Aceasta este tehnologia care va înlocui telefonul mobil, spun Google, Meta și Snap
După ani de eșecuri și încercări timide, Silicon Valley este din nou entuziasmată de o idee pe care o mai încercase: ochelarii inteligenți. Google, Meta, Snap și chiar Amazon cred acum că au găsit rețeta potrivită pentru a-i transforma într-un succes mondial – o combinație între realitate augmentată și inteligență artificială, care ar putea detrona, în timp, telefonul mobil. Datorită progreselor tehnologice, ochelarii smart nu mai sunt doar un gadget ciudat, ci un dispozitiv care „vede” lumea înconjurătoare și răspunde la întrebări în timp real. Ochelarii care „văd” lumea și îți răspund ca un asistent personal La mai bine de un deceniu după eșecul Google Glass, companiile Big Tech revin în forță cu ochelari inteligenți mult mai avansați. De data aceasta, mizează pe inteligența artificială generativă pentru a transforma aceste gadgeturi în instrumente utile și conversaționale. Snap a anunțat recent că va lansa în 2026 o nouă generație de ochelari denumiți „Specs”, dotați cu AI, care promit să „înțeleagă lumea din jurul tău”. Meta și Google au deja pe piață versiuni care pot face lucruri remarcabile: să identifice obiecte, să răspundă la întrebări despre ceea ce privești, să traducă în timp real sau să îți amintească ce ai văzut anterior, scriuc ei de la CNN. De exemplu, ochelarii Ray-Ban Meta AI pot spune cât de iute este un ardei văzut într-un magazin sau pot traduce conversații în direct. Versiunea lor actuală s-a vândut deja în peste 2 milioane de exemplare din 2023 încoace, potrivit EssilorLuxottica. Ochelarii Google Glass, lansați în 2013, păreau că vor revoluționa tehnologia, dar s-au lovit de numeroase probleme legate de adaptabilitatea în rândul publicului. (Foto: Playtech) De ce cred giganții tech că ochelarii sunt viitorul Entuziasmul din jurul ochelarilor inteligenți vine pe fondul unei realități tehnologice: telefoanele mobile nu mai fascinează publicul ca altădată. Utilizatorii nu mai simt nevoia să își înlocuiască smartphone-ul în fiecare an, iar companiile caută „următorul mare lucru”. AI-ul le oferă o nouă direcție: hardware complet nou, capabil să ofere experiențe care par desprinse din science-fiction. Spre deosebire de modelele vechi, noii ochelari AI sunt capabili să proceseze simultan imagine, sunet și voce, să ofere răspunsuri complexe și să susțină conversații naturale. Google a demonstrat deja, în cadrul conferinței I/O din mai, cum un prototip de ochelari poate recunoaște numele unei cafenele de pe un pahar văzut anterior sau poate recomanda cocktailuri în funcție de sticlele din fața utilizatorului. O piață în creștere, dar cu obstacole importante Potrivit ABI Research, piața ochelarilor inteligenți ar putea crește de la 3,3 milioane de unități în 2024 la aproape 13 milioane în 2026. IDC prognozează o evoluție similară, cu o creștere accelerată pentru modelele de tip Ray-Ban Meta. Apple, la rândul său, pregătește o pereche de ochelari AR care ar putea concura direct cu Meta, în timp ce Amazon nu exclude lansarea unor „Alexa Glasses”. Totuși, provocările sunt uriașe. De la prețuri (peste 300 de dolari pentru Ray-Ban Meta) până la reticența legată de intimitate, companiile trebuie să convingă publicul că merită să porți zilnic un asemenea dispozitiv. Google Glass a eșuat în mare parte din cauza temerilor privind filmarea fără acord, iar noile modele sunt și ele atent monitorizate, cu semnale luminoase care indică atunci când camera este activă. Mark Zuckerberg probând ochelarii inteligenți Ray-Ban. O revoluție care ar putea dura ani În ciuda entuziasmului, nimeni nu se așteaptă ca telefonul mobil să dispară peste noapte. „Mulți din industrie cred că smartphone-ul va fi înlocuit de ochelari sau ceva similar, dar nu se va întâmpla azi. Va dura ani, și toate companiile vor să fie acolo când se întâmplă”, spune Jitesh Ubrani, analist IDC. Inteligența artificială avansează rapid, iar aplicații ca ChatGPT, Google Gemini sau noile funcții vizuale de la Apple încep deja să transforme telefonul într-un hub pentru viitorii ochelari inteligenți. Fie că vor reuși sau nu să cucerească publicul larg, este clar că Google, Meta și Snap pariază pe faptul că următorul capitol al tehnologiei se va purta… pe față.
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.
