CCR respinge legea pensiilor magistraților. Cine sunt judecătorii care au votat pentru și împotriva admiterii sesizării ICCJ
Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă. CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4, așa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din Curtea Constituțională. Curtea este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan. Conform acelorași, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În același timp, cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Judecătorii CCR care au votat pentru admiterea sesizării pe legea privind pensiile magistraților Gheorghe Stan A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD. Cristian Deliorga Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, după care a devenit judecător. Bogdan Licu Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. Mihaela Ciochină A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, ea a lucrat la Senatul României, pe mai multe funcții. Mihai Busuioc Judecător al Curții Constituționale a României, numit de Senat la propunerea PSD în iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Simina Tănăsescu A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, ea a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani. Laura-Iulia Scântei A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL. Csaba Asztalos Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima dată președinte al CNCD, funcție pe care a ocupat-o până în 2009. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025, când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR. Dacian Cosmin Dragoș Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. Între 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993. În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”