Deputatul Silviu Gurlui a prezentat principalele teme de interes public în cadrul conferinței de presă AUR Iași
Deputatul Silviu Gurlui a participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de senatorul Cristina Dumitrescu și deputatul Cristina Dascălu, unde a prezentat activitatea parlamentară recentă și principalele preocupări legislative și administrative. În intervenția sa, acesta a abordat situația din sistemul de educație, viitorul fostei platforme industriale Fortus Iași, amplasarea monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, precum și problemele generate de lucrările de pe Bulevardul Bucium. Totodată, deputatul a anunțat lansarea unei campanii de dialog direct cu cetățenii în cartierele municipiului Iași. „Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local. Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR. În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte. Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue. A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă. A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României. Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii. Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași. Mesajul meu este simplu: Grigore Alexandru Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră. A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit. Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași. Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente. Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Silviu Gurlui a prezentat principalele teme de interes public în cadrul conferinței de presă AUR Iași
Deputatul Silviu Gurlui a participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de senatorul Cristina Dumitrescu și deputatul Cristina Dascălu, unde a prezentat activitatea parlamentară recentă și principalele preocupări legislative și administrative. În intervenția sa, acesta a abordat situația din sistemul de educație, viitorul fostei platforme industriale Fortus Iași, amplasarea monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, precum și problemele generate de lucrările de pe Bulevardul Bucium. Totodată, deputatul a anunțat lansarea unei campanii de dialog direct cu cetățenii în cartierele municipiului Iași. „Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local. Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR. În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte. Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue. A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă. A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României. Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii. Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași. Mesajul meu este simplu: Grigore Alexandru Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră. A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit. Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași. Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente. Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Silviu Gurlui, semnal de alarmă privind educația, inundațiile și tasările terenului din Iași. Ce alte teme a adus în atenția publică deputatul AUR – VIDEO
Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă mai multe probleme pe care le consideră prioritare atât pentru județul Iași, cât și pentru România. Parlamentarul a vorbit despre respingerea proiectului privind alegerea primarilor în două tururi, schimbările anunțate în sistemul de învățământ, riscul tot mai mare al inundațiilor urbane și fenomenul tasărilor de teren observat în anumite zone ale municipiului Iași. „Astăzi, în cadrul conferinței de presă susținute de parlamentarii AUR Iași, am abordat mai multe teme importante pentru județul nostru și pentru România. Colegii mei, Cristina Dumitrescu, Ciprian Paraschiv și Cristina Dascălu au prezentat aspecte privind activitatea parlamentară, proiectele AUR aflate în dezbatere, situația sistemului de învățământ, problemele sportului românesc, dar și teme de actualitate privind situația politică și economică a țării. Au fost exprimate îngrijorări legate de instabilitatea politică actuală, de modul în care este gestionat procesul de desemnare și susținere a noului prim-ministru, precum și de lipsa unei direcții clare pentru România într-o perioadă marcată de provocări economice și sociale importante. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la modul de repartizare a unor fonduri europene și de securitate din cadrul programului SAFE, în condițiile în care transparența procesului de alocare este insuficientă, iar lipsa unor criterii clare și publice poate genera suspiciuni și neîncredere în rândul cetățenilor. Considerăm că orice fond public, cu atât mai mult unul strategic, trebuie administrat transparent, responsabil și în interesul României. În ceea ce mă privește, am adus în atenție câteva subiecte care consider că merită o dezbatere serioasă. 1. În primul rând, am discutat despre respingerea în Senat, prin votul PSD și PNL, a inițiativei AUR privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Consider că această decizie menține un sistem în care un primar poate ajunge să conducă o comunitate chiar și cu un sprijin redus raportat la numărul total al alegătorilor. Noi credem că administrația locală trebuie să beneficieze de cea mai largă reprezentativitate și legitimitate posibilă. 2. Am abordat apoi problema noilor planuri-cadru pentru învățământ, care urmează să fie implementate începând cu anul școlar viitor. Aceste modificări riscă să producă o nouă bulversare a sistemului educațional. Am semnalat lipsa unor studii de impact solide, insuficiența consultărilor cu mediul universitar, cu facultățile, cu Academia Română și cu specialiștii din domeniu. Elevii și profesorii nu trebuie transformați permanent în subiecți ai unor experimente administrative care generează incertitudine și tensiuni în sistem. 3. La nivel local, am atras atenția asupra fenomenului inundațiilor urbane care afectează tot mai frecvent străzile din municipiul Iași. Episoadele de ploi torențiale devin mai intense, iar cantitățile mari de apă cad într-un interval scurt de timp. În contextul urbanizării accelerate, al poluării și al extinderii suprafețelor betonate, aceste fenomene pot deveni și mai severe. Este necesară modernizarea sistemelor de drenaj, a canalizării pluviale și a infrastructurii de colectare a apelor pentru a preveni blocajele și pagubele produse de astfel de evenimente. 4. De asemenea, am prezentat rezultatele unor analize privind tasările diferențiate ale terenului în anumite zone ale municipiului Iași. Datele satelitare moderne permit monitorizarea cu mare precizie a mișcărilor verticale ale terenului. În unele zone se observă tasări reduse, de ordinul unui milimetru pe an, în timp ce în altele valorile sunt de câteva ori mai mari și pot conduce, în timp, la diferențe de ordinul centimetrilor. Analizele indică și influența perioadelor de secetă severă, precum cea din anul 2022, asupra comportamentului terenurilor, prin reducerea umidității din sol și accentuarea proceselor de contracție și tasare. Consider că municipiul Iași trebuie să dezvolte un program permanent de monitorizare a terenurilor și construcțiilor, în special pentru clădirile de patrimoniu, infrastructura critică și zonele cu dezvoltare urbană intensă. Este nevoie de implicarea geologilor, geotehnicienilor, hidrologilor și a tuturor specialiștilor relevanți pentru identificarea timpurie a riscurilor și adoptarea măsurilor preventive necesare”, a transmis prof. univ. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
Deputatul Silviu Gurlui a criticat strategia de apărare a României și a reclamat probleme grave de mediu în județul Iași
