Manole, despre protestul sindicaliștilor: Resursa umană poate să fie obiectul unei realocări
Declarațiile vin în contextul protestelor de luni ale sindicaliştilor din administraţia publică, care au ieșit în stradă la București pentru a-și exprima nemulțumirea față de deciziile guvernului condus de Ilie Bolojan. Aceștia consideră că măsurile anunțate vor bloca întregul sistem și amenință cu greva generală dacă acestea nu sunt retrase. „În primul rând, concret în legătură cu protestele de astăzi ale sindicatelor din administrația publică, știu că tot astăzi are loc o întâlnire a premierului cu acești oameni și foarte probabil o să particip și eu la această întâlnire”, a declarat Manole. „Am fost, sunt și voi rămâne un sprijinitor al sindicatelor și a oamenilor care lucrează în această țară și nu sunt, n-am fost și nu voi deveni un sprijinitor a ideii de concediere”, a spus ministrul. Manole propune o abordare diferită a problemei personalului din administrația publică Aceasta ar putea fi bazată pe redistribuire mai degrabă decât pe reduceri de personal. „Cred că resursa umană din administrație, dacă e să vorbim despre asta, poate să fie obiectul unei realocări. Avem astăzi, să vă dau un exemplu, cămine de bătrâni făcute prin PNRR, finalizate, care nu au încă o alocare de resursă umană pentru gestionarea acelei investiții. Nu văd pe nimeni care s-ar putea opune idei că acolo avem nevoie de niște oameni care să facă funcțională o investiție pe care am făcut-o. Corpul de Control al Agenției Naționale pentru Dizabilitate a avut până de curând un angajat. Avem 950-960 de mii de persoane cu dizabilități în această țară. Dacă vrem să oprim fraudele și dacă vrem să controlăm acolo unde avem suspiciuni de fraude, fără a afecta în niciun moment drepturile legitime ale persoanelor cu dizabilități din această țară, cu un om, imaginați-vă că nu se poate face aproape nimic”. Manole a subliniat că deficitul de personal se regăsește în multiple domenii ale administrației publice. „Dacă îl întrebați pe ministrul de Interne, de exemplu, despre deficitul de polițiști. Dacă îl întrebați pe ministrul educației despre nevoia de cadre didactice, cred că în fiecare domeniu veți avea răspunsul că, da, este nevoie de resursă umană”. „Din punctul meu de vedere, în primul rând trebuie să gândim pe reașezare a unor posturi în legătură cu unele servicii publice. Abia după aceea putem să constatăm, sau nu, că există vreun excedent de personal”, a mai precizat Manole.
Sindicaliştii din educaţie cer abrogarea unor măsuri din Legea austerităţii şi strâng semnături pentru o iniţiativă legislativă
Federaţiile sindicale din educaţie au demarat o campanie de strângere de semnături pentru a susţine o iniţiativă legislativă menită să elimine anumite prevederi din Legea austerităţii. Aceste măsuri se referă la creşterea numărului de elevi, preşcolari şi antepreşcolari în clase, mărirea normei didactice de predare, reducerea tarifului pentru plata cu ora şi modificarea degrevărilor personalului didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi control. Mai mult decât atât, sindicaliştii propun majorarea primei de instalare la trei salarii de bază pentru cadrele didactice titulare repartizate în unităţi de învăţământ din mediul rural, zone defavorizate sau izolate. „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, în numele celor peste 250 000 de salariaţi ale căror interese le reprezintă au decis – în această perioadă de proteste zilnice în faţa sediului Ministerului Educaţiei şi Cercetării generate de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal bugetare – să uzeze de dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă prevăzut de art.74 alin. (1) din Constituţia României, revizuită. În acest sens, am hotărât constituirea, din reprezentanţi ai federaţiilor noastre, a unui comitet de iniţiativă legislativă pentru a declanşa procedura de strângere a 100.000 de semnături de la cetăţeni cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării, pentru susţinerea unui proiect de lege privind unele măsuri în domeniul învăţământului, prin care să se înlăture măsurile dispuse arbitrar, fără