Prof. univ. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR: Am despus două interpelări și am sesizat CNAIR legat de A7 și A3
Prof. univ. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași, anunță că a depus două interpelări parlamentare și a sesizat CNAIR în legătură cu o problemă pe care o consideră gravă pentru șoferii care circulă pe traseul București–Bacău, pe autostrăzile A3 și A7. Deputatul atrage atenția că, pe aproximativ 300 de kilometri de autostradă, lipsesc în prezent servicii esențiale precum stațiile funcționale de alimentare, punctele de încărcare pentru vehicule electrice, posibilitatea de a cumpăra apă și hrană, dar și toaletele și spațiile de odihnă suficiente. „AM DEPUS DOUĂ INTERPELĂRI ȘI AM SESIZAT CNAIR legat de A7 și A3. După situația semnalată pe traseul Bacău–București, am depus două interpelări la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Am sesizat și CNAIR. Cer să aflu de ce lipsesc serviciile elementare de pe aproximativ 300 de kilometri de autostradă, câte benzinării și stații electrice vor exista, unde vor fi amplasate, la ce distanțe și când vor deveni funcționale. Cer termene clare și situația exactă a licitațiilor. Până la deschiderea acestor servicii, CNAIR trebuie să avertizeze șoferii prin panouri amplasate la intrările pe A3 și A7: ATENȚIE! Pe următorii 300 de kilometri nu există stații de alimentare. Serviciile pentru apă, hrană și toalete sunt limitate. Alimentați înainte de intrarea pe autostradă! Toaletele sunt disponibile doar în câteva puncte, iar apa și hrana nu pot fi cumpărate de pe traseu. O asemenea avertizare poate preveni situații periculoase, mai ales iarna, în ambuteiaje sau pentru familiile cu copii și persoanele cu probleme medicale. Atașez textele celor două interpelări și întrebările adresate autorităților. 1. INTERPELARE PARLAMENTARĂ Către: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii În atenția: Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, Ministrul Interimar al Transporturilor și Infrastructurii De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași Subiectul interpelării: Lipsa stațiilor de alimentare și a serviciilor esențiale pe traseul de autostradă București–Bacău, A3–A7 Stimate Domnule Ministru, Deschiderea circulației pe traseul de aproximativ 300 de kilometri dintre București și Bacău, pe autostrăzile A3 și A7, reprezintă un progres important pentru Moldova. Totuși, acest traseu a fost dat în folosință fără o rețea funcțională de servicii elementare pentru participanții la trafic. Pe această rută nu există, în prezent, stații funcționale de alimentare cu carburanți sau o rețea publică funcțională de încărcare a vehiculelor electrice. Posibilitatea de a cumpăra apă sau hrană lipsește, iar toaletele și spațiile de odihnă sunt disponibile doar în câteva puncte și în condiții limitate. Numeroase parcări și spații de servicii sunt închise ori nefuncționale. Nu discutăm doar despre disconfort. Unui copil i se poate face rău. O persoană în vârstă, o persoană cu dizabilități sau cu probleme medicale poate avea nevoie urgentă de o toaletă, de apă, hrană, odihnă ori ajutor. În cazul unui accident, al unui ambuteiaj prelungit, al viscolului, caniculei sau al blocării temporare a circulației, lipsa serviciilor poate deveni o problemă de siguranță și securitate rutieră. Situația este cu atât mai greu de justificat cu cât A7 a fost finanțată prin PNRR și prezentată drept o „autostradă verde”, prevăzută inclusiv cu infrastructură pentru încărcarea vehiculelor electrice. În realitate, echipamentele instalate în anumite puncte nu sunt funcționale, iar șoferii nu cunosc un calendar clar pentru deschiderea lor. În aceste condiții, vă solicit să comunicați: 1. Numărul exact al spațiilor de servicii și al parcărilor prevăzute pe traseul București–Bacău, separat pentru A3 și A7 și pentru fiecare sens de circulație. 2. Amplasarea kilometrică a fiecărui spațiu și distanța dintre două puncte succesive de servicii. 3. Care dintre aceste amplasamente sunt deschise publicului la data răspunsului și ce utilități funcționează efectiv în fiecare dintre ele. 4. Numărul exact al toaletelor funcționale, amplasarea lor, programul de funcționare și situația facilităților destinate persoanelor cu dizabilități. 5. Câte stații de carburanți vor fi construite pe A3 și A7, separat pentru fiecare sens, unde vor fi amplasate și la ce date vor deveni funcționale. 6. Câte stații și câte puncte individuale de încărcare electrică sunt prevăzute, instalate, racordate la rețea și efectiv funcționale pe fiecare tronson. 