Deputatul AUR Silviu Gurlui a susținut la Iași o conferință de presă în care a criticat actuala clasă politică, strategia de apărare a României și modul în care sunt gestionate problemele de mediu din județ. Parlamentarul a vorbit și despre reducerea aparatului de stat, situația PNRR și incendiul de la groapa de gunoi Țuțora. „Astăzi, la Iași, împreună cu deputatul de Iași Cristina Dascălu, am susținut o conferință de presă în care am abordat principalele probleme politice, economice, strategice, culturale și de mediu cu care se confruntă România și județul Iași. Am discutat despre moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului cu un număr record de 181 de voturi, un semnal puternic privind lipsa de încredere în actuala guvernare și în direcția în care a fost împinsă țara în ultimii ani. Am prezentat poziția AUR privind desemnarea viitorului prim-ministru și asumarea guvernării într-o formulă în care AUR să dea premierul. România are nevoie de un executiv eficient, suplu și responsabil administrativ. În această formulă susținem reducerea numărului de ministere la aproximativ 10–12 și limitarea numărului de secretari de stat la maximum 50, pentru diminuarea costurilor administrative și eficientizarea aparatului public. În cadrul conferinței au fost prezentate și soluțiile noastre pentru zona economică, energetică și pentru protejarea micilor afaceri și a companiilor strategice de stat. România nu mai poate continua pe direcția taxelor impuse fără reforme reale, coerente și predictibile. Am abordat și situația deficitară a proiectelor PNRR și SAFE. Am arătat că lipsa unei gândiri strategice și a unei viziuni coerente a dus la pierderi foarte mari pentru România, inclusiv miliarde de euro pierdute sau blocate din cauza managementului defectuos și a incapacității administrative. În această conferință de presă am subliniat un lucru esențial: strategia SAFE de investiții în armament, în forma actuală, „gândită” de guvernul proaspăt demis, este profund deficitară. Se vorbește mult despre securitate, despre armament și despre investiții militare, dar se evită esența: fără cercetare, fără tehnologie proprie, fără inteligență strategică, nu există securitate reală. Nu contestă nimeni necesitatea consolidării capacităților de apărare ale României. Problema este că actuala strategie se bazează aproape exclusiv pe achiziții, ignorând fundamentul real al securității moderne: cercetarea, dezvoltarea și inovația tehnologică. A cumpăra fără a construi înseamnă dependență. A cumpăra fără a înțelege înseamnă vulnerabilitate. A cumpăra fără a inova înseamnă stagnare. Consolidarea infrastructurii de apărare a României nu poate exista fără cercetare, dezvoltare, inteligență și tehnologie inovativă. Dacă ne imaginăm că simpla achiziție de echipamente militare acoperă nevoile strategice ale țării, ne înșelăm grav. Lumea evoluează rapid. Tehnologiile se schimbă. Se schimbă conflictele, viteza de reacție și modul în care se obține avantajul strategic. Toate statele serioase investesc masiv în cercetare. Acolo se construiește adevărata forță militară. Aceasta este garanția unui arsenal performant, adaptabil și sustenabil. Dacă România ar fi investit constant în cercetarea militară, astăzi am fi avut nu doar echipamente, ci și capacitate proprie de mentenanță, dezvoltare tehnologică și sisteme avansate – de la tehnologii laser până la teledetecție activă și pasivă. Priviți Polonia: investește masiv în industria de apărare și în industria aerospațială, dezvoltă parteneriate inteligente și implică direct industria proprie. Nu doar cumpără. Construiește. Industria aerospațială devine unul dintre pilonii majori ai securității europene. Cine investește aici astăzi va avea avantaj strategic mâine. Din păcate, România a pierdut ani întregi prin lipsă de viziune, subfinanțare și decizii incoerente. Cercetarea românească, inovarea și industria de vârf au fost împinse într-un colț secundar, iar consecințele se văd astăzi. De asemenea, în cadrul conferinței au fost ridicate și probleme grave care afectează județul Iași. Un exemplu extrem de îngrijorător este incendiul care mocnește de mai bine de 10 zile în zona gropii de gunoi Țuțora. Un astfel de incendiu produce în atmosferă compuși extrem de nocivi, iar acești poluanți sunt transportați și transformați în funcție de condițiile meteorologice. Din păcate, nu am văzut rapoarte clare ale Agenției pentru Protecția Mediului, nu am văzut măsurători complete ale spectrului de compuși chimici și nici avertizări publice serioase privind direcția în care se deplasează aceste mase de aer încărcate cu substanțe toxice. Astfel de arderi reclamă nu doar o toxicitate foarte mare, ci și existența unui spectru extrem de complex de compuși chimici rezultați din deșeuri care nu au fost reciclate înainte. Aceasta arată o deficiență majoră a unui sistem care nu reușește să recicleze eficient, să valorifice energetic și economic aceste materiale și să reducă volumul depozitat în gropile de gunoi. Costurile întreținerii unor astfel de depozite sunt uriașe, în timp ce reciclarea și valorificarea corectă ar putea aduce beneficii economice, tehnologice și de mediu foarte importante. Faptul că asemenea incendii continuă să ardă zile întregi arată că acolo există încă importante surse de materiale inflamabile și de poluare, iar consecințele asupra sănătății populației și asupra mediului pot deveni extrem de grave. Am expus de asemenea cazul așa-numitelor „ecologizări” realizate pe râul Nicolina, în zona Cicoarei, respectiv în vecinătatea lacului Ciric, în zona Veneția. Acolo întâlnim un peisaj extrem de degradat și nociv: deșeuri menajere, materiale de construcții, componente metalice, bucăți ruginite cu vârfuri ascuțite descoperite pe zonele verzi, toate lăsate într-un spațiu în care oamenii și copiii circulă zilnic. Este o imagine care nu face cinste Iașului și care, odată cu încălzirea vremii, aduce mirosuri greu de suportat și riscuri reale pentru sănătatea populației. Am semnalat și situația de la lacul Ezăreni, malul drept, unde continuă să existe cantități mari de deșeuri abandonate, precum și cazul pădurii Cetățuia, unde imaginea degradării persistă de ani întregi. În multe dintre aceste zone nu există panouri educative, nu există suficiente coșuri de gunoi și nu se observă măsuri reale și constante de prevenție și întreținere. Este nevoie de intervenții serioase, coerente și permanente pentru protejarea mediului și pentru redarea acestor zone comunității într-o formă sigură și civilizată. O altă problemă importantă ridicată în cadrul conferinței a fost cea a ordonanței de urgență promovate de guvern în domeniul instituțiilor de cultură din România, focalizată pe managementul și administrarea acestor instituții. Am subliniat că o astfel de ordonanță de urgență nu își
Critici dure la adresa guvernării și administrației locale din Iași, lansate de deputatul Silviu Gurlui și consilierul AUR Vasile Pușcașu: Vom continua să pierdem și ca oraș, și ca țară
Deputatul Silviu Gurlui a susținut o conferință de presă la Iași, alături de consilierul local AUR Vasile Pușcașu, în care a abordat probleme majore la nivel național și local, acuzând lipsa de viziune și deciziile care afectează dezvoltarea României. Parlamentarul a atras atenția asupra modului în care sunt gestionate companiile strategice ale statului, dar și asupra situației critice a infrastructurii rutiere din Iași, pe fondul traficului intens și al întârzierii unor proiecte importante. „Astăzi, la Iași, am susținut o conferință de presă împreună cu consilierul municipal AUR, Vasile Pușcașu. Am adus în discuție o serie de probleme majore, atât la nivel național, cât și la nivel local, care arată aceeași realitate: lipsă de viziune, improvizație și decizii care afectează direct viitorul României. La nivel național, am discutat despre un subiect extrem de grav: listarea și pierderea controlului asupra companiilor strategice ale statului român. Situația creată de actuala guvernare este rezultatul direct al incompetenței. Decizii luate în ultimul moment, fără analiză reală și fără strategie. Ni se spune că nu sunt bani, dar companii precum Romgaz sau Transelectrica au resurse consistente. Problema nu este lipsa banilor, ci modul în care sunt gestionate. În cazul Hidroelectrica, statul a extras dividende masiv, iar acum folosește chiar efectele acestor decizii drept argument pentru noi măsuri. Vedem și un joc politic dublu: partide care au permis pierderea controlului mimează astăzi opoziția. AUR a venit cu soluții clare: protejarea controlului statului, blocarea preluărilor ostile, limitarea influenței private în sectoarele strategice și atragerea capitalului doar în condiții care favorizează România. Mesajul este simplu: nu vindem ce a mai rămas. De asemenea, o altă problemă majoră, de această dată la nivel local, este legată de situația disperată de pe două artere de intrare în Iași: DN28 (Târgu Frumos – Podu Iloaiei – Iași) și Pasarela Socola. Pe DN28 sunt zilnic înregistrate peste 30000 de mașini, iar în orele de vârf se ajunge la peste 3500 de mașini pe oră și peste 600 de tiruri pe oră. Traficul este infernal la Podu Iloaiei, cu cozi care depășesc 10 km, însoțite de o poluare imensă suportată direct de populație. Această situație este tergiversată încă din anii 2000, când au început creșterile accelerate de trafic, inclusiv cel greu, spre Republica Moldova. Pasarela Socola înregistrează, de asemenea, peste 20000 de mașini pe zi și peste 3000 de mașini pe oră în vârfuri. Poluarea este extrem de ridicată, mai ales în perioadele de inversiuni termice. Proiectul A8 – Autostrada Moldovei – a fost pus constant pe plan secund. Am pierdut cel puțin 10 ani prin tergiversări, blocaje administrative și lipsă de prioritizare. Lipsa unei centuri ocolitoare la Podu Iloaiei face ca nu doar traficul să consume timp și bani, ci și poluarea să afecteze direct sănătatea oamenilor. Aceasta este imaginea deciziilor politice din Iași și din Moldova. În acest context, AUR nu vine doar cu critici, ci și cu soluții concrete. Am depus în Parlament proiectul METRIS – Metrou Regional Inteligent Iași, o soluție modernă de mobilitate urbană și metropolitană. METRIS propune o infrastructură majoritar supraterană, adaptată reliefului Iașului, cu costuri mai reduse și implementare mai rapidă. Este un sistem de tip metrou ușor, automatizat, capabil să preia fluxuri mari de trafic și să reducă semnificativ presiunea de pe arterele principale. Proiectul este gândit integrat, conectând zonele de intrare în oraș, zonele metropolitane și principalele noduri urbane. Nu vorbim doar despre transport, ci despre reorganizarea întregii mobilități urbane. Este o soluție existentă în marile orașe europene, adaptată la specificul Iașului. În loc de improvizații și blocaje, propunem un sistem predictibil, modern și funcțional. În plus, problemele din zona „Veneția” – Ciric sunt extrem de grave. Decolmatarea defectuoasă și expunerea deșeurilor din anii ’80 afectează direct mediul, ecosistemul și siguranța cetățenilor. La nivel urbanistic, situația Iașului reflectă aceeași lipsă de direcție. „Orașul a ajuns într-o dezvoltare haotică, fără reguli unitare și fără o viziune urbanistică reală. De peste 25 de ani funcționăm cu un PUG din 1999, complet depășit, care nu mai corespunde realității actuale. În loc să fie actualizat și aplicat, a fost ocolit prin PUZ-uri aprobate punctual, în funcție de interese și negocieri. Astfel, dezvoltarea orașului nu mai urmează reguli, ci excepții. Fiecare investitor a construit în funcție de ce a reușit să negocieze, nu în funcție de un cadru clar. Așa s-a ajuns la un oraș fragmentat, incoerent, cu construcții realizate fără o logică urbană. Mai grav, acest sistem funcționează închis. Aceiași actori apar în proiectare, avizare și implementare. Practic, avem un circuit care se auto-validează. Rezultatul este vizibil: blocaje majore în urbanism, investiții întârziate sau abandonate, investitori care pleacă din Iași și un oraș sufocat de trafic și lipsă de predictibilitate”, a transmis consilierul AUR Iași și liderul consilierilor locali AUR, Vasile Pușcașu. „Așa-numitele „8 PUZ-uri centrale”, prezentate ca soluție, sunt blocate de ani de zile. Sunt în faze de fundamentare sau avizare, fără rezultate concrete. Mai mult, aceiași actori implicați în realizarea lor sunt și cei care le analizează. În loc să rezolve problemele, sistemul se blochează singur. Primăria cunoaște aceste probleme, dar alege să nu intervină. Închide ochii și permite perpetuarea unui mecanism care generează haos. Astăzi, Iașul este blocat: în urbanism, în investiții și în trafic. Acest mod de administrare trebuie schimbat. Iașul are nevoie de reguli clare, de un PUG actualizat, de transparență și de responsabilitate. România are nevoie de protejarea resurselor sale strategice și de decizii luate în interes național. Altfel, vom continua să pierdem – și ca oraș, și ca țară”, a transmis deputatul Silviu Gurlui. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Deputatul AUR Iași Silviu Gurlui semnalează poluare severă pe Jijia, în zona Vlădeni
Un posibil episod grav de poluare a fost semnalat în județul Iași, după ce deputatul AUR Iași, Silviu Gurlui, a publicat imagini și observații îngrijorătoare privind starea râului Jijia, în zona Vlădeni. Potrivit acestuia, apa prezintă semne evidente de degradare accentuată, fiind observată o spumă fină, persistentă și stabilă, necaracteristică fenomenelor naturale. În plus, la suprafața apei apare o peliculă galben-bej, cu un aspect marmorat-fluid, care indică o posibilă încărcare organică ridicată. De asemenea, imaginile surprinse arată o separare clară între masele de apă, sugerând existența unei surse punctuale de poluare. Posibile cauze: ape uzate și substanțe chimice Deputatul AUR Iași Silviu Gurlui atrage atenția că, din punct de vedere fizico-chimic, aceste caracteristici sunt compatibile cu deversări de ape uzate insuficient tratate, dar și cu prezența de tensioactivi, precum detergenții. Nu este exclus nici un aport provenit din activități industriale sau agricole din zonă. Un astfel de fenomen poate avea consecințe grave asupra ecosistemului acvatic. Scăderea nivelului de oxigen dizolvat poate duce la moartea peștilor și a altor organisme vii, iar poluanții pot pătrunde în lanțul trofic, generând riscuri inclusiv pentru sănătatea umană. Solicitare de intervenție urgentă În acest context, deputatul AUR Iași Silviu Gurlui a solicitat public intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu și a Agenției pentru Protecția Mediului. Acesta cere verificări în teren pentru identificarea sursei poluării și aplicarea măsurilor legale care se impun. „Astfel de situații nu pot fi ignorate sau tratate superficial. Apa nu este doar o resursă, ci un sistem viu”, a transmis parlamentarul, subliniind că va urmări îndeaproape evoluția cazului. Autoritățile nu au oferit, până la acest moment, un punct de vedere oficial privind situația semnalată pe râul Jijia. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Deputatul Silviu Gurlui, intervenție despre succesul satelitului EMISAR, problemele profesorilor și traficul din Iași
Deputatul Silviu Gurlui a susținut săptămâna aceasta o conferință de presă la sediul partidului AUR, în cadrul căreia a abordat mai multe subiecte de interes național și local, de la realizările României în domeniul cercetării spațiale, până la dificultățile cu care se confruntă profesorii și locuitorii municipiului Iași. „1. Satelitul EMISAR – primul mesager românesc în spațiu, lansat din SUA cu o rachetă SpaceX Falcon 9. Un succes al generațiilor care au crezut într-o idee, care au investit timp și, de multe ori, fonduri din propriul buzunar pentru a aduce România în rândul cercetării satelitare. EMISAR – primul satelit profesional realizat integral în România este acum în spațiu. Astăzi nu vorbim doar despre lansarea unui satelit. Vorbim despre o idee care a rezistat decenii. Despre oameni care au construit în tăcere, în condiții dificile, într-un sistem care de prea multe ori nu a susținut, ci a încetinit. Vorbim despre o dovadă clară că România poate produce tehnologie spațială reală, competitivă, aici, acasă. Dar ceea ce vedem astăzi este doar vârful unui efort început cu mult timp în urmă. Istoria acestui moment este una dificilă. În anii ’90, România făcea primii pași în colaborări internaționale prin ROSA, inclusiv prin acorduri cu Surrey Satellite Technology Ltd. Era o perioadă în care conceptul de microsatelit abia se contura la nivel global. În 1999, dr. Marius-Ioan Piso continua dialoguri internaționale cu actori relevanți din domeniul spațial, într-un context în care România nu avea nici infrastructură, nici finanțare, dar avea oameni care credeau în direcția aceasta. Fondurile pentru spațiu erau infime. Uneori, participarea la evenimente internaționale se făcea cu sacrificii personale. Și totuși, ideea nu a murit. Aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale cercetării românești și astăzi. Suntem într-o situație critică: – bugete insuficiente – lipsă de strategie pe termen lung – blocaje administrative – lipsă de integrare reală în industria aerospațială globală În timp ce alte state investesc zeci de miliarde anual, România funcționează la limita supraviețuirii în cercetare. 2. Asistăm cu mare tristețe și revoltă la mesajele transmise de guvern privind blocarea acordării banilor cuveniți profesorilor, bani câștigați prin instanță și care trebuiau recuperați inclusiv în această lună aprilie. O hotărâre de guvern ar bloca această rambursare, sfidând hotărârile judecătorești. N-ar fi prima dată când sistemul de învățământ și profesorii sunt umiliți și nu li se oferă minimum de respect. O situație inacceptabilă! 3. Iașul se confruntă cu probleme majore de trafic. Actualul sistem de transport în comun este unul suprasolicitat, cu cale de rulare foarte uzată și cu multe tramvaie încă în stare de degradare majoră. Asistăm zilnic la perturbări de trafic, întârzieri, multe cauzate de organizare sau de condiția tehnică. De asemenea la nivelul municipiului Iași, parcările au devenit o problemă ajunsă la paroxism. Pentru că nu sunt făcute sau proiectate parcări noi subterane, șoferii sunt forțați să lase mașinile pe unde apucă, afectând grav spațiile verzi. Atunci când plouă se formează noroi, iar acesta este plimbat de roțile mașinilor prin tot Iașul. Urmează praf, poluare și vegetație distrusă. Iașul nu mai poate rezista în acest ritm. Are nevoie de o alternativă modernă, capabilă să lege zonele metropolitane de centru, de universități, spitale, instituții sau centre comerciale, gară, aeroport etc. Soluția Iașului este METRIS – Metrou Regional Inteligent Iași, un metrou ușor, suprateran, în cea mai mare parte. AUR a depus în Parlament acest proiect, care este singura soluție reală pentru descongestionarea traficului, pentru reducerea poluării fonice și îmbunătățirea calității aerului. Acesta poate dezvolta înzecit companiile din periferie și poate crește interesul investitorilor”, a transmis deputatul Silviu Gurlui. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Silviu Gurlui, deputat AUR Iași: Europa riscă o sinucidere economică prin politicile verzi
Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, lansează un atac dur la adresa direcției în care se îndreaptă politicile energetice și de mediu ale Europei, pe care le consideră „contraproductive” și periculoase pentru economie și industrie. Critici dure la adresa politicilor europene Într-o declarație amplă, parlamentarul susține că Uniunea Europeană accelerează implementarea unor politici „verzi” fără a avea o bază tehnologică solidă care să le susțină. În opinia sa, această abordare riscă să ducă la blocaje economice majore. „Este un act de sinucidere economică să împingi înainte asemenea politici fără să ai, mai întâi, o certitudine privind eficiența și sustenabilitatea lor reală”, a transmis acesta. Gurlui atrage atenția că, în timp ce Europa încearcă să reducă emisiile, ajunge să importe energie și produse industriale din alte regiuni ale lumii, unde standardele de poluare sunt adesea mai scăzute. „O iluzie că salvăm clima doar prin aceste măsuri” Deputatul ieșean consideră că actualele strategii climatice creează o falsă impresie de progres, în condițiile în care efectele poluării sunt globale. Potrivit acestuia, Europa „se amăgește” că poate inversa schimbările climatice prin măsuri pe care le consideră dezechilibrate, în timp ce producția industrială este relocată în țări precum China sau SUA. „Suntem sub același acoperiș planetar, iar efectele sunt cumulative”, a subliniat acesta, sugerând că mutarea poluării dintr-o regiune în alta nu reprezintă o soluție reală. Problemele tehnologiilor actuale Un alt punct central al criticilor vizează limitele tehnologice ale soluțiilor regenerabile actuale. Silviu Gurlui susține că tehnologia nu este suficient de avansată pentru a susține o tranziție rapidă către energie verde. Acesta a menționat eficiența limitată a panourilor solare, problemele legate de stocarea energiei și necesitatea unor sisteme mai performante pentru a înlocui infrastructura energetică clasică. De asemenea, parlamentarul a ridicat problema deșeurilor generate de aceste tehnologii și a suprafețelor extinse necesare pentru implementarea lor, aspecte despre care spune că sunt ignorate în discursul public. Apel la investiții în inovare și realism economic În final, deputatul AUR face un apel la o schimbare de abordare, bazată pe dezvoltare tehnologică și investiții în capacități interne. Acesta susține că Europa ar trebui să investească mai mult în inovare, în tehnologii de combustie îmbunătățită, în sisteme moderne de stocare și distribuție a energiei, dar și în creșterea randamentului surselor regenerabile. „Trebuie să avem curajul să spunem lucrurilor pe nume și să construim realist. Să punem mai întâi baza tehnologică și industrială, iar abia apoi să impunem direcții care altfel riscă să distrugă economia”, a concluzionat Silviu Gurlui. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, susține că taxarea poluării auto este greșit gândită: Românii plătesc de trei ori pentru aceeași poluare
Silviu Gurlui critică taxele pe poluare, spunând că românii plătesc de mai multe ori pentru aceeași poluare auto. Deputatul AUR propune soluții logice și raționale pentru un sistem corect. Deputatul Silviu gurlui, despre greșelile sistemului actual de taxare a poluării auto Silviu Gurlui, deputat AUR, a atras atenția asupra modului în care statul român taxează poluarea auto, subliniind că românii sunt obligați să plătească de trei sau chiar patru ori pentru aceeași poluare. Potrivit acestuia, taxele actuale – inclusiv accizele și impozitele la pompă, impozitul pe mașină, cheltuielile indirecte de sănătate și taxele pentru parcări diferențiate – nu sunt gândite corespunzător și nu reflectă realitatea poluării. „Practic, celui care poluează i se restrâng drepturi elementare, în timp ce alții sunt favorizați formal, fără ca poluarea reală să fie corect măsurată”, a declarat Gurlui. Deputatul a adus în discuție și istoricul taxei de poluare, care a fost aplicată în trecut pentru mașinile importate din Uniunea Europeană și care a fost declarată incompatibilă cu legislația europeană. Mii de români au fost nevoiți să plătească această taxă, iar statul a fost obligat să restituie banii. Costul final a fost suportat, însă, tot de contribuabili. „A fost o lecție dură despre ce înseamnă improvizația fiscală mascată în politică de mediu”, a spus Gurlui. Deputatul AUR a subliniat că poluarea auto nu este constantă și variază în funcție de mai mulți factori. „Este evident că aceeași mașină poluează diferit în oraș față de extraurban, în funcție de viteză, opriri sau blocaje în trafic”, a explicat Gurlui. De asemenea, un factor important este uzura vehiculului, care poate duce la emisii mult mai mari decât cele estimate la momentul achiziționării. „Este clar că două mașini cu aceeași normă de poluare nu sunt egale după mai mulți ani de utilizare”, a adăugat el. În plus, Gurlui a punctat inechitățile din actualul sistem de taxare, cum ar fi situația unui pensionar care folosește rar sau deloc mașina și care plătește aceleași taxe ca o persoană care o folosește zilnic. „Nu plătește poluatorul, iar taxele nu reflectă poluarea efectivă produsă”, a spus el. Propuneri pentru un sistem mai echitabil Gurlui a propus soluții mai raționale pentru a face taxarea mai corectă și eficientă. Printre acestea se numără diferențierea între utilizarea urbană și extraurbană, luarea în considerare a uzurii reale a mașinii și a stării tehnice a acesteia, precum și măsurători reale ale poluării, care sunt mult mai relevante decât etichetele „Euro”. „Se pot reglementa mecanisme simple, inclusiv pe bază de declarații pe propria răspundere, care să definească regimuri de utilizare urbană și extraurbană”, a explicat deputatul. În final, Silviu Gurlui a anunțat că va propune câteva inițiative legislative pentru a ieși din confuzia actuală legată de poluarea auto. „Nu este nevoie de pedepse dublate de taxe înzecite, ci de reguli corecte care să ajute populația să se orienteze natural către mașini mai bune și o utilizare responsabilă”, a conchis Gurlui. Deputatul a subliniat că măsurile propuse nu sunt imposibile, ci doar raționale, și sunt esențiale pentru a nu repeta greșelile trecutului în ceea ce privește politica de mediu. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate