Sezonul ambroziei a început. Când este concentrația de polen cea mai mare și cât durează
Sezonul ambroziei începe la sfârșitul lunii iulie și atinge vârful concentrației de polen în august și septembrie. Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la această plantă. Strănutul repetat, nasul care curge, mâncărimile ochilor și lăcrimarea revin, an de an, în aceeași perioadă. Este semnul că a început sezonul ambroziei, una dintre cele mai severe cauze de alergii respiratorii din România, care afectează milioane de oameni. Polenizarea ambroziei începe, de regulă, la sfârșitul lunii iulie și se intensifică pe măsură ce ne apropiem de luna august. Vârful concentrației de polen din aer este atins în lunile august și septembrie, perioadă în care majoritatea persoanelor sensibile au cele mai puternice simptome. Sezonul nu se încheie odată cu finalul lunii septembrie. Polenizarea se poate prelungi până spre sfârșitul lunii octombrie, iar în anii cu toamne calde, chiar până la primul îngheț, care poate apărea și în noiembrie. Practic, sezonul complet al ambroziei se întinde pe aproximativ trei luni, din iulie până în octombrie, iar cele mai intense simptome apar în cele opt săptămâni de la finalul verii și începutul toamnei. Câți români sunt afectați Potrivit datelor prezentate de medicii alergologi de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie, iar aproximativ una din cinci persoane are o sensibilitate la acest polen. La nivel european, studiile arată că există o problemă alarmantă: aproximativ 40% din populația continentului este deja sensibilă la polenul de ambrozie, iar o parte semnificativă dezvoltă, în timp, simptome alergice a căror intensitate variază. De ce este ambrozia un alergen atât de puternic Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), cunoscută popular și drept „iarba pârloagelor”, este o plantă invazivă originară din America de Nord. A ajuns în Europa în secolul al XIX-lea și s-a răspândit pe teritoriul României începând cu anii ’90. Planta crește frecvent pe terenuri abandonate sau neîngrijite, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în jurul șantierelor și în zonele periurbane, practic, oriunde alte plante nu reușesc să reziste. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își pot păstra capacitatea germinativă timp de 30-40 de ani în sol. Particulele de polen sunt foarte fine și pot fi transportate de vânt pe distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri. O persoană alergică poate avea simptome grave chiar dacă nu există niciun fir de ambrozie în apropierea locuinței. Ce simptome apar și cum le deosebești de o răceală Printre simptomele tipice ale alergiei la ambrozie se numără strănutul repetat, secrețiile nazale abundente, mâncărimile la nivelul nasului și ochilor, ochii roșii și lăcrimarea, precum și tusea. Acestea pot apărea la doar câteva minute sau în câteva ore de la expunerea la polen. Spre deosebire de o răceală obișnuită, reacția alergică apare, de regulă, fără febră și fără dureri musculare. Este un criteriu simplu, dar util, pentru a face diferența între afecțiuni, care pot fi ușor confundate, mai ales la începutul simptomelor. Cum reduci expunerea la polen Deși sezonul ambroziei nu poate fi oprit, iar el apare anual în aceeași perioadă, câteva măsuri practice pot reduce în mod semnificativ disconfortul: Evită activitățile în aer liber în orele cu concentrații ridicate de polen. Dimineața devreme, înainte de ora 07:00, sau seara târziu sunt momentele cu cea mai mică expunere Fii atent după furtuni. Particulele de polen se pot sparge în fragmente și mai fine în timpul furtunilor, acestea pot pătrunde mai adânc în plămâni și pot declanșa episoade de astm. În plin sezon de polen, este recomandat să rămâi în casă imediat după o furtună Menține igiena personală și a locuinței. Un duș înainte de culcare și schimbarea frecventă a lenjeriei de pat reduc cantitatea de polen adusă în dormitor Ai grijă la animalele de companie, care pot aduce polen în casă prin blană după plimbările de afară Verifică zilnic nivelul de polen prin platformele și aplicațiile specializate care monitorizează concentrația de alergeni din aer, disponibile pentru majoritatea orașelor mari din România Discută cu un medic alergolog dacă simptomele persistă sau se agravează. Un diagnostic corect poate face diferența între câteva săptămâni de disconfort constant și un tratament eficient, adaptat tipului de alergie
Alergiile de vară: ce le declanșează și cum le poți ține sub control