7. Care sunt puterile de încărcare, numărul conectorilor și operatorii desemnați pentru fiecare amplasament. 8. Din ce cauze stațiile electrice deja instalate pe unele tronsoane nu sunt funcționale și cine răspunde contractual pentru aceste întârzieri. 9. Care este situația exactă a procedurilor de concesionare pentru spațiile de pe A7 de la Baba Ana, Valea Râmnicului și Milcovul. 10. Care sunt datele estimate pentru semnarea contractelor, emiterea ordinelor de începere, realizarea lucrărilor și deschiderea efectivă a acestor spații. 11. Care este situația celor șase amplasamente de pe A3 din zonele Palanca, Moara Domnească și Bărcănești, pentru care procedura de concesionare a fost anulată în anul 2024, și când va fi relansată licitația. 12. Care este stadiul proiectării și execuției amplasamentelor de la Moara Vlăsiei, Ștefăneștii de Jos și Gruiu și la ce date vor fi deschise publicului. 13. De ce procedurile de concesionare au fost începute sau finalizate abia după deschiderea circulației pe tronsoane importante ale A3 și A7. 14. Ce facilități vor exista în fiecare spațiu: stații de carburanți, încărcătoare electrice, toalete, apă potabilă, hrană, spații comerciale, zone de odihnă și recreere, dușuri, facilități pentru persoanele cu dizabilități și mijloace de prim ajutor. 15. Care va fi distanța maximă, pe fiecare sens, între două benzinării, două stații electrice, două toalete și două puncte de unde pot fi cumpărate apă și hrană. 16. Ce măsuri provizorii vor fi luate până la deschiderea spațiilor permanente: toalete temporare, automate cu apă și hrană, deschiderea parcărilor finalizate, puncte mobile de încărcare și indicatoare către cele mai apropiate servicii din afara autostrăzii. 17. Ce plan de intervenție există, împreună cu Poliția Rutieră și structurile pentru situații de urgență, pentru accidente, blocaje prelungite, viscol, caniculă sau vehicule rămase fără carburant ori energie. 18. Dacă deschiderea tronsoanelor fără servicii funcționale a respectat obligațiile contractuale, standardele privind siguranța rutieră și condițiile asumate prin PNRR. 19. Cine a aprobat recepția și deschiderea circulației în lipsa acestor facilități și dacă au fost stabilite răspunderi sau penalități pentru întârzieri. Până la punerea în funcțiune a benzinăriilor, stațiilor de încărcare și spațiilor complete de servicii, solicit montarea imediată a
Deputatul Silviu Gurlui: 750 de milioane de euro pentru parcurile tehnologice au fost eliminate din PNRR înainte ca planul să ajungă la Bruxelles
Deputatul Silviu Gurlui susține că România a renunțat, înainte de trimiterea formei finale a PNRR la Bruxelles, la o alocare de 750 de milioane de euro destinată dezvoltării technopolurilor, parcurilor industriale și tehnologice și clusterelor de afaceri. El cere Guvernului și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să explice cine a luat decizia și de ce finanțarea nu a mai fost inclusă în forma finală a planului. „Varianta PNRR prezentată public în noiembrie 2020 prevedea explicit 750 de milioane de euro pentru technopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă și clustere de afaceri. Această alocare distinctă a dispărut însă din noua variantă aprobată la 19 martie 2021 de Guvernul Cîțu, susținut de PNL, USR-PLUS și UDMR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus atunci de Cristian Ghinea. În documentul din martie 2021, parcurile industriale și tehnologice mai apăreau doar generic printre domeniile care puteau fi sprijinite prin instrumente financiare, fără un buget rezervat. În forma transmisă Comisiei Europene la 31 mai 2021, suma de 750 de milioane de euro nu a mai fost introdusă. Prin urmare, acești bani nu au fost respinși de Comisia Europeană și nici pierduți în timpul implementării. Guvernul României i-a eliminat din PNRR înainte ca planul final să fie trimis la Bruxelles. Așadar, România a renunțat la 750 de milioane de euro destinate infrastructurii industriale și tehnologice exact când alte state investeau masiv în asemenea ecosisteme. Numai infrastructura publică a parcului Berlin-Adlershof a beneficiat de peste 540 de milioane de euro. Manchester dezvoltă un district tehnologic de aproximativ două miliarde de euro, iar extinderea Dubai Silicon Oasis ajunge la circa trei miliarde de euro. În acest context, 750 de milioane pentru întreaga Românie nu reprezentau o sumă exagerată, ci baza unui program național de reconstrucție industrială și tehnologică. Eliminarea finanțării a afectat inclusiv perspectivele municipiului Iași. În 2021, Primăria anunța un „Parc tehnologic și industrial pentru tehnologii creativ-inovative”, evaluat la aproximativ 