuturor celor care vor să o deturneze. Rusia nu trebuie să câștige nici la Chișinău, nici în alte capitale europene.Viitorul Republicii Moldova trebuie decis de cetățenii săi, prin vot liber și corect – nu de la Kremlin!”, este concluzia lui Siegfried Mureșan.
Siegfried Mureşan despre bugetul UE: Ne opunem reducerilor de fonduri la agricultură şi coeziune
În cadrul unei intervenţii la Digi24, Siegfried Mureşan a explicat că România a avut în ultimii şapte ani alocate 46 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, agricultură şi proiecte de coeziune, cu o structură clară şi predictibilă. În noua propunere a Comisiei Europene, există riscul ca politica agricolă comună şi politica de coeziune să fie diluate într-un fond unic, fără alocări fixe. „România a avut în ultimii şapte ani 46 de miliarde de euro alocate din bugetul Uniunii Europene. O sumă clară, fixă, predictibilă, în principal pentru două direcţii, şi politica agricolă comună, bani pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, şi bani pentru politica de coeziune. (…) Comisia Europeană a propus, a vrut să propună, diluarea completă a politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, într-un singur fond, fără ca anvelopele pentru politica agricolă comune şi politica de coeziune să fie clare. Acest lucru ar fi constituit o greşeală majoră, fiindcă, practic, politica agricolă comune şi politica de coeziune nu ar mai fi existat aşa cum au existat până acum. Noi, Parlamentul European ne-am opus vehement şi am reuşit să obţinem prezervarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, să aibă un buget minim”, a declarat Mureşan. Deşi bugetul total propus de Comisie pare mai mare, 2.000 de miliarde de euro faţă de 1.200 miliarde anterior, europarlamentarul subliniază că această creştere este doar aparentă „Creşterea vine din cauza creşterii inflaţiei în ultimii şapte ani şi a faptului că pentru ca acest buget total în viitor să sune mai mare, Comisia Europeană a adăugat deja, a inclus deja inflaţia prognozată pe următorii ani şi creşterea vine şi din faptul că trebuie să reînvăţăm o parte din datoria făcută pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. Deci, în cuvinte simple, bugetul nu creşte de fapt”. „Dacă avem noi obiective, trebuie să alocăm şi noi resurse. Nu putem să ne propunem să facem mult mai mult în domeniul securităţii şi al apărării cu un buget la nivelul bugetului din trecut”, a conchis Mureşan.