un studiu de impact, prin Legea nr. 141/2025 şi care aruncă sistemul educaţional în criză”, au transmis vineri federaţiile sindicale din educaţie. Ei anunță că, ţinând cont de subfinanţarea constantă a învăţământului şi de problemele serioase cauzate de Legea nr. 141/2025 sistemului şi angajaţilor săi, au decis să iniţieze această campanie de strângere de semnături pentru ca cetăţenii cu drept de vot să susţină un proiect de lege. „Prin acest proiect de lege propunem abrogarea prevederilor privind majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari, a celor privitoare la mărirea normei didactice de predare, a celor care reglementează un tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui care s-a aplicat 28 de ani (de la data intrării în vigoare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi până în prezent) şi a celor referitoare la modificarea degrevărilor personalului didactic de conducere, de îndrumare şi control. De asemenea propunem creşterea la 3 salarii de bază ale persoanei, a cuantumului primei de instalare neimpozabilă ce se acordă, începând cu anul şcolar 2026-2027, personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate”, au explicat reprezentanţii cadrelor didactice. După ce proiectul de lege va primi avizul Consiliului Legislativ şi va fi publicat în Monitorul Oficial, urmează o perioadă de maximum şase luni pentru colectarea a peste 100.000 de semnături necesare pentru înregistrarea iniţiativei la Camera Deputaţilor. „Prin promovarea acestui proiect de iniţiativă legislativă, F.S.L.I., F.S.E. „SPIRU HARET” şi F.N.S. „Alma Mater” lansează «o provocare» întregii clase politice din România care, în mod demagogic, declară că învăţământul românesc este o «prioritate naţională», dar, în realitate, an de an, şcoala românească şi salariaţii săi au fost trataţi ca «cenuşăreasa» sistemului bugetar şi primii sacrificaţi ori de câte ori s-au dispus măsuri de reducere a deficitului bugetar”, au anunțat sindicaliştii. Aceştia speră că parlamentarii vor susţine iniţiativa legislativă în forma propusă pe durata dezbaterilor. „Este momentul ca întreaga clasă politică să înţeleagă că nu se mai poate face învăţământ european cu costuri dâmboviţene şi că ieşirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învăţământ şi bulversarea întregului sistem educaţional”. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” fac apel la societatea civilă, părinţi, elevi majori şi studenţi să sprijine strângerea celor minim 100.000 de semnături necesare promovării iniţiativei în Parlament.
Sindicaliștii FNSA plănuiesc un marș de protest în jurul Palatului Parlamentului. Ce își doresc aceștia?
FNSA a remis vineri un comunicat prin intermediul căruia îi îndeamnă pe toți lucrătorii din Administrație, afectați de noile măsuri de austeritate stabilite de Guvernul Bolojan, să iasă în față și să-și spună părerea. „Confederaţiile sindicale trebuie să iasă din tăcere, din zona de confort şi să se unească, altfel, noi ceilalţi vom fi înfrânţi! Salariaţii, sindicatele, federaţiile, noi toţi avem nevoie de voi acum, nu la toamnă când va fi mai răcoare şi se vor termina concediile”, se arată în comunicatul semnat de Bogdan Șchiop, președintele FNSA. Sindicaliștii sunt îndemnați să protesteze în masă împotriva măsurilor stabilite, pentru că „acțiunile individuale ale organizațiilor și federațiilor nu sunt suficiente pentru a stopa abuzurile unei clase politice care a reuşit să compromită şi ultimul bastion al apărătorilor drepturilor legale ale salariaţilor, şi anume instituţiile de vârf din sistemul de justiţie”. „Confederaţiile sindicatele trebuie să-şi calce în picioare orgoliile, să înceteze a se ignora reciproc şi să fragmenteze reacţia” pentrucă „unitatea şi solidaritatea sunt armele cele mai puternice ale sindicalismului”, se arată în comunicatul semnat de Bogdan Șchiop. FNSA intenționează să organizeze luni un marș de protest în jurul Palatului Parlamentului. Protestul este programat luni, în intervalul orar 14:30 – 18:30, iar toți cei care doresc să-și spună ofurile sunt așteptați să participe. Protestul așteaptă încă aprobarea de la Primărie.