Vara este sezonul vacanțelor și al activităților în aer liber, însă pentru multe persoane înseamnă și strănut, nas înfundat, ochi iritați și oboseală. Deși mulți asociază alergiile doar cu primăvara, simptomele pot continua sau chiar se pot intensifica în lunile de vară din cauza polenului, sporilor de mucegai și a altor alergeni din mediul înconjurător. Potrivit dr. Mark Aronica, medic alergolog și imunolog în cadrul Departamentului de Alergologie și Imunologie Clinică al Cleveland Clinic (SUA), alergiile de vară sunt o formă de rinită alergică sezonieră, provocată de expunerea la alergeni care ating concentrații ridicate în sezonul cald. Dr. Aronica este profesor asistent la Facultatea de Medicină Cleveland Clinic Lerner din cadrul Universității Case Western Reserve și este certificat în medicină internă, pneumologie și alergologie-imunologie, tratând pacienți cu astm și alte boli alergice. Polenul și mucegaiul, printre principalii factori declanșatori În sezonul cald, polenul de iarbă, polenul buruienilor și sporii de mucegai se numără printre cei mai importanți factori care declanșează alergiile sezoniere. Polenul de iarbă atinge, de regulă, concentrații ridicate între lunile mai și iulie, iar polenul buruienilor și sporii de mucegai sunt mai prezenți din iulie până în toamnă. La acestea se adaugă alergenii din locuință. Temperaturile ridicate îi determină pe mulți oameni să petreacă mai mult timp în interior, unde pot fi expuși la acarieni, mucegai sau alergeni proveniți de la animalele de companie. Ce simptome apar Printre cele mai frecvente simptome ale alergiilor de vară se numără nasul înfundat, secrețiile nazale, strănutul repetat, presiunea la nivelul sinusurilor și durerile de cap, ochii roșii și iritați, tusea seacă, iritația în gât și senzația de urechi înfundate. Specialistul alergoloc citat atrage atenția că există și un simptom adesea trecut cu vederea. „Oboseala este, de fapt, un simptom foarte frecvent asociat rinitei alergice. Cel mai probabil este cauzată de tulburările de somn. La urma urmei, este dificil să dormi bine atunci când ai nasul înfundat, secreții nazale sau strănuți”, explică medicul. Cum deosebești alergia de o răceală de vară Deși simptomele pot semăna, există câteva diferențe importante. Febra, durerile musculare, greața, vărsăturile sau diareea sunt mai sugestive pentru o infecție virală decât pentru o alergie. În schimb, simptomele alergice se pot accentua în perioadele cu nivel ridicat de polen sau în timpul unor activități precum tunderea gazonului și grădinăritul. „Nivelurile de polen ating, de regulă, valori maxime între orele 5.00 și 10.00 dimineața, astfel că persoanele care ies devreme afară sunt mai expuse”, a precizat expertul în alergologie. Cum poți reduce expunerea la alergeni Specialiștii recomandă verificarea zilnică a nivelului de polen și evitarea activităților în aer liber atunci când concentrațiile sunt ridicate. Nivelul de polen poate fi consultat în aplicațiile meteo și pe platformele online specializate, care publică zilnic prognoze privind concentrația alergenilor din aer, în funcție de zonă. De asemenea, este recomandată păstrarea ferestrelor închise și utilizarea aerului condiționat în zilele cu mult polen. După întoarcerea din exterior, este indicată schimbarea hainelor și un duș înainte de culcare pentru îndepărtarea polenului de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui la reducerea expunerii la alergeni. După ce revii din exterior, este bine să îți schimbi hainele și să faci un duș înainte de culcare pentru a îndepărta polenul de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui, de asemenea, la reducerea expunerii la alergeni. Când este nevoie de tratament Dacă măsurile de prevenție nu sunt suficiente, simptomele pot fi controlate cu spray-uri nazale și antihistaminice recomandate de medic. În cazul persoanelor cu simptome persistente sau severe, este indicat un consult la alergolog, care poate recomanda investigații suplimentare și tratamentul potrivit. Specialiștii atrag atenția că antihistaminicele nu trebuie administrate preventiv, fără recomandare medicală, și nici utilizate pe termen lung dacă simptomele persistă sau se agravează. Foarte importantă este identificarea cauzei alergiei și stabilirea unui tratament adaptat fiecărui pacient. De asemenea, unele antihistaminice pot provoca somnolență și pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi utilaje. Persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate sau cele care alăptează ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a începe orice tratament. Dacă simptomele sunt însoțite de dificultăți de respirație, umflarea feței, a limbii sau a gâtului ori apar reacții alergice severe, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență.