Consultanții care și-au sfătuit clienții să folosească AI ca soluție, concediați tot de AI. Ironic, dar eficient
Într-o ironie amară a transformării digitale, tot mai mulți consultanți de afaceri — oameni care și-au construit carierele oferind strategii altora — se văd eliminați exact de tehnologia pe care au promovat-o. Inteligența artificială, vândută ani de zile drept cheia eficienței și competitivității, a ajuns să fie în multe cazuri sfătuitorul suprem. Și mai ieftin. Și mai rapid. Iar în final, înlocuitorul lor. Cu un portofoliu de „best practices” și analize sofisticate, marile firme de consultanță au fost în avangarda transformării digitale. Au livrat clienților strategii în care AI era vedeta: automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea costurilor, înlocuirea echipelor de analiză cu agenți inteligenți. Clienții au ascultat. Au implementat. Iar când cifrele au început să arate promițător, s-a făcut liniște. Era timpul să se reducă și din… consultanți. AI face mai mult, mai repede, mai ieftin Sistemele moderne de inteligență artificială nu doar că pot analiza volume uriașe de date, dar pot și genera recomandări strategice în câteva minute. Agenți digitali precum Deep Research Agent de la OpenAI sau instrumentele Gemini de la Google sunt capabili să sintetizeze rapoarte complexe, să ofere predicții de piață și chiar să propună planuri de acțiune — toate cu un clic. Într-un sector în care valoarea adăugată era capacitatea de a gândi „outside the box” și de a livra perspective originale, AI-ul nu doar că s-a integrat, ci a devenit norma. Iar când clienții mari au văzut că pot obține aceleași (sau mai bune) rezultate fără să plătească onorarii de zeci de mii de euro, decizia a fost simplă: de ce să mai ții o echipă de consultanți, când AI-ul îți dă deja răspunsul? Când expertiza te lasă pe dinafară Marile companii de consultanță, care se mândreau cu rolul lor de arhitecți ai progresului digital, sunt acum nevoite să-și reinventeze modelul de business. Sau să dispară. Valuri de concedieri au lovit deja firme precum Accenture, McKinsey sau Deloitte, cu mii de posturi eliminate la nivel global, scrie Medium. În România, unde astfel de companii au mii de angajați în centre regionale, incertitudinea se simte din plin. Este un caz clasic de „victimă a propriului succes”. După ce au împins digitalizarea până la capăt, mulți consultanți descoperă acum că AI-ul este mai convingător, mai puțin costisitor și… nu cere pauze de masă, nu este „părelolog”. Mai mult, inteligența artificială nu doar înlocuiește munca de analiză, ci și simulează empatie, structură narativă și persuasiune — adică exact acele „soft skills” pe care consultanții le considerau de neînlocuit. Unde ne duce această ironie? Ceea ce vedem astăzi nu este doar un ciclu economic. Este o schimbare de paradigmă. Consultanții nu mai sunt cei care aduc lumina; devin cei care aprind lumânarea la amurgul propriei profesii. Iar mesajul e clar: dacă nu te reinventezi în lumea AI, nu vei fi parte din ea. Pentru mulți dintre ei, opțiunile sunt limitate: să învețe să colaboreze cu inteligența artificială sau să accepte că au fost învinși de propriile predicții. Rămâne o întrebare esențială: într-o lume în care algoritmii scriu strategii mai bune decât oamenii, ce mai înseamnă să fii consultant?
Tot mai mulți adolescenți își fac confidențe inteligenței artificiale, iar specialiștii trag un semnal de alarmă asupra riscurilor reale
O tendință globală îngrijorătoare prinde contur în rândul adolescenților: tot mai mulți tineri încep să folosească aplicații de inteligență artificială ca pe niște „prieteni virtuali” cărora le împărtășesc gânduri intime, frământări sau chiar secrete. Deși la prima vedere pare o formă inofensivă de explorare digitală, experții în sănătate mintală avertizează că astfel de interacțiuni pot avea consecințe grave, mai ales în rândul celor vulnerabili emoțional, notează AFP. Această evoluție tehnologică a dat naștere unei noi forme de atașament: relația dintre adolescent și „companionul AI” – o interfață digitală, deseori prietenoasă și empatică, creată să ofere conversații personale non-stop. Platforme precum Replika, Character.AI sau Nomi sunt deja populare, iar potrivit unui studiu recent realizat în Statele Unite, peste 70% dintre adolescenți au apelat măcar o dată la astfel de aplicații, iar mai bine de jumătate o fac lunar sau chiar mai des. Tendința este vizibilă și în Europa și Asia, în special în rândul tinerilor care simt că nu pot vorbi liber cu familia sau prietenii din viața reală. De la simplu chat la atașament emoțional Specialiștii atrag atenția că adolescenții care utilizează frecvent aceste instrumente ajung adesea să dezvolte o formă de dependență emoțională față de AI. În loc să își cultive abilitățile de comunicare cu alți oameni, aceștia preferă răspunsurile rapide, personalizate și nonjudicative ale roboților conversaționali. Problema devine și mai gravă atunci când interacțiunile alunecă în zone periculoase. Unele dintre aceste platforme nu au filtre suficiente pentru a preveni conversații cu conținut sexual, stereotipuri toxice sau sfaturi riscante care pot afecta comportamentul tinerilor. Au existat cazuri documentate în care adolescenți au primit „susținere” în gânduri autodistructive, iar cel puțin un incident tragic a fost raportat: un băiat de 14 ani s-ar fi sinucis după ce a format un atașament profund față de un astfel de „prieten” virtual. 🧵New research: AI companions are becoming increasingly popular with teens, despite posing serious risks to adolescents, who are developing their capacity for critical thinking & social/emotional regulation. Out today is our research that explores how & why teens are using them👇 pic.twitter.com/Xiw74XjxA3 — Common Sense Media (@CommonSense) July 16, 2025 Ce spun organizațiile pentru siguranța online ONG-uri precum Common Sense Media avertizează că majoritatea platformelor de acest tip nu sunt pregătite să gestioneze nevoile complexe ale adolescenților și, mai ales, că aceste unelte nu încurajează gândirea critică. În loc să provoace reflecția, companionii AI tind să valideze automat răspunsurile utilizatorilor, ceea ce poate întări convingeri nocive sau comportamente problematice. În plus, chiar dacă multe aplicații susțin că nu colectează date sensibile, lipsa de transparență privind modul în care sunt stocate conversațiile ridică întrebări serioase legate de confidențialitate și securitate. În concluzie, fenomenul prinde amploare la nivel global, însă discuția despre reglementarea acestor instrumente este abia la început. Experții recomandă părinților și educatorilor să fie conștienți de acest nou tip de interacțiune și să nu înlocuiască niciodată sprijinul uman real cu un algoritm, indiferent cât de „empatic” ar părea acesta.
Europa devine mai blândă în privința restricțiilor inteligenței artificiale, industria tech o cere
După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul set de reguli din lume dedicate reglementării riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul dă acum semne că este dispus să îndulcească legislația. Sub presiunea marilor companii din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul simplificarea unora dintre cerințele administrative ale așa-numitului AI Act, într-un efort de a încuraja investițiile și inovația pe continent, scrie Politico. Bruxelles-ul încearcă să calmeze industria Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne „angajat” față de obiectivele de bază ale legislației AI, dar recunoaște că este nevoie de un mediu „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa. „Dacă vrem să atragem investiții în AI, trebuie să ne asigurăm că oferim un cadru mai agil decât cel pe care îl avem acum”, a spus Virkkunen, subliniind că unele obligații de raportare ar putea fi eliminate. Această poziție vine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a introduce reguli stricte de răspundere juridică în cazul daunelor cauzate de AI — o măsură considerată de mulți ca fiind un compromis în fața industriei. Presiuni crescânde din partea companiilor de top Lobby-ul industriei tech s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în contextul noilor tensiuni comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca „un prim pas” spre simplificare, dar cer „mai mult curaj”. Companii majore precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondatorul companiei Stripe, a criticat în termeni duri actuala legislație, numind-o o „reglementare preventivă a unor riscuri speculative”. O zonă sensibilă rămâne cea a modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt percepute de industrie ca fiind prea rigide și greu de implementat. O dezbatere care se anunță din nou tensionată Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește ajustarea AI Act până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei. Totuși, vocile din societatea civilă avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea submina chiar obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI. „Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența AI Act nu trebuie compromisă pentru a mulțumi interesele economice. Ce urmează pentru AI în Europa? În contextul unei competiții globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa încearcă să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost menite să pună oamenii pe primul loc. Pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul AI. Oricare va fi direcția, este clar că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Iar în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile de la care ele pornesc vor fi puse la încercare.