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Nicușor Dan să nu înghețe angajările și să păstreze SPORURILE pentru condiții vătămătoare
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților îi cer președintelui României să țină cont că salariile angajaților din Parlament sunt înghețate din 2017 și cer menținerea sporurilor de condiții vătămătoare de muncă. Angajații din Parlament vor ca noile măsuri fiscal-bugetare negociate în grupurile tehnice de lucru de liderii celor patru formațiuni politice (PSD, PNL, USR, UDMR) care și-au manifestat dorința pentru a intra la guvernare „să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar”. „Având în vedere: masivul capital de încredere pe care orice nouă funcție de demnitate publică, cu atât mai mult cea de Președinte al Statului, îl are cel puțin la debutul mandatului; situația financiară a țării; cotele alarmante ale evaziunii fiscale; necesitatea imperativă de consolidare a unei atitudini responsabile, asumate, în interes național, a cheltuirii banului public; necesitatea de reformă profundă a Statului la nivel conceptual, funcțional și moral; faptul că un aparat bugetar depolitizat, profesionist, specializat contribuie nemijlocit la asigurarea, menținerea și sustenabilitatea echilibrului macro-financiar al oricărui Stat; necesitatea existenței și respectării ab initio a unor principii cu valoare fundamentală, atât în cadrul analizei și dezbaterilor premergătoare reformei, cât și în corpul actelor normative care vor rezulta din aceste analize și dezbateri; faptul că unul dintre aceste principii cu valoare fundamentală este, fără îndoială, depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice din aparatul bugetar al oricărui Stat, singurele funcții politice justificate fiind funcțiile de demnitate publică alese democratic, Vă rugăm să țineți cont de opinia noastră, conform căreia măsurile pe care le are în vedere grupul de lucru trebuie să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar. Pe de altă parte, reechilibrarea bugetului național”, se arată în începutul scrisorii semnate de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu. Sindicaliștii acuză că au salariile înghețate din anul 2017, iar eventuale tăieri ar conduce la venituri „sub nivelul mediu net pe economie”, susțin aceștia. „Anumite categorii de funcționari publici (printre care și angajații Parlamentului) au salariile înghețate încă din anul 2017. În aceste condiții, tăierea sub orice formă a veniturilor funcționarilor publici cu funcție de execuție va conduce, în unele sectoare ale aparatului bugetar, la salarii sub nivelul mediu net pe economie, iar în multe cazuri sub salariul minim net pe economie”. Aceștia se opun tăierii sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă, așa-numitul „spor de antenă”. „Concret, în privința sporurilor pentru condiții vătămătoare, acordate în baza valorilor măsurate, cuantificate ale riscurilor, apreciem că acestea nu pot fi eliminate în instituțiile în care factorii de risc nu pot fi eliminați. Pe de altă parte, există categorii de angajați în sistemul bugetar care cumulează venituri peste salariul Președintelui României”. Măsurile propuse de sindicaliștii din Parlament Reprezentanții intereselor angajaților din Senat și Camera Deputaților vin și cu propuneri de măsuri în acest sens. Ei vor înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere și depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice. „În aceste condiții, propunem ca parte a reformei fiscale și administrative: înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, cu excepțiile prevăzute de lege; revizuirea actelor normative care lasă la latitudinea angajatorului stabilirea veniturilor angajaților (primării etc.); redimensionarea corectă a veniturilor pentru acele categorii de funcționari ai Statului cu salarii peste cel al Președintelui; redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere, la toate palierele administrației publice centrale și locale, în raport cu analiza de impact concret al câștigului profesional și funcțional al organizației și cu o analiză atentă și realistă a justificării existenței acestor funcții; impunerea unui plafon de cheltuieli cu bunuri și servicii. Apreciem că, cel puțin pentru anul în curs, cheltuielile cu bunuri și servicii pot fi reduse cu 40-50%, fără a fi afectată funcționalitatea structurilor administrative statale; interzicerea prin lege a oricăror imixtiuni politice în exercitarea funcției publice din România, coroborat cu aplicarea de sancțiuni corespunzătoare. Considerăm că depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice este cheia unei reforme reale și profunde a administrației publice. Vă rugăm să țineți seama de aceste observații, în ideea în care noi, semnatarii acestei scrisori, ne dorim și susținem un Stat just, sustenabil, predictibil, dar ferm în raport cu respectul față de lege, în acord cu cerințele de securitate socială și predictibilitate bugetară perfect superpozabile timpului istoric pe care împreună îl parcurgem”. Ilie Bolojan a anunțat finalizarea tăierilor de personal de la Senat „În aceste zile s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului. Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate”, a anunțat, vineri, 30 mai, președintele Senatului, Ilie Bolojan. Potrivit șefului Senatului, „reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului și prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor”. „Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a spus Bolojan. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele