Australia: Un bărbat a fost pus sub acuzare după ce a afișat simboluri naziste în public

australia:-un-barbat-a-fost-pus-sub-acuzare-dupa-ce-a-afisat-simboluri-naziste-in-public

„A fost dus la secția de poliție și acuzat de afișare publică, cu bună știință, a unui simbol nazist, fără nicio scuză, și de provocarea expunerii unui simbol nazist interzis într-un loc public”, se arată în comunicatul emis sâmbătă de autoritățile australiene.  Incidentul a avut loc miercuri, pe 24 decembrie,  pe o plajă din Newcastle din New South Wales. Potrivit unui martor la fața locului, bărbatul purta tatuaje asociate cu ideologia supremației albe, inclusiv simboluri ale SS-ului nazist. Potrivit observatorului, bărbatul vorbea zgomotos și afișa în mod ostentativ tatuajele de pe picior. Acesta a fotografiat tatuajele și a anunțat autoritățile despre incident. „Cu toții trebuie să fim cei mai buni australieni care putem fi în acest moment, să dăm dovadă de solidaritate și unitate și să taxăm rasismul și fascismul ori de câte ori le întâlnim”, a transmis acesta.  Bărbatul a fost eliberat pe cauțiune și urmează să se prezinte în fața Tribunalului Local din Newcastle la data de 22 ianuarie 2026. Guvernul australian a anunțat înăsprirea legislației privind incitarea la ură, pe fondul atacului de la plaja Bondi care a vizat un eveniment de Hanukkah. În urma atacului, 15 persoane au murit și alte 20 au fost rănite.  

Simbolul @ a fost inventat în 1536, cu secole înainte de e-mail și mențiuni pe rețele sociale

simbolul-@-a-fost-inventat-in-1536,-cu-secole-inainte-de-e-mail-si-mentiuni-pe-retele-sociale

Simbolul @, pe care îl folosim zilnic în adresele de e-mail sau când menționăm pe cineva pe rețelele sociale, nu este deloc o invenție a erei digitale. De fapt, el are o istorie fascinantă care începe încă din secolul al XVI-lea, iar unii cercetători cred chiar că ar fi fost folosit pentru prima dată în manuscrise medievale, începând cu secolul al VI-lea. Departe de a fi un produs al tehnologiei moderne, acest semn grafic a fost la început o simplă prescurtare scrisă de mână, destinată să economisească timp și spațiu în documente. Primele atestări clare ale simbolului apar în anul 1536, într-o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi. Acesta a folosit semnul @ pentru a nota prețul unitar într-o tranzacție: „14 lămâi @ 10 ducați”. Așadar, semnul avea sensul de „fiecare la prețul de”. O invenție născută din comoditate Deși scrisoarea din 1536 este cel mai vechi document cunoscut care conține simbolul @ în această formă, originile sale ar putea fi și mai vechi. Unele teorii susțin că monahii medievali, obosiți de copiile interminabile ale manuscriselor, au căutat modalități de a scurta cuvintele frecvent folosite. Astfel, cuvântul latin „ad”, care înseamnă „către” sau „la”, ar fi fost condensat într-un „a” cu o coadă spiralată, semănând cu actualul @. O teorie asemănătoare îi implică pe scribii francezi, care ar fi modificat litera „a” pentru a include terminația cuvântului „à” (adică „la”), astfel încât să nu ridice stiloul de pe hârtie. Din economie de gesturi și cerneală a apărut un simbol care astăzi este indispensabil în lumea digitală. Reînvierea simbolului în era internetului După ce și-a pierdut treptat popularitatea ca prescurtare în corespondența comercială, simbolul @ a fost readus în prim-plan abia în anul 1971, când informaticianul american Ray Tomlinson căuta o soluție pentru a trimite mesaje între computerele conectate la rețeaua Arpanet — precursoarea internetului. Tomlinson avea nevoie de un caracter care să separe numele utilizatorului de numele computerului pe care acesta era înregistrat. Simbolul @ era perfect: era rar folosit în limbajele de programare și avea deja sensul de „la”. Astfel s-a născut formatul clasic al adresei de e-mail: nume@computer. „Căutam un simbol care nu era folosit prea mult și @ părea logic. Ar fi putut fi un semn de exclamare sau egal, dar n-ar fi avut sens”, a explicat Tomlinson într-un interviu pentru Smithsonian. Azi, @ este omniprezent: îl folosim în adrese de e-mail, pe platforme sociale precum Twitter, Instagram sau TikTok, în aplicații de mesagerie sau chiar în marketing. Ceea ce a început ca o scurtătură leneșă a devenit un pilon al comunicării moderne, dovadă că unele idei bune pot dăinui secole întregi.