Declinul și căderea lui Elon Musk de la dreapta tătucului Trump: din figură revoluționară MAGA în personaj izolat și ignorat
A intrat în administrația Trump cu lanțul de drujbă în mână, promițând să reteze birocrația federală și să salveze 2.000 de miliarde de dolari din banii contribuabililor. S-a autointitulat reformatorul suprem, disruptorul Silicon Valley în inima Washingtonului, cu misiunea de a pune „guvernul leneș” pe steroizi tehnologici. Dar după doar patru luni, Elon Musk – liderul Tesla, SpaceX și X – a devenit simbolul unui eșec politic spectaculos, pierzând sprijinul agențiilor federale, respectul colegilor din administrație și, treptat, chiar și influența de care se bucura în cercul restrâns al președintelui Trump. Acum, Musk se retrage discret de pe scena guvernamentală, cu reputația zdruncinată și planurile sale ambițioase reduse la glume interne și eșecuri birocratice, scrie The Atlantic. Musk, co-președintele informal și reformatorul haotic Elon Musk a fost numit în funcția special creată de Trump în 2025: șef al noului „Department of Government Efficiency” – DOGE. Misiunea? Tăierea cheltuielilor, concedierea angajaților neperformanți, eliminarea risipei și „distrugerea virusului woke din interiorul guvernului federal”. Cu un ton populist, pălării DOGE și apariții teatrale, Musk a devenit rapid una dintre cele mai vizibile figuri din administrația republicană. Pentru o vreme, părea că are mână liberă. A descins prin agenții federale cu echipa sa de „DOGE bros”, cerând acces la date sensibile, restructurând departamente și lăsând în urma sa cutii de snacks-uri pe birourile angajaților. A forțat numiri controversate, precum cea a comisarului IRS, fără acordul Departamentului Trezoreriei. Și exact de acolo a început ruptura. Scandalul cu șeful Trezoreriei și pierderea sprijinului intern Într-un episod devenit viral în cercurile administrației, Musk a fost înjurat cu furie de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, chiar pe holurile Casei Albe. Motivul: Musk a impus un nume pentru conducerea IRS fără consultare, iar Bessent a considerat gestul o sfidare intolerabilă. A câștigat confruntarea – omul lui Musk a fost înlocuit după trei zile. Aceasta a fost prima fisură serioasă. Apoi au urmat tot mai multe: secretari de stat care refuzau să implementeze tăierile propuse de DOGE, proiecte blocate în instanță, eforturi de economisire care s-au prăbușit în fața realităților birocratice. Musk a recunoscut chiar el, într-o întâlnire cu presa: „Este foarte, foarte dificil. Este un mod sigur de a-ți face mai mulți dușmani decât prieteni.” De la glorie la ridicol: izolat, ignorat, ironizat Izolarea lui Musk s-a accentuat pe măsură ce miniștrii și liderii de agenții s-au plâns direct lui Trump că „inovațiile” DOGE creează haos. Într-o întâlnire tensionată, Musk a fost pus la zid de nume grele din administrație, inclusiv Marco Rubio, care l-a acuzat că i-a „dizolvat” USAID fără consultare. Sean Duffy, Doug Collins și alți lideri au refuzat directivele DOGE, considerându-le lipsite de realism. Cu toate acestea, Musk a continuat să se afișeze public. La o reuniune de Cabinet, a purtat două șepci – una DOGE și una „Gulf of America” – glumind că „poartă multe pălării”, o referință la multiplele sale roluri. Gluma a fost primită cu râsete, dar atmosfera devenise una de sarcasm, nu de admirație. Obstacole legale, conflicte de interese și haos în agenții DOGE a susținut că a economisit 170 de miliarde de dolari, dar majoritatea sumelor au fost revizuite în jos, iar instanțele au blocat multe dintre concedieri. Angajații concediați au fost în unele cazuri reangajați. La FAA, interferența lui Musk a generat haos printre controlorii de trafic deja copleșiți. Cel mai controversat moment a fost afirmația lui Musk că Social Security este „cel mai mare joc Ponzi din toate timpurile”, într-un podcast cu Joe Rogan. Declarația a stârnit un scandal public și a pus administrația Trump în poziție defensivă, mai ales că președintele promisese să nu atingă sistemul. Din umbră, spre ieșire: o influență care dispare Musk și-a anunțat recent retragerea treptată din activitatea guvernamentală. Inițial spunea că va petrece „una-două zile pe săptămână” în Washington, apoi a corectat: „O dată la două săptămâni”. Într-un interviu video la Forumul Economic din Qatar, a declarat chiar că „nu mai vede rostul de a cheltui bani pe politică”. DOGE va continua, afirmă Casa Albă, dar fără Musk ca motor. Unele persoane din echipa sa au fost preluate oficial în diferite departamente, însă retorica tăioasă și metodele de forță au lăsat un gust amar în rândul birocrației. După luni de haos, promisiuni de miliarde economisite și confruntări interne, Elon Musk a devenit, în esență, o piesă de decor în administrația pe care voia să o transforme. A venit cu idei din Silicon Valley și s-a lovit de realitatea dură a Washingtonului. Unul dintre consilierii lui Trump a rezumat sec: „N-a înțeles că nu mai e în compania lui, unde poate face ce vrea.”