Silviu Predoiu: Iohannis a cerut să mi se ridice dreptul de vot din CSAT atunci când am fost împotriva lui
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă. Dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Nu, nu mi-a purtat ranchiună. Am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot în CSAT. Acesta a început prin a spune că a fost participant al CSAT-ului sub conducerea a doi președinți. Deși Traian Băsescu era „combativ, virulent și uneori agresiv”, ofițerul SIE susține că era un om deschis la argumente. În opoziție, Klaus Iohannis nu accepta refuzuri sau opoziții. Predoiu susține că fostul președinte a cerut să îi fie revocat dreptul de vot în CSAT. Pentru că generalul nu era director SIE, ci doar director interimar, consilierii prezidențiali au reușit să îi revoce dreptul de vot. „Sigur că, într-adevăr, am participat la foarte multe ședințe CSAT sub doi președinți ai CSAT-ului, domnul Băsescu și domnul Iohannis. Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă, dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică nu-i plăceau „yes man-ii”, îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Și am avut mai multe situații în care, în calitatea de reprezentant al SIE, am votat împotrivă și am exprimat poziții opuse celor ridicate acolo de ceilalți. Nu, nu mi-a purtat ranchiună, am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta. Domnul președinte Iohannis, am avut două situații. A doua oară când l-am contrazis în sensul opiniei, nu personal, nu pe domnia sa, ci m-am opus la vot, a cerut să mi se reducă dreptul de vot și s-a găsit un artificiu și s-a spus că nu mai am drept de vot, că înlocuitorii nu mai au drept de vot în CSAT. S-a găsit un artificiu cu sprijinul consilierilor. Eram înlocuitor la comandă, în sensul că SIE nu avea director, eu eram interimar, deci nu aveam pe cine să înlocuiesc. Poți să fii înlocuitor atunci când înlocuiești pe cineva care există, dar dacă nu există nimeni, mă înlocuiam pe mine prin prezență. Au găsit ei un artificiu și apropo de doi și CSAT-ul cum lucrau, deși nu părea, a fost clar că a fost foarte iritat. Trebuie să fie unanimă decizia. Atunci când cineva spune nu sunt de acord, se blochează.”, a explicat ofițerul.
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022