41,5 milioane de euro. Proiectul nu a fost inclus în PNRR-ul final și a rămas pe hârtie. Platforma Fortus putea deveni nucleul reconstrucției industriale a Iașului, reunind companii, universități, institute de cercetare și infrastructuri tehnologice. În schimb, orașul a pierdut ani importanți fără o investiție majoră care să transforme cercetarea în producție și în locuri de muncă bine plătite. Solicităm răspuns Guvernului și MIPE să precizeze: cine a decis eliminarea alocării de 750 de milioane de euro; care au fost argumentele tehnice și financiare; dacă eliminarea a fost cerută vreodată în mod explicit de Comisia Europeană; prin ce programe au fost înlocuite investițiile prevăzute pentru parcurile tehnologice; ce soluție de finanțare poate fi asigurată acum pentru realizarea unui parc tehnologic și industrial la Iași. Țară noastră nu poate rămâne doar o piață de consum și o sursă de forță de muncă. Avem nevoie de parcuri industriale, laboratoare, instalații-pilot și capacități proprii de producție. Iașul are universități, cercetători și specialiști. Îi lipsesc infrastructura industrială și decizia politică. AUR propune proiectele ZRT – Zona Roșie Tehnologică și METRIS – metroul ușor suprateran al Iașului, două proiecte strategice care urmăresc conectarea cercetării, industriei și infrastructurii moderne într-un program coerent de dezvoltare a Iașului și a întregii regiuni a Moldovei”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Cernavodă: Reactorul 2 se închide. Cine asigură energia
Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat suspendarea activității Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Au fost deja inițiate procedurile premergătoare opririi controlate a celui de-al doilea reactor, pe fondul scăderii debitului Dunării sub limita admisă și a creșterii nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Dar rămân mai multe întrebări. Cea mai importantă este de unde va fi suplimentată carența de energie, în condițiile în care un reactor de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW și alimentează circa 10% din consumul de energie electrică al României. Loading … O sursă din minister a transmis că este vorba de „o oprire controlată, care implică proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a unității nucleare”, motiv pentru care nu există alte riscuri de alertă. Anunțul a venit la puțin timp după declarațiile făcute de Sorin Rândașu, directorul responsabil de situații de urgență din partea Apelor Române, care confirma că, odată cu atingerea pragului de -230 cm al Dunării în zona Cernavodă, vor fi declanșate procedurile de oprire a unității. Cum va fi suplimentat consumul de energie după închiderea Unității 2 de la Cernavodă? Aceeași sursă din partea ministerului Energiei a precizat că oprirea controlată a Reactorului 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni. Ulterior, directorul Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a confirmat ziua de joi, 13 august, ora 07:00. CONSTANTA, ROMANIA – AUGUST 4: A view of the Cernavoda Nuclear Power Plant as low flow rate of the Danube River has raised the risk of a shutdown of both operating reactors in Cernavoda, Constanta, Romania, on August 4, 2026. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, anunță reprezentanții Ministerului Energiei. „Oricât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult” Pe de altă parte, în cazul închiderii Unității 2 de la Cernavodă, menținerea unui nivel ridicat de consum va duce la importuri masive pe care autoritățile române trebuie să le facă pentru a asigura necesarul de energie. „Orice creștere a consumului energetic, într-un scenariu în care centrala de la Cernavodă operează fără cele două reactoare va genera fluctuații foarte mari, nesustenabile. Asta presupune, fără îndoială, importuri extrem de mari, la prețuri care depășesc pragul psihologic pe care ni-l imaginăm. Cu siguranță, trebuie să repornim capacitățile convenționale de alimentare, dar, indiferent cât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult”, afirmă Silviu Gurlui, expert în Energie. „Niciun consumator casnic nu va fi afectat de închiderea Unității 2 de la Cernavodă” Pentru a detensiona situația, ministerul Energiei a anunțat că toți consumatorii casnici sunt în afara oricărui pericol și că o eventuală măsură de limitare a consumului industrial reprezintă una dintre ultimele măsuri pe lista priorităților. „Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, precizează reprezentanții ministerului. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, transmit oficialii din Energie.
Deputatul Silviu Gurlui: Cercetarea este puterea unei națiuni. Avem elite, ne lipsește strategia
Deputatul Silviu Gurlui, vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie din Camera Deputaților, a transmis un mesaj privind importanța cercetării și inovării în dezvoltarea României, după o vizită la compania Sonovision România din cadrul Tehnopolis Iași. Acesta a evidențiat performanțele inginerilor români implicați în programe spațiale europene și a subliniat necesitatea unei strategii naționale pentru susținerea cercetării și a transferului tehnologic. „CERCETAREA ESTE PUTEREA UNEI NAȚIUNI. AVEM ELITE. NE LIPSEȘTE STRATEGIA. Am vizitat compania Sonovision România, în cadrul Tehnopolis Iași, în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie din Camera Deputaților. A fost una dintre acele vizite care îți redau încrederea în potențialul extraordinar al României. La Iași, în camere curate construite la standardele Agenției Spațiale Europene (ESA), ingineri români proiectează, realizează, testează și integrează rețele complexe de cablaje și componente de înaltă performanță pentru unele dintre cele mai importante programe spațiale europene. Am discutat despre contribuția companiei la telescopul spațial Euclid, una dintre cele mai importante misiuni științifice ale ESA. Astăzi, Euclid cartografiază miliarde de galaxii și îi ajută pe cercetători să înțeleagă materia întunecată și energia întunecată, care reprezintă aproximativ 95% din Univers. Am văzut și proiectele dedicate Ariane 6, noul lansator spațial european, precum și alte programe aerospațiale aflate în desfășurare. Fiecare cablu, fiecare conector și fiecare ansamblu este realizat cu o precizie extraordinară, testat în cele mai „draconice” medii de stres, pentru a funcționa în cele mai dificile condiții din spațiul cosmic: vibrații, șocuri mecanice, radiații, vid și temperaturi extreme. Acesta este nivelul la care poate performa România. Din păcate, această vizită mi-a confirmat și o realitate dureroasă. România a pierdut, rând pe rând, numeroase structuri de transfer tehnologic. Lipsa unei strategii naționale, subfinanțarea cercetării și dezinteresul manifestat de-a lungul anilor au făcut ca multe dintre aceste centre să dispară sau să își piardă misiunea. Astăzi, Tehnopolis Iași rămâne unul dintre puținele exemple funcționale în care universitatea, cercetarea și industria colaborează cu adevărat. Aici vorbim despre transfer tehnologic, despre proiecte de mare complexitate, despre inteligență românească și despre tehnologii care ajung în marile programe spațiale europene. Aici vorbim despre viitorul unei țări. Tocmai această realitate m-a determinat să depun în Parlament, împreună cu colegii mei din AUR, proiectul legislativ privind Zona Roșie Tehnologică (ZRT). Prin această inițiativă ne propunem să construim un ecosistem național al tehnologiilor de vârf, care să completeze acest handicap al României și să ofere cercetării șansa pe care o merită. ZRT urmărește să apropie universitățile, institutele de cercetare și industria, să accelereze transferul tehnologic, să reducă birocrația și să dezvolte domenii strategice precum industria aerospațială, inteligența artificială, robotica, fotonica, comunicațiile cuantice, materialele avansate, biotehnologiile, noile tehnologii energetice, stocarea energiei și alte ramuri strategice pentru dezvoltarea României. AUR consideră că România trebuie să investească în oamenii săi de valoare, în cercetare, în educație și în tehnologiile viitorului. O țară care produce cunoaștere și tehnologie este o țară mai puternică, mai competitivă, mai respectată și cu adevărat suverană. România nu duce lipsă de inteligență. Nu duce lipsă de cercetători. Nu duce lipsă de performanță. România are nevoie de o strategie care să transforme această inteligență în dezvoltare economică, prosperitate și suveranitate tehnologică. Ca profesor universitar, cercetător și parlamentar, voi continua să susțin ferm cercetarea românească, creșterea investițiilor în inovare și dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Felicit întreaga echipă Sonovision România și pe toți cei care demonstrează, zi de zi, că România poate performa la cel mai înalt nivel. Viitorul României nu se construiește din importul tehnologiei altora, ci din inteligența, cercetarea și inovația propriilor oameni. De aceea, voi continua să susțin cercetarea românească, universitățile, transferul tehnologic și industria de înaltă tehnologie. Pentru că cercetarea este puterea unei națiuni, iar o națiune care investește în cunoaștere este o națiune puternică, respectată și cu adevărat suverană”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Silviu Gurlui propune o nouă piațetă memorială pentru Domnitorul Grigore Alexandru Ghica în centrul Iașului
Deputatul AUR de Iași Silviu Gurlui propune ca Monumentul Domnitorului Grigore Alexandru Ghica să fie amplasat într-o nouă piațetă memorială amenajată în spatele Palatului Roznovanu, considerând că un astfel de ansamblu trebuie să devină un reper al istoriei și identității orașului. De asemenea, politicianul susține că amplasamentul trebuie ales pe criterii istorice, urbanistice și simbolice, nu doar în funcție de disponibilitatea terenului. „Monumentul Domnitorului Grigore Alexandru Ghica trebuie să devină un nou reper al Iașului. Propunerea AUR Municipiul Iași AUR Municipiul Iași susține că amplasarea Monumentului Domnitorului Grigore Alexandru Ghica trebuie analizată dincolo de criteriul disponibilității unui teren. Un asemenea monument este destinat să dăinuie secole și trebuie să reprezinte un reper al istoriei, identității și demnității orașului. Tocmai de aceea, locul în care va fi amplasat este la fel de important ca monumentul însuși. În spațiul public au fost vehiculate mai multe variante. Printre acestea se numără zona Mănăstirii Trei Ierarhi, amplasamentul din vecinătatea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, a fostei Curți Domnești și a fostului Hotel Sankt Petersburg, zona Copoului, precum și diferite amplasamente din apropierea Palatului Roznovanu. Considerăm că fiecare dintre aceste propuneri are merite, dar și limite evidente. Ansamblul de la Mănăstirea Trei Ierarhi este unul dintre cele mai importante monumente istorice și religioase ale României. Aici își dorm somnul de veci mari domnitori ai Moldovei, iar întregul ansamblu are o identitate istorică și spirituală proprie. Introducerea unui nou monument-mausoleu ar modifica echilibrul și simbolistica unui spațiu deja consacrat. Nici zona Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, a fostei Curți Domnești și a fostului Hotel Sankt Petersburg nu reprezintă, în opinia noastră, soluția optimă. Acesta este nucleul medieval al Iașului și locul în care domină deja ansamblul monumental dedicat lui Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale Moldovei. Grigore Alexandru Ghica aparține unei alte epoci istorice și reprezintă un alt mesaj: modernizarea administrației, dezvoltarea învățământului și pregătirea Unirii Principatelor. Cele două personalități nu trebuie puse într-o competiție vizuală și simbolică în același spațiu monumental. În plus, zona este limitată ca suprafață și nu permite amenajarea unei adevărate piațete memoriale, destinată ceremoniilor oficiale și reculegerii. Varianta Copoului oferă un cadru verde generos, dar reprezintă simbolul culturii, al universităților și al recreerii. Considerăm că monumentul ultimului domnitor al Moldovei trebuie să rămână în centrul istoric și administrativ al orașului, acolo unde deciziile sale și-au pus amprenta asupra destinului Moldovei. În urma acestei analize, AUR Municipiul Iași propune transformarea actualei parcări din spatele Palatului Roznovanu într-o piațetă memorială dedicată Domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Această propunere nu înseamnă doar amplasarea unui monument, ci regenerarea unui spațiu urban lipsit astăzi de identitate. O parcare poate deveni o piațetă monumentală, realizată din piatră naturală, armonios integrată în centrul istoric al Iașului. În centrul acesteia s-ar afla Monumentul-Mausoleu al Domnitorului Grigore Alexandru Ghica, care va adăposti și osemintele sale. Ansamblul ar fi completat de arbori de talie mare, vegetație ornamentală, alei, bănci, iluminat arhitectural și elemente decorative discrete, creând un spațiu al respectului, al reculegerii și al memoriei. Acest amplasament are o valoare simbolică aparte. El creează o legătură firească între Palatul Roznovanu, Teatrul Național și Biserica Sfântul Sava, fără a afecta marile ansambluri istorice existente și fără a intra în competiție cu alte monumente emblematice ale orașului. În același timp, oferă spațiul necesar organizării ceremoniilor oficiale și manifestărilor culturale. Știm că principala critică va fi legată de desființarea parcării existente. Dar tocmai aceasta este una dintre marile calități ale proiectului. Spațiul este redat oamenilor, nu autoturismelor. Accesul autospecialelor, al serviciilor de intervenție și al delegațiilor oficiale poate fi păstrat prin bolarzi retractabili și pavaj dimensionat pentru trafic ocazional, fără ca întreaga piațetă să rămână ocupată permanent de mașini. De asemenea, apreciem eforturile depuse până acum pentru realizarea monumentului, însă considerăm că un domnitor de talia lui Grigore Alexandru Ghica merită o reprezentare artistică sobră, monumentală și impunătoare, capabilă să transmită autoritate, demnitate și respect. În imaginile prezentate ilustrăm o posibilă viziune asupra unui astfel de ansamblu memorial, integrat armonios în noua piațetă. AUR Municipiul Iași susține această soluție deoarece consideră că răspunde cel mai bine criteriilor istorice, arhitecturale, urbanistice și simbolice pe care trebuie să le îndeplinească un monument dedicat ultimului domnitor al Moldovei. Nu propunem doar amplasarea unei statui, ci crearea unui nou reper urban și istoric pentru Iași, un loc al memoriei, al demnității și al respectului față de trecutul nostru”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Silviu Gurlui a participat la ceremoniile dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Iași
Deputatul Silviu Gurlui a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național al României, după participarea la slujba de sfințire a Tricolorului de la Catedrala Mitropolitană și la ceremonia oficială desfășurată în fața Instituției Prefectului – Județul Iași. Parlamentarul a subliniat importanța respectării simbolurilor naționale și a valorilor pe care acestea le reprezintă. „Sub Tricolor, uniți în credință și în iubirea de țară! Astăzi, de Ziua Drapelului Național al României, am avut onoarea de a participa, la Catedrala Mitropolitană din Iași, la slujba de sfințire a Tricolorului, un moment de profundă încărcătură spirituală și patriotică, prin care steagul național primește binecuvântarea Bisericii înainte de a fi înălțat. Ulterior, în fața Instituției Prefectului – Județul Iași, alături de prefect, primarul municipiului Iași, reprezentanți ai Armatei Române, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Consiliului Județean, ai Parlamentului, ai instituțiilor publice, ai asociațiilor de veterani și ai societății civile, am participat la ceremonia oficială dedicată Tricolorului. Un grup numeros al AUR Iași, format din parlamentari, consilieri locali, membri și susținători ai partidului, s-a alăturat acestui moment solemn, în semn de respect față de unul dintre cele mai puternice simboluri ale identității și unității naționale. Prezența noastră a fost expresia convingerii că valorile naționale trebuie cinstite nu doar prin cuvinte, ci și prin participare, respect și responsabilitate. Am asistat la alocuțiunile dedicate acestei zile, la înălțarea Drapelului României pe catarg, la intonarea Imnului Național, la defilarea militarilor și la momentele susținute de fanfara militară. Sunt gesturi care ne reamintesc că libertatea, unitatea și demnitatea unui popor se păstrează prin respectul față de istorie, credință și simbolurile sale. Tricolorul nu este doar un steag. El poartă în culorile sale sacrificiul eroilor, idealul Unirii, credința acestui neam și speranța generațiilor care au construit și vor construi România. Să ne ridicăm întotdeauna la înălțimea Tricolorului, nu să coborâm Tricolorul la înălțimea intereselor de moment. La mulți ani, Drapelului Național al României! La mulți ani tuturor românilor!”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Silviu Gurlui a prezentat principalele teme de interes public în cadrul conferinței de presă AUR Iași
Deputatul Silviu Gurlui a participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de senatorul Cristina Dumitrescu și deputatul Cristina Dascălu, unde a prezentat activitatea parlamentară recentă și principalele preocupări legislative și administrative. În intervenția sa, acesta a abordat situația din sistemul de educație, viitorul fostei platforme industriale Fortus Iași, amplasarea monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, precum și problemele generate de lucrările de pe Bulevardul Bucium. Totodată, deputatul a anunțat lansarea unei campanii de dialog direct cu cetățenii în cartierele municipiului Iași. „Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local. Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR. În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte. Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue. A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă. A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României. Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii. Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași. Mesajul meu este simplu: Grigore Alexandru Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră. A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit. Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași. Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente. Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Silviu Gurlui a prezentat principalele teme de interes public în cadrul conferinței de presă AUR Iași
Deputatul Silviu Gurlui a participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de senatorul Cristina Dumitrescu și deputatul Cristina Dascălu, unde a prezentat activitatea parlamentară recentă și principalele preocupări legislative și administrative. În intervenția sa, acesta a abordat situația din sistemul de educație, viitorul fostei platforme industriale Fortus Iași, amplasarea monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, precum și problemele generate de lucrările de pe Bulevardul Bucium. Totodată, deputatul a anunțat lansarea unei campanii de dialog direct cu cetățenii în cartierele municipiului Iași. „Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local. Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR. În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte. Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue. A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă. A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României. Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii. Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași. Mesajul meu este simplu: Grigore Alexandru Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră. A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit. Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași. Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente. Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Silviu Gurlui, semnal de alarmă privind educația, inundațiile și tasările terenului din Iași. Ce alte teme a adus în atenția publică deputatul AUR – VIDEO
Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă mai multe probleme pe care le consideră prioritare atât pentru județul Iași, cât și pentru România. Parlamentarul a vorbit despre respingerea proiectului privind alegerea primarilor în două tururi, schimbările anunțate în sistemul de învățământ, riscul tot mai mare al inundațiilor urbane și fenomenul tasărilor de teren observat în anumite zone ale municipiului Iași. „Astăzi, în cadrul conferinței de presă susținute de parlamentarii AUR Iași, am abordat mai multe teme importante pentru județul nostru și pentru România. Colegii mei, Cristina Dumitrescu, Ciprian Paraschiv și Cristina Dascălu au prezentat aspecte privind activitatea parlamentară, proiectele AUR aflate în dezbatere, situația sistemului de învățământ, problemele sportului românesc, dar și teme de actualitate privind situația politică și economică a țării. Au fost exprimate îngrijorări legate de instabilitatea politică actuală, de modul în care este gestionat procesul de desemnare și susținere a noului prim-ministru, precum și de lipsa unei direcții clare pentru România într-o perioadă marcată de provocări economice și sociale importante. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la modul de repartizare a unor fonduri europene și de securitate din cadrul programului SAFE, în condițiile în care transparența procesului de alocare este insuficientă, iar lipsa unor criterii clare și publice poate genera suspiciuni și neîncredere în rândul cetățenilor. Considerăm că orice fond public, cu atât mai mult unul strategic, trebuie administrat transparent, responsabil și în interesul României. În ceea ce mă privește, am adus în atenție câteva subiecte care consider că merită o dezbatere serioasă. 1. În primul rând, am discutat despre respingerea în Senat, prin votul PSD și PNL, a inițiativei AUR privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Consider că această decizie menține un sistem în care un primar poate ajunge să conducă o comunitate chiar și cu un sprijin redus raportat la numărul total al alegătorilor. Noi credem că administrația locală trebuie să beneficieze de cea mai largă reprezentativitate și legitimitate posibilă. 2. Am abordat apoi problema noilor planuri-cadru pentru învățământ, care urmează să fie implementate începând cu anul școlar viitor. Aceste modificări riscă să producă o nouă bulversare a sistemului educațional. Am semnalat lipsa unor studii de impact solide, insuficiența consultărilor cu mediul universitar, cu facultățile, cu Academia Română și cu specialiștii din domeniu. Elevii și profesorii nu trebuie transformați permanent în subiecți ai unor experimente administrative care generează incertitudine și tensiuni în sistem. 3. La nivel local, am atras atenția asupra fenomenului inundațiilor urbane care afectează tot mai frecvent străzile din municipiul Iași. Episoadele de ploi torențiale devin mai intense, iar cantitățile mari de apă cad într-un interval scurt de timp. În contextul urbanizării accelerate, al poluării și al extinderii suprafețelor betonate, aceste fenomene pot deveni și mai severe. Este necesară modernizarea sistemelor de drenaj, a canalizării pluviale și a infrastructurii de colectare a apelor pentru a preveni blocajele și pagubele produse de astfel de evenimente. 4. De asemenea, am prezentat rezultatele unor analize privind tasările diferențiate ale terenului în anumite zone ale municipiului Iași. Datele satelitare moderne permit monitorizarea cu mare precizie a mișcărilor verticale ale terenului. În unele zone se observă tasări reduse, de ordinul unui milimetru pe an, în timp ce în altele valorile sunt de câteva ori mai mari și pot conduce, în timp, la diferențe de ordinul centimetrilor. Analizele indică și influența perioadelor de secetă severă, precum cea din anul 2022, asupra comportamentului terenurilor, prin reducerea umidității din sol și accentuarea proceselor de contracție și tasare. Consider că municipiul Iași trebuie să dezvolte un program permanent de monitorizare a terenurilor și construcțiilor, în special pentru clădirile de patrimoniu, infrastructura critică și zonele cu dezvoltare urbană intensă. Este nevoie de implicarea geologilor, geotehnicienilor, hidrologilor și a tuturor specialiștilor relevanți pentru identificarea timpurie a riscurilor și adoptarea măsurilor preventive necesare”, a transmis prof. univ. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
Deputatul Silviu Gurlui a criticat strategia de apărare a României și a reclamat probleme grave de mediu în județul Iași
Deputatul AUR Silviu Gurlui a susținut la Iași o conferință de presă în care a criticat actuala clasă politică, strategia de apărare a României și modul în care sunt gestionate problemele de mediu din județ. Parlamentarul a vorbit și despre reducerea aparatului de stat, situația PNRR și incendiul de la groapa de gunoi Țuțora. „Astăzi, la Iași, împreună cu deputatul de Iași Cristina Dascălu, am susținut o conferință de presă în care am abordat principalele probleme politice, economice, strategice, culturale și de mediu cu care se confruntă România și județul Iași. Am discutat despre moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului cu un număr record de 181 de voturi, un semnal puternic privind lipsa de încredere în actuala guvernare și în direcția în care a fost împinsă țara în ultimii ani. Am prezentat poziția AUR privind desemnarea viitorului prim-ministru și asumarea guvernării într-o formulă în care AUR să dea premierul. România are nevoie de un executiv eficient, suplu și responsabil administrativ. În această formulă susținem reducerea numărului de ministere la aproximativ 10–12 și limitarea numărului de secretari de stat la maximum 50, pentru diminuarea costurilor administrative și eficientizarea aparatului public. În cadrul conferinței au fost prezentate și soluțiile noastre pentru zona economică, energetică și pentru protejarea micilor afaceri și a companiilor strategice de stat. România nu mai poate continua pe direcția taxelor impuse fără reforme reale, coerente și predictibile. Am abordat și situația deficitară a proiectelor PNRR și SAFE. Am arătat că lipsa unei gândiri strategice și a unei viziuni coerente a dus la pierderi foarte mari pentru România, inclusiv miliarde de euro pierdute sau blocate din cauza managementului defectuos și a incapacității administrative. În această conferință de presă am subliniat un lucru esențial: strategia SAFE de investiții în armament, în forma actuală, „gândită” de guvernul proaspăt demis, este profund deficitară. Se vorbește mult despre securitate, despre armament și despre investiții militare, dar se evită esența: fără cercetare, fără tehnologie proprie, fără inteligență strategică, nu există securitate reală. Nu contestă nimeni necesitatea consolidării capacităților de apărare ale României. Problema este că actuala strategie se bazează aproape exclusiv pe achiziții, ignorând fundamentul real al securității moderne: cercetarea, dezvoltarea și inovația tehnologică. A cumpăra fără a construi înseamnă dependență. A cumpăra fără a înțelege înseamnă vulnerabilitate. A cumpăra fără a inova înseamnă stagnare. Consolidarea infrastructurii de apărare a României nu poate exista fără cercetare, dezvoltare, inteligență și tehnologie inovativă. Dacă ne imaginăm că simpla achiziție de echipamente militare acoperă nevoile strategice ale țării, ne înșelăm grav. Lumea evoluează rapid. Tehnologiile se schimbă. Se schimbă conflictele, viteza de reacție și modul în care se obține avantajul strategic. Toate statele serioase investesc masiv în cercetare. Acolo se construiește adevărata forță militară. Aceasta este garanția unui arsenal performant, adaptabil și sustenabil. Dacă România ar fi investit constant în cercetarea militară, astăzi am fi avut nu doar echipamente, ci și capacitate proprie de mentenanță, dezvoltare tehnologică și sisteme avansate – de la tehnologii laser până la teledetecție activă și pasivă. Priviți Polonia: investește masiv în industria de apărare și în industria aerospațială, dezvoltă parteneriate inteligente și implică direct industria proprie. Nu doar cumpără. Construiește. Industria aerospațială devine unul dintre pilonii majori ai securității europene. Cine investește aici astăzi va avea avantaj strategic mâine. Din păcate, România a pierdut ani întregi prin lipsă de viziune, subfinanțare și decizii incoerente. Cercetarea românească, inovarea și industria de vârf au fost împinse într-un colț secundar, iar consecințele se văd astăzi. De asemenea, în cadrul conferinței au fost ridicate și probleme grave care afectează județul Iași. Un exemplu extrem de îngrijorător este incendiul care mocnește de mai bine de 10 zile în zona gropii de gunoi Țuțora. Un astfel de incendiu produce în atmosferă compuși extrem de nocivi, iar acești poluanți sunt transportați și transformați în funcție de condițiile meteorologice. Din păcate, nu am văzut rapoarte clare ale Agenției pentru Protecția Mediului, nu am văzut măsurători complete ale spectrului de compuși chimici și nici avertizări publice serioase privind direcția în care se deplasează aceste mase de aer încărcate cu substanțe toxice. Astfel de arderi reclamă nu doar o toxicitate foarte mare, ci și existența unui spectru extrem de complex de compuși chimici rezultați din deșeuri care nu au fost reciclate înainte. Aceasta arată o deficiență majoră a unui sistem care nu reușește să recicleze eficient, să valorifice energetic și economic aceste materiale și să reducă volumul depozitat în gropile de gunoi. Costurile întreținerii unor astfel de depozite sunt uriașe, în timp ce reciclarea și valorificarea corectă ar putea aduce beneficii economice, tehnologice și de mediu foarte importante. Faptul că asemenea incendii continuă să ardă zile întregi arată că acolo există încă importante surse de materiale inflamabile și de poluare, iar consecințele asupra sănătății populației și asupra mediului pot deveni extrem de grave. Am expus de asemenea cazul așa-numitelor „ecologizări” realizate pe râul Nicolina, în zona Cicoarei, respectiv în vecinătatea lacului Ciric, în zona Veneția. Acolo întâlnim un peisaj extrem de degradat și nociv: deșeuri menajere, materiale de construcții, componente metalice, bucăți ruginite cu vârfuri ascuțite descoperite pe zonele verzi, toate lăsate într-un spațiu în care oamenii și copiii circulă zilnic. Este o imagine care nu face cinste Iașului și care, odată cu încălzirea vremii, aduce mirosuri greu de suportat și riscuri reale pentru sănătatea populației. Am semnalat și situația de la lacul Ezăreni, malul drept, unde continuă să existe cantități mari de deșeuri abandonate, precum și cazul pădurii Cetățuia, unde imaginea degradării persistă de ani întregi. În multe dintre aceste zone nu există panouri educative, nu există suficiente coșuri de gunoi și nu se observă măsuri reale și constante de prevenție și întreținere. Este nevoie de intervenții serioase, coerente și permanente pentru protejarea mediului și pentru redarea acestor zone comunității într-o formă sigură și civilizată. O altă problemă importantă ridicată în cadrul conferinței a fost cea a ordonanței de urgență promovate de guvern în domeniul instituțiilor de cultură din România, focalizată pe managementul și administrarea acestor instituții. Am subliniat că o astfel de ordonanță de urgență nu își